Page 2 - Activitatea_1904_10_40
P. 2

Pag.  2.                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  40

               constee  în răspândirea luminei dar’  nu să   tru,  birt  şi  cafenea,  timpul  sever  de  Din  contră  însă  nu-i  priesc  pământurile   Dacă  e  temere  de  furt,  de  a  se
               fie  organul  unor  capete,  cari  cu  filologia   muncă,  unde  stă  neclintit  la  masa  sa   reci  sau  umede.              lăsa  viţele  afară,  ele  se  pot  conserva
               lor,  desigur  n’ar  putea  ferici  naţiunea.   de  lucru.  In  dl  Diaconovici  întâlnim   Analisa  pământurilor  în  ceea  ce  şi  în  pivniţe,  înse  trebue  căutat  ca  piv­
                                                                                                    priveşte  conţinutul  de  var  se  face  gra­ niţa  să  fie  rece  şi  nu  umedă.  Ele  vor
               Din  incidentul  acesta,  putem  earăşi  să   unul  dintre  cele  mai  harmonice  tipuri
                                                                                                    tuit  de  cătră  Direcţiunea  pepinierilor  fi  de  asemenea  îngropate  în  nisip  până
               vedem,  câtă  lipsă  de  conduită  arată   a  societăţii  noastre  urbane.
                                                                                                    noastre,  dând  cu  plăcere  consultaţiuni  d’asupra  lăstrului.
               foaia  din  Budapesta.  Menită  a  ţinea       Ce  privesc  atacurile  personale  con­ în  această  privinţă.  —   In  acest  scop                            (Va  urma).
               recordul  literar  a  actualităţii,  a  deraliat   tra dlui  Diaconovici,  nu  pot  fi  luate toate  se  va  trimite  la  adresa  pepinierilor
               din  drumul  ei,  ea  nu  e  nici  foaie  de   în  considerare,  şi  nici  nu  merită.  Apele   noastre  probe  de  2 — 3  grame  din  pă­  Parker  si  Roosevelt.
               famile  nici  o  foaie  pentru  o  eră  nouă,   s6  strecură,  pietrile  rămân.  Un  puvoiu   mânturile  în  care  voeşte  cine-va  să  plan­
               ci  un  fel  de  ermafrodit.  Faţă  cu  «Fa-   de  acuze  de  s’ar  îndrepta  contra  lui,  în   teze,  spre  a-i  comunica  resultatul.  Roosevelt  contra  lui  Parker.  Par­
               milia«  ea  nu  demarcă  nici  un  progres,   vadul  vremii  ele  să  vor  ascufunda  fără  2J  Când se se  planteze de prefe­ ker  contra  lui  Roosevelt.  Dacă  deschi­
               şi  bine  a  zis  regele  Carol  odată,  că   amintire,  pe  când  »Enciclopedia  Ro­ rinţă? Primăvara sau  toamna?            deţi  acum  un  ziar  american,  vezi  zări
                                                                                                        i
               cea  mai  bună  gazetă  de  familie  e  «Fa­  m ână«  va  fi  un  monument  falnic  pe    Posiţiunea  naturală  a  viţei  este   de  îndată  aceste  două  nume  ale  căror
                                                                                                                                               litere  îţi  eau  ochi  în  capul  coloanelor,
               milia».  »Luceafărul«  vrând  să  fie  prea   groapa  dlui  Diaconovici.             acolo  unde  rămâne  definitiv  înconjurată   în  fruntea  caricaturilor,  în  mijlocul  anun-
               mult  deodată,  represintă  azi  o  haraba­    Maliţia  şi  răutatea  oamenilor  e   de  pământ.  —   Aşa  dar,  cu  cât  va  fi   ţuriolr.  Parker,  ca  şi  Roosevelt,  sinteti­
               bură  de  literatură,  ştiinţă,  filologie,  fără   mare,  dar’  ea  nu  va  putea  să  ajungă   pusă  mai  de  vreme  după  scoaterea  ei   zează  de  acum  înainte  două  programe
               nici  un  program,  şi  nici  o  ţintă  Atâta   înălţimea  dispreţului  omului  cult.  Apoi   din  pepinieră  la  locul  ei  difinitiv,  cu   politice  şi  reprezintă  două  mari  partide
               trebue  să  ştie  toată  redacţiunea,  că   un  pîlc  de  contrari  îi  bine  să  ai,  dacă   atât  va  fi  mai  bine  pentru  ea.  —  Plan­  care  au  să-şi  dispute  puterea.
               cele  mai  multe  foi  ale  noastre,  au  mu­                                        tarea  în  toamnă,  este  dar’  mai  mult  de   Care  va  învinge?  Până  acum,  şan­
                                                         nu  de  alta,  atunci  din  lux,  sau  sport.  preferat,  celei  de  primăvară.  Dacă  însă
               rit  din  lipsa  unui  program.  Programul   Dl  Diaconovici  poate  să-şi  permită  lu­ se  plantează  şi  în  primăvară,  causa  nu   sele  par  a  se  cumpăni.  Campania  elec­
               e  sufletul  unei  partide.  Aceasta  a  spus-o   xul  acesta.                       este  alta  decât  că,  în  general,  pământu­  torală  a  întrat  în  perioada  ei  cea  mai
                                                                                                                                               activă.  Şi  e  mereu  acelaş  spectacol:
               T a c h e  I on e s c u,   şi  axiomul  acesta  ar                                   rile  nu  sunt  încă  desfundate  în  toamnă,   candidaţi  neobosiţi,  vărsînd  valuri  de
               trebui  bătut  cu  cuie  pe  uşa  fiecărei                                           de  oare ce  ele  se  fac  de  obiceiu  în  tim­  elocinţă  între  două  trenuri,  conspirând
                                                                                                    pul  iernei,  aşa  că  bine  înţeles  plantarea
               redacţiuni.  Fără  program  va  trebui  se                                                                                     în  umbră  şi  înnecând  în  făgădueli  pe
               eclipseze  şi  »Luceafărul«  din  curba  lui    Cătră P. T. Âtafinji.                nu  se  poate  face  decât  primăvara.     care  nu  le  vor  ţinea  pe  cutare  ale­
                                                                                                         Trebue  însă  căutat  cu  ori ce  preţ
               nesigură.                                                                            ca  desfundarea  să  se  facă  la  începutul   gător  influent,  cutare  sindicat  puternic
                                                              Fiind  deja  la  începutul  pă-                                                  pe  când  galeria  sgomotoasă,  nerăbdă­
                    Cu  objecţiunile  acestea  ne  apro­                                            toamnei,  ca  plantarea  să  aibă  loc  încă   toare,  se  pasionează  ca  şi  cum  ar  fi
                                                         trariului  IV.  al  anului, rugăm pe
               piem  de  sfîrşit.  Reiese,  că  cele  mai                                           înaintea  începerei  gerurilor  de  iarnă.  vorba  de  o  şedinţă  de  box,  stabileşte
                                                         Onor.  abonenţi,  se  binevoiască
               multe  cusururi  aflate  dlui  Diaconovici                                                Dacă intenţiunea  este  de a se planta  cursuri  uimitoare  şi  aganjează  pariuri
               au  motivele  lor  în  aspiraţiuni  personale   a-şi  re’nol abonamentele; iară cei  în  primăvară,  preparativele  trebue  înce­ colosale.
                                                         oe  sunt  în  restantă  se ne trimită  pute  de  cu  iarnă,  deşi  plantarea  se  poate
               în  individie  şi  ură.  Ştiut  e  doară  că  in-                                                                                    Cu  Roosevelt,  este  imperialismul
                                                         fără  amânare  suma  ou  oare  da­         face  foarte  bine  până  la  începutul  Junei   nesăturat,  visurile  de  expanţiune,  ţine­
               dividia  sârbează  la  noi  orgii.  Inzădar,
                                                         torează,  deoare-oe  si  noi  avem         Maiu  In  terenuri  apoase  plantarea  târzie   rile  ambiţiuni  linguşite,  sporirea  arma­
               figura  dlui  Diaconovici  nu  o  va  putea        7               n                 este  mai  de  folos.
                                                         saroini  grele  de  purtat.                                                           tei,  desvoltarea  marinei,  activitatea  ne­
               întuneca  ori-cine.  Cunoscut  şi  apreciat                                                                                     încetat  crescândă  a  diplomaţiei,  este
                                                                                                    3J  Cum  se  conservă  viţele  alto­
               şi  dincolo  de  Carpaţi,  secretarul  harnic                                                                                   speranţa  întrevăzută  a unei  politici  mon­
                                                                                                           ite  în  timpul  iernei?
               al  »Asociaţiunei«  are  cea  mai  senină                                                                                       diale,  intrarea  cu  rîndă  a  tinerei  repu­
               perspectivă  înaintea  lui.  Mai  e  necesar   Instrucţiuni  preliminare                  In  caşul  că  din  oare-care  circum­ blici  în  concertul  european,  a  tinerei
               să  se  ştie,  că  «Asociaţiunea  Transilva­                                         stanţe  nu  se  poate  profita  de  avantagiul  republici  dînd  sfaturi,  dictând  voinţele
                                                           pentru  plantarea  şi  îngrijirea  viilor  noi.  de  a  se  planta  în  toamnă, fie  că  pămân­ ei  şi  pretinzînd  partea  ei  de  plăcinte
               nă»  pentru  cultura  şi  literatura  popo­
                                                                                                    tul  nu  este  desfundat  fie  că  acesta  este  de  câte  ori  este  vorba  de  a  se  tăia
               rului  român,  nu  va  putea  să  realiseze
                                                         1.  Care  port altoi americani  tre-  îngheţat,  sau  că  viţele  au  fost  târziu  în  felii.
               deodată  toate  atributurile  ei  date,  şi                                          furnisate,  ele  trebuesc  păstrate  şi  bine   Dar’  Roosevelt  are  pentru  densul
                                                                   bue  se  alegem?
              să  se  mulţumească  la  început  a  fi  o                                            conservate  după  cum  urmează:            un  trecut  strălucit,  ce  întrupează  o  le­
               «Asociaţiune  pentru  cultura«  noastră        Eiparia  Gloire pentru pământuri           Cel  mai  bun  lucru  este,  ca  ele  să  gendă  eroică.  El  este  Rough  rider-ul
              ca  să  poată  deveni     mai  târziu,  o   grase  de  coloare  închisă,  cafenii,  negre,  fie  păstrate  aşa  cum  se  găsesc  trimise  dela  Cuba,  eroul  laimosului  raid,  el  per-
                                                         de  asemenea  galbine  şi  roşii  care  con­ de  pepinieră,  adecă  în  legături  de  câte  onifică  calităţile  de  activitate  şi  de  bra­
              „Asociaţiune  pentru  literatura"  noastră.
                                                         ţin  cel  mult  20%   var,  acid  carbonic.  50  bucăţi,  îngropate  afară  în  libertate  vură,  sufletul  aventuros  şi spirtul  îndrăz­
              Intâiu  răspândirea  culturei,  apoi  a  lite-
                                                         —   Năsipuri,  humă,  pământuri  galbine,  în  nâsip  umed  natural,  cum  se  găsesc  neţ  al  Americanului.
              raturei.  Alt  drum  nici  nu  se  poate.
                                                         compacte,  cleioase,  sunt  toate  bune  pen­ şi  acoperite  bine  cu  pământ  d’asupra.   Parker,  este  bunul  judecător,  omul
              In  postul  de  secretariat  nu  e  nime  însă   tru  această  varietate,  din  contră  însă   Trebue  observat  la  îngropare  ca  pacinic  şi  blînd,  puritanul  rigid;  el  u-
               mai  chemat  a  realisa  o  apolitică  cul-   pământurile  ce  conţin  mai  mult  de  20%
                                                                                                    năsipul  să  pâtrunză  bine  între  viţe  şi  reşte  aventura  şi  se  teme  de  densa,  îi
              turalâ«  cu  cele  mai  salutare  resultate,   var  şi  vor  fi  apoase,  nu  se  potrivesc   râdăcinele  lor,  ca  toate  aceste  părţi  să  e  frică  de  expansiune,  iubeşte  pacea,
                                                         acestei  varietăţi.
              ca  dl  Diaconovici.  Un  om  vesel,  asocia-                                         fie  înconjurate  de  nisip  şi  toate  spaţiu-  apără  tradiţia.  Este  dintre  acei  magis­
              bil,  spilcuit  şi  elastic,  aminteşte  mult   Rupestris  Monticola  pentru          rile  umplute.                            traţi  cari  după  propria  şi  solemna  lui
              cu  politicianii  noştri  agili  de  dincolo,   pământuri  conţinând  o  mai  mare  can­   In  caşul  când  nisipul  nu  se  găseşte  expresiune,  «simt  o  adevărată fericire  a
                                                         titate  de  var,  în  piscuri  şi  pământuri  la  disposiţie,  se  poate  înlocui  cu  pământ  se  împotrivi  ca  o  stâncă  nedreptăţii,
              are  toate  însuşirile  unui  representant
                                                         foarte  uscate  în  care  se  găsesc  cantităţi  bine  afînat,  trebue  însă  ştiut  că  pământul  chiar  când  ea  este  susţinută  de clamoa­
              prim  a  culturei  româneşti.  Gata  să  ser­
                                                         mari  de  cretă  cau  molos.  Această  spe­ compact,  cleios,  lasă  goluri  printre  viţe,   rea  poporului,«
              vească  în  mod  culant  cu  toată  amica-   cie  resistă  la  30%   var  şi  se  mulţumeşte  din  care  cause  ele  vor  suferi  de  muci­  D.  Parker  a  debutat  în  rolul  său
              bila  sa  prevenire,  d-lui  îşi  are,  pe  lângă   şi  cu  pământuri  mai  sărace,  năsipoase  gai  şi  putreziciune,  ceea  ce  le  este  foarte  de  candidat  prezidenţial  printr’o  lovi­
              ceasurile  multe  de  petrecere,  prin  tea-  şi  negre  chiar  în  straturi  de  pietriş.  —  desavantagios.                   tură  de  maestru;  a  renunţat  la  bimeta-


                                                                                                         La  început,  cât  timp  averile  au  fost  îm­
                       FOIŞOARA                                        Poveste.                     părţit  între  ei,  se  părea,  că  lucrurile  vor  merge  dru  de  pâne,  sau  o  haină  sdrenţuită.  Cum
                                                                                                                                              tare  omoară  pe  cel  mai  slab  pentru  un  co­
                                                                                                    minunat,  însă  încetul  cu  încetul  lenea  luă  lo­  vedem,  din  oamenii  liniştiţi  şi  înţelepţi  de
                                                                                                    cul  hrănicîei  de  altă  dată,  demoralisarea  se  altă  dată,  au  ajuns prin  nesocotinţă,  în  stare
                         S/âalec  de  dor.                    A  fost odată  în  vremurile  vechi  pe  când
                                                         nici  străbunii  bunicilor  noştri  nu  existau,  pe   lăţî,  poftele se înmulţiră,  în  cât  de  ar  fi  plouat  de  sâlbătăcie,  şi  dintr’o  ţeară  mare  şi  puter­
                                                                                                    cu  bani  ani  întregi  şi  tot  nu  le-ar  fi  ajuns.  nică  au  făcut  o  ţeară  săracă,  putredă  şi  fără
                                                         când  Sf.  Ilie  mâna  telegarii  de  foc  cu  amân­
                      Dimineaţa  în  Zori  pe  rouă,                                                Nimeni  nu  se  mai  gândia  la  ziua  de  mâne,  cinste.
                                                         două  mânile,  pe  atunci  a  fost,  în  spre  miază                                                     ♦
                      Dela  tine  mult  iubită,                                                     la  viitorul  ţării  sau  la  înaintarea  pe  calea  pro­   *   *   *
                                                         noapte,  o  mare  şi  puternică  ţeară,  de care  se
                      Aşi  fura  săruturi  două,                                                    gresului;  toate  instituţiunile  şi  lucrările  mai   In  timpurile  ei  de  mărire,  această  îm­
                                                         temea  lumea  întreagă  de  pe  atunci.
                      Să  zici,  că  eşti  fericită I                                               importante  ale  ţării  furi- lăsate  în  părăsire  şi  părăţie  subjugase  două  popoară  mai  mici.
                                                              Era  puternică  şi  fericită  acea  ţeară  fiind­
                                                                                                    la  voia  întâmplării.  Nici  unul  nu  se  mai  gân­  Unul  din  aceste  popoare  a  primit  cu  bucurie
                      Nici  nu-’ţi  va  păsa  de  lume   că  avea  cetăţeni  vrednici:  buni  patrioţi,  su­
                                                                                                    dea  la  creşterea  copiilor,  la  datoriile  cătră  jugul  străin,  supunându-se  cu  bună  voie  la
                      Dându-’mi  singur o  guriţă        puşi  legilor  ţării  şi  ascultători  conducătorilor
                                                                                                    Dumnezeu  şi  patrie;  toţi  petreceau,  toţi  erau  toate  mijloacele  de  desnaţionalizare  ale  cu­
                      îmi  vei  zice  tot  pe  nume      şi  mai  marilor  lor.
                                                                                                    bine  prinşi  în  mregile  desfrânării  şi  a  risipei.  ceritorilor.  Atât  eta  acest  popor  de  lipsit  de
                      Te  iubesc  —   iubesc,  —   Ioniţă.    Cât  a  ţinut  această  frumoasă  stare  de
                                                         lucruri,  această  ţeară  a  fost  cea  întâiu,  însă   Şcoalele  se  închise,  bisericile  rămase   amor  propriu,  de  cinste  şi  mândrie  naţională,
                      Ţi-aşi  spune  încet  şi  sincer.                                                                                       în  cât,  acum,  îi  era  ruşine  să vorbească  limba
                                                         mai  apoi,  schitnbându-se  lucrurile,  ea  deveni   pustii,  hotarele  ţării  nu  mai  aveau  apărători
                      Următoarele  cuvinte.                                                                                                   maternă  şi  să  se  numească  după  naţionalita­
                                                         coada  celorlalte.                         cu  alte  cuvinte,  totul  mergia  spre  ruină,  totul
                      Ascultă-mă  al  meu  înger                                                                                              tea  sa.  îşi  uită  într’atât  trecutul  şi  datenele
                                                              Dela  un  timp,  poporul  începu  a  se  lua   se  nimicea.
                      Ascultă  şi  ţine  minte:                                                                                               strămoşeşti,  în  cât  nici  nu  se  mai  cunoştiau
                                                         după  îndemnul  unor  tineri  rătăciţi  —   plini   Dar’  dacă  până  la  un  timp  era  rău  nu­
                      O  iubire  fără  sfârşit,          de  carte,  însă  nu  şi  de  minte  cari  propovă-  mai  de  biata  lor  patrie,  apoi  nu  trecu  multă   cine  au  fost,  imitau  în  totul  pe  subjugătorii
                                                                                                                                              lor,  chiar  şi  în  rău.  Mişelia  între  ei  ajunsese
                      Numai  ţie  îţi  nutresc,          duiau  răsvrătirea,  nesupunerea  şi  desordinea,  vreme  şi  începură  să  fie  şi  de  ei  vai  şi  amar.
                                                                                                                                              până  acolo,  în  cât  primiau  mită  pentru  a  se
                      De  când  sincer  ţi-am  şoptit,   sub  cuvântul  sec,  că  oamenii  trebue  să  fie  Averile  se  isprăviră  şi  ei  nu  mai  ştiau  munci
                                                                                                                                              face  trădătorii  proprii  lor  mame,  Patria.
                      Că  pe  alta  nu  iubesc.          egali  atât  ca  bogăţie,  cât  şi  ca  minte...  credinţa  adevărată  care  încurajează  pe  om  la
                      Te  iubesc  că  eşti  frumoasă          Acest  popor,  perzându-şi  dreapta  jude­  nenorocire,  o  pierduseră,  ear’  deşertăciunele   Celalalt  popor  subjugat,  chiar  dela  lu­
                                                         cată,  a  împins  lucrurile  până  acolo,  în  cât  a  îi  prostise  într’atât,  în  cât  nu  erau  volnici   area  ţării  lor;  priviau  cu  ochii  răi  pe  duş­
                      Ca  şi-o  floare  din  grădină
                                                         detronat  pe  împărat,  a  gonit  guvernul  ţării  decât  de  a  face  rău  pentru  a-şi  mai  ţinea   mani,  îşi  plecaseră  ei  capul,  însă  nu  şi  inima.
                      Cu  privirea-’ţi  amoroasă
                                                         şi  s’a  hotărît  să  nu  mai  ştie  de  nimeni,  să  zilele.  Atât  dă  mare  ajunsese  mizeria  şi  ne-   In  sufletul  lor  păstrau  încă  acea  scân-
                      Te  iubesc!  dragă  Georginăl
                                                         fie  de  capul  lor  şi  să  nu  mai  aibă  nici  o  merniciea  între  ei, încât  bisericile  fură  despo­  tee,  care  îmbărbătează  pe  nenorociţi  şi  care
                                          Comp,  de
                                     Ioniţă  din  Vrany  grijă.                                     iate  de  odoarele  lor,  ear'  între  ei,  cel  mai se chtamă  Speranţă.
   1   2   3   4