Page 3 - Activitatea_1904_10_39
P. 3
Nrul 39 ACTI VITATE A Pag. 3
Peijtrli Ecoqonii. Nitobe conchide astfel: ear’ ordinaţiunea provocată mai sus pune în
Religiunea japoneză e un amestec, vedere că de la un termin anumit, care se
o sintesă de mai multe sisteme morale va fixa mai târz u, să vor pune în vânzare şi I Legenda purecelui. Asupra originei pu
Impedecarca tăciunelui Mulţi din şi anume din ceva regid semitic, din zdrobnri de sare de cate 5 10 şi i j chilo- recelui, se povestesc, între altele, şi urmă
agricultorii practici pretind, că dacă sublimul antic elin, din superstiţia ro grame, pentru lins. toarele:
voim s£ obţinem grâu fără a fi atacat mană şi. din misticismul german. * Originea purecelui I
de tăcine, e bine ca arătura făcută a I n Bitolia Bulgari: au omorît pe ban
Bushido ţine mai mult de senti cherul grec Modis. In munţii dela Ueskueb Ciudată cercetare mai e şi asta, nu e aşa?
primi sâmenţJe, se stea 5 — 6 zile la ment decât de credinţă. banda lui Bobev sileşte pe Sârbi să se ală Dar’ nu e vorbă decât de orginea pe
soare, se se înflorească sau se se pră
Un alt profesor, Hozumi, zice că ture la Bulgari. In districtul Gilane Albanesii care ne o dă diferitele legende asupra acestei
jească. Apoi tot în forma de mai sus, ucid şi jefuesc pe Sârbi. insecte stricătoare.
adevărata religiune a Japonezilor e cul *
grâul înfrăţeşte mai bine.
tul străbunilor acesta se exdinde la ge- B o ru l de luptă al R uşilor. Iată o legendă turcească:
A lăsa arătura sS se prăjească (în nelogia împăratului, la excedenţii fie Că In vremea potopului, Noe nu voise să
florească) însemnează a da păpântului cărei familii, are enormă influinţă asu soldatul rus nu prea de bună voie ci de silă, primească în corabia s’a nici o insectă care
o îndoită ocasiune spre a se oxida în mânat din napoi cu cnuta se duce pe câm pişcă, dar’ fără voe, a fost nevoit să pri
pra vieţii, asupra moravirilor japonezilor»; pul de luptă Mandjurian, unde să-şi Inse
legătură cu aerul, aşa că părţile minerale mească şarpele.
instituţiunile cele mai principale se ba- măselele de dragul Ţarului, Alexiev şi comp,
ale pământului îşi absorb oxigenul tre sează pe acest cult strămoşesc. Pe când nava lui Noe plutea, se făcu
buincios, râmănend ca după cinci zile, o ştie toată lumea. Când a avut soldatul o spărtură şi cât p’aci era să se cufunde.
când vom sâmăna, boambeie de grâu După părerea celui mai mare ca rus în inima sa însufleţire pentru vr’un ideal Atunci şarpele propusă tatălui Noe d’a as
se dispue peste tot de oxigenul aerului, pitalist japonez, baronul Ahiuusawa, demn de sacrificii de sânge? De câte ori ce tupa deschizătura, dar’ cu condiţia, ca să aibă
onoarea comercială a Japonezului cam rea necesitatea, ca «imperiul« — id est pa
căci acesta e unul din elementele cele dreptul de-a pişcă pe cea dintâi fiinţă care
lasă de dorit, din causă că nu sunt latul Ţarului — să poarte răsboiu, se punea
mai necesare Ia germinaţiune. Apoi mai va eşi din corabie.
e şi perderea din umezeala pământului, anume canoane religioase şi morale aparatul de recrutare în mişcare, şi primul Noe fu nevoit să-i primească propune
expus, după-âum am zis, cinci zile la după care sâ-şi reguleze negustorul afa gând era mobilsare en masse, căci Ruşii rea. Şarpele se încolăci deasupra spărturii şi
soare. Această perdere se face, ca ger cerile sale si chiar educaţiunea sa. numai aşa ştiu învinge, dacă sunt de 4—5 ori o astupă; el nu se mişcă din locul seu de
mina (încolţirea) boambelor sâ întâr Contele japonez Okuma zice: mai mulţi decât contrarul. Soldatului chemat sub cât când arcul lui Noe se opri pe muntele
zie mai mult sau mai puţin timp şi se »Unii vor sâ revină la formele reli di apel nu i-se spune nimic despre datorinţele Ararat. Dar’ cel dintâi care voi să easă din
ştie, că tăciunele avend şi el lipsă sâ gioase antice, alţii vor se introducă sale ca oştean şi cetăţean, nu i-se spunea de navă fu Sem, cel mai mare dintre copiii lui
germineze, întârzie, şi astfel îşi perde creştinismul, sau sâ adopte morala lui ce are să moară, ci ce-i mult, dară i-se pu Noe. Acesta în desnădejduire şi pentru a-şi
din putere. Kant, ori chiar şi o altă sistemă filo blică decretul adecă porunca Ţarului, care scăpa copilul, tăe cu săcurea şarpele în mai
sofică. pe scurt îi porunceşte să moară pentru onoa multe bucăţi.
rea şi gloria Rusiei... Ori cel mult i-se spune
«Totul în frasa de premenire, şi Din trupul şarpelui eşiră miriade de
Medicul casei. numai un geniu puternic ar putea im bietului Ivan Ivanovici, că «păgânii s’au ho- insecte vătămătoare: ţînţari, şoareci etc. cari
tărît să năvălească în sf. Rusie», ca de pildă
pune Japoniei o nouâ religiune«. mâncau cât puteau pe Noe şi pe feciori săi.
la 78 Turcii, la 86 Perşii, acum Japonezii
Un mijloc contra sbîrciturilor. Eată Un colaborator al revistei »Sunday După o legendă din Bretania de sus,
etc. Pentru-că totdeauna contrarul este causa
un leac, care va fi bine primit de că- Magazine« constată după rapoartele Dzeu, neavând altceva mai bun de făcut, se
răsbo ului, Rusia nici-odată n’a dat ansă la
tră multe persoane. Sâ se facă frecări misionarilor experţi, că nici un popor preumbla întro zi cu sfântul Petru.
vărsare de sânge, mai ales actualul Ţar do
zilnice cu lanolină (uu fel de unsoare nu se apropie atât de ateism, ca japo întâlniră o femee în aşa hal de nenoro
ritor de pace a vrut cu ori-ce preţ să evite
din farmacie), lanolina pătrunde prin nezii. La ei creştinismul se introduce cire, că-ţi făcea milă.
conflictul de arme sângeros cu «barbarii» de
pele, e absolvită, nutreşte ţesutul de de- cu mari greutăţi. — Du-te de vezi ce are. zise Dzeu.
Japonezi, dar’ aceştia au forţat treaba până
subt, insomnie şi face sâ dispară sbîrci- — I-e urît, răspunse sfântul Petru după
la răsboiu, si Tarul este acum silit să se
turile şi încreţiturile produse de vîrstă ce o întreabă.
sau de slăbire. Pentru femei. apere! — Nu e decât atâta?
* Pentru soldatul rus nu există motiv de
însufleţire: el merge la moarte pentru-că aşa Atunci Dzeu luă un pumn de năsip şi-l
Cum se prepară vinul de quinqină ? aruncă pe femee. Îndată fiecare bob de nă
Epure cu măsline gătit cu untdelemn. i-s’a poruncit de mai marii sei. Nu este mi
Acest vin atât de recomandat de rare dacă soldatului rus îi lipseşte cu totul sip se prefăcu într’un purece ear’ femeea,
Se taie epurele bucăţele de o mă
unii rectori se prepară în modul urmă basa morală: el este singur un obiect, un simţind muşcăturile, începu a se pureca. De
rime mijlocie, se sărează şi se prăjesc în
tor: se ea coaja de quinquinâ oficinală instrument orb de care să serveşte autocra câte-ori prindea câte un purece, faţa i-’se
50 gr., se prisează fin şi se toarnă untdelemn, apoi sâ aşează în tigae cu o tul după plac şi după cum pretinde capriciul schimba şi arăta mulţumire,
peste dînsa 100 grame de alcool; după parte de vin şi douâ părţi de apă, se seu. Un astfel de material de lăsboiu ne — Aşâ da, zise sf. Petru, nu-i mai
toarnă untdelemn, piper, puţină ceapă
24 ore, după-ce a stat aşa, turnăm pe greşit că în faţa unei forţe maiore are să se este urîtl
prăjită şi câteva frunze de dafin şi sâ *
deasupra 1000 gr. de un vin roşu bun dovedească de absolut netrebnic, inferior, un
lasă se şază la foc până va râmânea
şi vechiu şi lăsăm totul sâ stea asfel fel de umplutură bună mai mult să produci In cărţile biblice, cel puţin, purecele e
în untdelemnul seu.
zece zile scuturînd vasul din când în spaimă în lume. Acesta este vestitul bau-bau socotit pe faţă ca duşman. Se zice că cerul
când, după aceste zile străcurăm vinul Aaceastă mâncare să dă rece la de care tremura şi poate se teme şi acum la pentru a pedepsi oamenii, schimbă toate boa
printr’o pânză fină. masă. bele de praf în insecte, care mâncară, cu în
* şitatea Europei, încât puternicii vecini se cetul, pe cei mai vinovaţi. Din nenorocire, azi
înarmau până în dinţi de frica lui. Acum se
Carne friptă cu zama ei. nu numai pe vinovaţi îi pişcă purecii!
poate convinge că nu e dracul tocmai aşa
Religiunea Japonezilor. Se ea carne dela pulpa dinapoi, de negru, pe cum era zugrăvit. Cei mai cinstiţi oameni de pe pământ,
şe învălue întro cârpă şi se bate bine, Că soldatul rus nu a prea adorat pe pot şi dînşii, în o noapte petrecută într’un
loc necurat, sau într’o odae la hotel, să su
Scriitorul englez Alped Atead, în pe urmă se sărează. Se rumeneşte ceapă smgurul seu stăpân, dovedeşte şi faptul că
fere, cu totul de geaba, acelaşi chinl
cartea sa Japon bythe japanese", pu în untdelemn sau în grăsime şi se pune nici nu prea vrea să moară pentru el, ci ca
blică următoarele despre religiunea Ja dimpreună cu carnea în cratiţă, adău în caşul din Moscva şi altul de pe câmpul
ponezilor după profesorul Japonez Inazo gând câteva boambe de piper, frunză de răsboiu, caută să se sustragă prin fel de A N U N Ţ
Nitobe: de dafin şi morcovi tăiaţi în bucăţele fel de meşteşuguri dela «datormţa» sa de a
Japonezii n’au o religiune în sen mici. După-ce se va prăji carnea, se muri nainte de vreme.
sul europenesc. toarnă peste ea puţină apă ferbinte şi In faţa tribunalului din Moscva stăteau Aduc ta cunoştinţa onoratului public
puţin vin alb sau oţet, dar’ sâ nu fie nişte tineri din familii distinse acusaţi de lurt. din Orăştie şi jur, că
Locul unei religiuni îl ţine tradi-
carnea acoperită, apoi se aşează la cup Judecătorul li-a pus înttebarea pentru ce a Sâmbătă in 1 Octomvrie n. a. o.
ţiunea antică, numită la Japonez »Bus-
tor şi se lasă să se frigă la un foc furat? '•Am furat, răspunseră, pentrucă aşa
hido«, ce este un cod al moralei cava am redeschis
bun. Când va fi bine friptă se scoate şi am vrut noi. Toţi au fost as, mi pedepsiţi.
lereşti un cod de onoare.
se pune pe o fai furie să stea acoperită Nu peste mult timp tribunalul a primit o Băile de vane şi aluri
El nu e fevelaţiune a cerului şi la un loc cald până se va servi la masă.
nu e opera nici unui fundator de reli epistoală anonimă, în care se zice că cei 16
tineri condamnaţi pentru aceea a furat, ca si din Orăştie str. Faurilor nr. 8.
giune. Originea lui e adânc în scârba
aibă un trecut pătat, şi astfel si nu poată fi
suverană de ori-ce fa p t nedemn şi în N0UTĂTI Din nou arangiate după regulele higienice, cu
voinţa neclintită d’a merge pe drumul înrolaţi. S ’a constatat că în Moscva s’au gust şi deplină curăţenie, serviciul prompt.
respândit tipărituri, în care se face apel la
cel drept.
toţi câţi stau sub serviciu obligâtor militar Scalde de aburi, pentru domni se pot
In acest cod nu e nici o doctrină N oul comitet central al *A strei«.
filosofică, e analog cu principiul moral Preşedinte Iosif Sterca Şuluţu, vicepreşedinte să nisueascâ a se scoate de sub obligamentul lu a: Mercurea şi Sâmbăta d. a. dela
al lui Kant. Dr Atanasiu M. Mareienescu, membrii ordi militar. 2— 8 ore. Dumineca a. m. dela 8— 11
nari: Dr. llarion Puşcariu, loan Papiu Dr, Eu- Celalalt cas de pe câmpul de rlsboiu.
In locul revelaţiunii divine e vocea ore, d. a. dela 2— 6 numai cu 50 fii.
sebiu R. Roşea, Nicolae Ivan, Dr. Cornel Dia- Lui Daily Cronicle îi povesteşte coresponden
conştiinţii.
conovich, loan T. Negruţiu, Partenie Cosma, tul său următoarele: Mulţi dmtre soldaţi ruşi
Cea dintâia datorie a fiecărui om Scalde de aburi, pentru dame se pot
Dr. Liviu Lemeny, Dr. Octavian Rusu, Iuliu căzuţi in prinsoare japoneză îşi aruncaţi pu
e d’a se înfrîna sâ fie stăpân pe sine. ştile şi se predau fără resistinţă duşmanului
Muntean, Nicolae Togan şi Dr. Ambrosie lu a : Marţi şi Joi d. a. dela 2—8 ore.
Conştiinţa e primul criteriu al bi Cheţam. lor Un oficer din regimentul 34 rusesc prins
nelui şi al râului. Membrii suplenţi: Dr. Ilie Beu. Dr. Va- nevătămat a fost întrebat de ataşatul militar Scalde de vane se pot lua în toată ziua
Curagiul e cea mai înaltă virtute silie Bologa, Dr. Miron E. Cristea, Arsenie german Hoffmann, cum s’a putut aşa ceva, dela 6 ore a. m. până la 8 ore seara.
a suferi şi a lupta cu greutăţile vieţii Bunea, Gavrili Precup şi Romul Simu. să nu primiască nici o rană mică măcar.
*’ P R E Ţ U R IL E B E SCALDĂ:
sunt datoriile unui om. «Nu vreau să fiu rănit, — a răspuns soldatul.
Spre ştirea econom ilor de vite.
Probitatea, iubirea de dreptate sunt ‘ Eşti un laşi, îi replică ataşatul. 1 scaldă de aburi / cor., pentru şcolari
Sarea pentru vite s’a eftinit. Ordinaţiunea
strîns unite cu bărbăţie; generosjtatea e ‘ Laş nu sunt, nu-i adtvirat, replică 80 fii., I scaldă de vană 80 fii., 12
ministrului de finanţe dată cu privire Ia exe
coroana sentimentelor adevârat distinse. soldatul cu un pic do demnitate militară, ci scalde de aburi în abonament 10 cor.
cutarea legii despre punerea în vînzare a să pentru-că am fost adus aici fără voia
Bushido nu vede în căsătorie un rii pentru vite, dă drept de vânzare, în pră 12 scalde de vane în abonament 8 cor.
act moral deosebit: valoarea morală o vălie deschisă, fiecăruia care cere acest drept, mea. Am căutat ocasiunea potrivită ca s i m i
pune în înmulţirea familiei, în decedenţă. dela direcţiunea financiară competentă. Prin scăp d'aci; mi-am aruncat armamentul şi Rugându-mă pentru frecuentare cât de
m'am predat de bună voie duşmanului, că e deasă, semnez, cu distinsă stimă
Pentru un Japonez nimic nu e mai noua lege preţul sări pentru vite s’a redus
mai bine la el.
nobil decât îngrigirea de copii. dela zece la şasâ coroane de maja metrică, (247) 3-6 S. BIRTLER.