Page 2 - Activitatea_1904_10_41

Pag. 2. AC TIVITATEA Nrul 41

6J Care este modul de plantare? Lăstatii trebuesc legaţi de astă curat şcoala, cele de scris, desemn, apoi predarea bucăţii «Prin judecăţi*, ce a
dată de araci mari, puternici, de care manualele şi uneltele (cuţitele, ace etc.) fost acoperită de aplause nesfirşite; păr­
Pământul desfundat trebue lăsat nu se pot priva.
cel puţin 4 săptămâni până se aşează, Ie-au procurat elevii înşişi. Obiectele ţile cetite de notarul Reuniunii dl Ioan
Şi în acest an copilele (lăstarii pregătite, încât se confecţionează din Apolzan din «Constituţia patriei« au
apoi suprafaţa nivelată, adecă părţile
joase care formează albii, trebuesc um­ lăturalnici) trebue se rămâe neatinşi. materialul elevilor, au format proprie­ fost cât se poate de instructive; dl N.
plute, ear’ părţile înalte formând movile, A doua tăere a rădăcinilor trebue tatea acestora. Drept instructor la în­ Simoneti, dibaciu manuator al arcuşu­
trebuesc lăsate cum se găsesc, căci să se facă în luna Iulie, — E bine în­ ceput a fost numai instructorul de spe­ lui a făcut de ne găsiam par’câ Ia o
altfel luându-se pămentul desfundat vi­ ţeles că şi acum pămâutul trebue săpat cialitate, care mai era dator a instrua nuntă mare şi veselă de ale noastre;
ţele se vor pune în pământ viu, ceea-ce şi prăşit de burueni (ierburi). 4 ore lunare şi pe membrii societăţii mititelul Traian Moga, cu o scurticicâ
industriale a pantofarilor. Plata instruc­ poesioară eroică, s’a dovedit cu mult
va împiedeca creşterea lor. Redicăturile De asemenea stopirea conrta pe-
torului se stabilea prin învoială. Supra­ curagiu; dl Nicolae Neagoe, sodal croi­
mari de păment trebuesc întreptate îna­ ronosporei (manei) trebue să se facă la
vegherea asupra institutului o exerciază tor şi unul din vechii noştri ostaşi, de
intea desfundărei. 14 zile cu o soluţie de 1 — 1’/3 suflat
o comisie exmisă din sinul ambelor data aceasta ne-a predat cu frumos
Terenul nivelat se marchiază cu de cupru şi var. — Să se observe că societăţi întemeietoare a şcoalei, ear’ accent poesia »Meseriaşul« de I. Polich-
mici araci la distanţa dorită şi apoi prin mănarea viţelor ele pot întârzia în supraveghierea nemijlocită o are presi­ ronodis, în care slăvite sunt toate pro­
alăturat de fie-care arc se plantesză desvoltcre cu ani întregi, aşa cu produc- dentul societăţii industriale a pantofari­ dusele datorite mânilor meseriaşilor; dră­
câte o viţă. ţiunea poate întârzia cu 1— 2 ani.
lor. Primul curs din 1886 a avut 10 gălaşa Elenuţa Şut cu poesia «Regina
înainte de a se planta viţele tre­ Obseroaţiuni finale. elevi, din cari 8 bărbaţi şi 2 femei, la Ostrogoţilor* s’a întrecut pe sine însăşi;
buesc aranjate după cum urmează: acăror examen numerosul public asis­ o frumoasă poesie, cântată cu mult far­
Lăstarul se scurtează la unul, ma­ Micul spaţiu al acestei instrucţiuni tent convingere şi-a câştigat atât des­ mec de d-şoara Alexandrina Baciu şi
ximul doi ochi, rădăcinele laterale se preliminare nu permite o descriere mai pre capabilitatea instructorului Zillich, o pătrunzătoare poesie predată în mod
tae aproape de viţă, ear’ rădăcinile de desvoltată de modul de îngrijire a viţe­ cât şi despre hărnicia şi isteţimea ele­ dramatic de dl T. M. şi urmata mi­
jos dela basâ se tae de asemenea lă- lor, totuş un asemenea uvragiu este în vilor. Până la 1894 această şcoală a reasă din Dumineca din 2 Oct. n. a
sându-le de o lungime de 10— 15 cm. lucrare şi la timp se va trimite gratis fost cercetată de 122 elevi calfe şi mă dlui I. D. Ionescu, d-şoara Eugenia
clienţiler pepinierilor noastre.
In urmă plantarea se face ast-felt estri pantofari. Grecu, care a ţinut se ne delecteze şi
Până atunci aceste rânduri vor fi
ca viţa să fie pusă în groapă cât se La 1894 fostul ministru de co- sâ-’şi ia şi în acest mod rămas bun
suficiente ca la o urmare întocmai să
poate de vertical şi aproape de arac merciu şi industrie L u k â c s Be l a, cu dela noi prin mai multe arii, executate
(ţăruşi), potrivindu-se ast fel ca locul poată cineva avea o plantaţie durabilă considerare la importanţa industrială a Si- cu desteritate uimitoare la pianul Reu­
îmbinat să fie la 5— 8. cm, mai jos dc şi frumoasă, care prin înfăţişarea vioaie biiului şi a ţinutului a pus în vedere niunii. In treacăt fie zis la cununia
suprafaţa pământului (la dealuri repezi şi sănătoasă va procura proprietarului însemnate ajutoare băneşti din visteria d-şoarei Grecu corul Reuniunii în semn
nu numai o deosebită plăcere ci şi
ceva mai adânci, la loc mai şes mai statului în scopul desvoltării si extin­ de recunoştinţă a executat sub condu­
la suprafaţă). munca-i va fi bine recompensantâ prin- derii acestei şcoale. Ăstmod statificân- cerea harnicului dirigent C. Popa cân­
tr’o producţie abondentâ.
Rădăcinile trebuesc întinse în sta­ du-se şcoala cu sprijinul moral şi ma­ tările ocosionale, ear’ ospăţul s’a ţinut
rea lor naturală, apoi acoperite cu pă­ (România) »C âm p u l.* terial al guvernului, ajutat de însuşi în localităţile Reuniunii noastre.
mânt, şi bine îndesat cu mânile d’asu- comitatul, de orăşenii sibieni, de camera Frumoase ilustrate şi vre-o 14
pra lor, apoi groapa se astupă îndesând comercială din Braşov şi de cele 2 so­ cărţi folositoare sortatu-sau la urmă în­
pământul cu picioarele şi apoi se for­ Serate de ale cietăţi alcătuitoare a ei — ea îşi ur­ tre cei presenţi.
mează muşuroiu, aşa că vîrful scurtat meseriesilor români. mează acum în restimp de peste 18 Din protocoalele şedinţelor admi­
1
al lăstarului să fie acoperit de 2— 3. cm ani cursul normal, trecând prin ea a- nistrative, cetite de notarul Reuniunii
Dacă plantarea să face într’un pă­ Joi în 29 Septemvrie n. c. «Reu­ proape 300 elevi ordinari, inclusiv elevii dl I. Apolzan, aflat am despre prepara­
mânt slab e de recomandat a se între­ niunea sodalilor români din Sibiiu«, a cursurilor extraordinare, ce se ţin peste tivele ce se fac pentru predarea în cu­
buinţa îngrăşăminte de plantaţie. Ingră- îmbrăcat din nou haină de sărbătoare. vară în luna August cu pantofari lo­ rând a dramei «Sâmbăta morţilor«, des­
şămintele se pun în groapă după ce s’au Şedinţa literară a 9 a, ca toate cele­ cuitori afară de Sibiiu şi în primele 2 pre număroasele contribuiri la diferitele
acoperit rădăcinile cu pământ. Trebue lalte premergătoare, adevărată sărbă­ luni ale anului cu pantofari Sibieni. fonduri, despre lucrările «Despărţămân­
observat, că îngrăşământul (gunoiul) se toare a fost pentru noi, cei cu dra­ Dela 1897 la şcoală se primesc drept tului femeiesc întregitor al Reun.« etc.
nu atingă nici viţa nici rădăcina ei, goste grupaţi sub steagul Reuniunii. elevi ordinari calfe şi învăţăcei, primii Cu inimi pline de veselie şi încăr­
apoi, se acoperă din nou cu pământ. — Această şedinţă se numără între cele pe câte un an, ear’ aceştia pe câte 3 caţi de vii speranţe pentru un viitor
Este absolut necesar ca gunoiul între­ mai instructive, dovadă următoarele: ani. De remarcat e că absolvenţii aces­ tot mai fericit îndepărtatu-ne-am la ora
buinţat să fie bine descompus. Presidentul nostru dl Vie. Tordăpanu, tei şcoale au fost primiţi în ateliere 10 Va din localităţile meseriaşilor noştri.
după ce bineventează numâroşii oaspeţi mai mari sau ca «croitori* (Zuschnei-
7 ] Cum se procedează cu oiţele der, Werckfiihrer), sau ca sodali, ba „ înving etoru!
şi mulţumeşte dlor Ioan Dima Ionescu,
plantate I-ul an ? mulţi din ei şi-au complectat cunoştin­
funcţionar de bancă în Băcău, Augustin
îndată ce o mare parte din viţe, Bena, elev al conservatorului din Ber­ ţele la şcoale superioare din stăinătate.
2/3 părţi au răsărit trebue ca la toate lin şi studentului technic dlui Stan, pen­ Intenţiunile conducătorilor de a com­ C O R E S P O N D E N TĂ
celelalte viţe al căror lăstar nu se vede tru atenţiunea şi deosebita onoare, ce pleta şcoala cu predarea cunoştinţelor
despre curelărit şi şelărit cum şi cu în­
încă, să se descopere binişor pământul ne-au arătat prin asistarea la şedinţă, Hondol, 12 Octomvrie n. 1904
şi apoi să se acopere din nou cu pă­ trece la descrierea istoricului «Şcoalei fiinţarea unui curs de special pentru Prea Onorată Redacţinne I
mânt afănat lăstarii ce au început să speciale de piele şi de pantofărie sub­ femei, din lipsa de mijloace materiale,
Prin aceasta vin a mă ruga cu tot res­
răsară. — Se obsearvă că îndată după venţionată de stat în Sibiiu*. au rămas până acum nerealisate. pectul, de a se da publicităţii următoarele şire :
ce lăstarii ajung la o înălţime de o Ideea înfiinţării acestei şcoale s’a La disposiţia şcoalei stă un bud­
palmă (20— 25 cm ) trebuesc descope­ lansat încă la 1885 în sinul «Societăţii get de cor. 6660, la care ministrul con- O parte din tinerimea română adultă
rite până sub altoi şi rădăcinile date industriale a pantofarilor din Sibiiu«, în tribue anual cor. 4840'— , oraşul Sibiiu de ambe sexe din loc, care urmează cu
din altoi se se tae binişor, de aseme­ ajutorul căreia a sărit «Societatea oră­ cor. 600-— , comitatul cor. 500'— , ca­ numele, şi anume: George Trif, Dumitiu
nea se vor tăia şi lăstarii cei slabi re şenilor şi industriaşilor sibieni«, cu suma mera comercială din Braşov cor. 4 0 0 — ; Bogariu, Avram Mfirza, los:f Mârza, Nicolae
vor fi mai mulţi şi se va lăsa numai 1, de fl. 1000, primită pentru scopuri in­ societatea orăşenilor şi industriaşilor cor. Cătana, Ioan Crişan, Sabin Pipo«, Axentie
maximum 2 lăstari din cei mai puter­ dustriale dela banca »Vorsussverein«, 120 şi gremiul comercial Sibian cor. Cibian, Dumitru Cibian, Petru Crişan, Dumitru
nici ; apoi se acoperă din nou, aşa că cu care s’a pus temeiu şcoalei. Scopul 200 Din suma de cor. 6660 se dau Furdă, Toma Petran, N. Almăşan A. Wârza,
lăstarii cei albi încă să fie feriţi de ar­ şcoalei este, ca cei cari se indeletnicesc drept stipendii şi pentru provederea ele­ şi Nistor Bugnariu ca juni, ea: Vuleria Vlad,
şiţa soarelui spre a nu se usca. — cu pantotâria să câştige cunoştinţe te­ vilor cor. 1 6 8 0 — . Floarea Vrad şi Teresia Btlea ca june sub
Tăerea rădăcinilor la viţele din primul meinice peoretice şi practice în această Acestea premise, dl Tordăşianu no- conducerea înv. actual Alecsandru Iovan au
an, se poate repeta încă odată în breaslă. Măestrul pantofar Emil Zillich, minează măestrii şi sodalii noştri absol­ dat o petrecere poporală la care s'au produs
luna August. actualul instructor de specialitate, a fost venţi ai acestei şcoale, între cari pe cu declamaţiuni şi cântări poporale Ia 9
Celelalte lucruri în primul an, se trimis la cursul de 2 luni al şcoalei harnicii măestrii Const. Dragoş, Ioan Cktmvrie st. n. c., în şcoala română gr.-or.
resumă în legarea repetată a lăstarului speciale de pantofărie din Viena, de Bologa etc., calfele George Săsărman, Petrecerea, ca prima încercare >n modul
de arac, stropirea deasă contra pero- unde întorcându-se, şcoala s’a deschis Valeriu Grindean, Ioan Hagău, Petru acesta, s’a dat în favorul de a se înfiinţa
nosporei (manei) şi afanarea coajei pă­ la 1 Ianuarie n. 1886, cu următoarele Tâmpănar şi pe actualii elevi Nicolae 0 bibliotecă poporală şi pentru de a se pio-
mântului prin săparea de 2— 3 pe an. obiecte de învăţământ: desemnul liber, Simoneti şi I. Puşcaş, ambii stipendiaţi cura cărţi cu cântăti pe note etc.
— Copilele (lăstarii lăturalnici şi cârceii) desemnul geometric, croitura de model, ai şcoalei şi îndeamnă, ca în lipsa unei Cu multă plăcere iau condeiul în mână
nu trebuesc tăiaţi în primul an, ci lă­ studiul picioarelor, luarea mâsuiii, cu­ şcoale cu limba de propunere română, spre a aduce la cunoştinţă Onoratului public
saţi neatinşi, de asemenea şi vîrfurile. noaşterea materiilor, cum şi predarea a se folosi cât mai mulţi de beneficiile numele tuturor acelora binevoitori, cari ne-au
Stropirea trebueşte repetată la fie-care tuturor cunoştinţelor despre munca de acordate de această şcoală folositoare. onorat cu presenţia şi au conţi ibuit după
14 zile cu o soluţie de sulfat de cupru săvîrşit la laboraturii. Timpul de învă­ In firul programului seratei, d-şoara împrejurări, de şi timpul a fost cam nefavo­
şi var de 1 — 11/2 la sută. ţătură s’a extins pe câte 3 luni cu în­ Constanţa Buzdughină, ne-a predat bine rabil, totuşi am reuşit după cum se poate
In toamnă, după căderea frunzei, cepere din 1 Octomvrie şi până la 31 poesia »Duşmancele« de Coşbuc; dom vedea din contribuirile notate după cum
se tae lăstarii la 2 ochi (de sunt 2 Decemvrie şi din 1 Ianuarie până la nişoara Eug. Roman, ne-a cetit la în­ urmează : O. D. Petru Mihuţ preot (Hondol)
lăstari se taie ambii la câte un ochiu, 31 Martie a fiecărui an. Instrucţia s’a ţeles interesanta precuvântare a cărţii 3 cor., D. Alecsandru Iovan înv. 2 cor.,
de e unul se taie la 2 ochi) apoi se ţinut în fiecare zi de lucru, ear’ elevii de bucate «Poftă bună«, de Zoti Ho- R’ veca Cibean 1 cor., Anica Popa 1 cor.,
acoperă cu pământ spre a se feri de au fost calfe şi măestri pantofari. La doş, ce a fost ascultată cu viu interes Sofia Câmpean, Certes 2 cor.. Veta Dudaş,
geruri de iarnă învăţarea tivitului (Steppen) şi arangia- cu deosebire de număroasele dame pre- Hondol 1 cor. Ioan Peternel membru corn.
rea materialului (Vorrichten) au fost sente. Bine ar fi ca şedinţele proxime par. 2 cor., Domnişoara Gabriela Piro 1 cor.,
8J Cum se procedează cu oiţele admise şi fetele membrilor societăţii in­ să nu fie lipsite de recetele folositoare D. Eugen Grecu secretar la banca »Hondo-
plantate în al Il-lea an ? dustriale a pantofarilor. Taxa de ins­ cuprinse în «Poftă bună«. Noul mem­ leana< 2 cor. P. O, Domn Vasilie Pipoş, prot.

In primă-vară rădăcinele date din trucţie a fost 3 fl. lunar. Elevii prestau bru al Reuniunii Petru Şerban, sodal pens. 1 cor. D. Ludovic Priariu 3 cor., Ludovica
nou din altoi se depărtează, ear, lăstarii examen teoretic şi practic, despre re- cismar, în stăpânirea unei voci puter­ Petrian 1 cor., D. Pettu Florea, Săcărâmb
tăiaţi de cu toamna rămân neacoperiţi sultatul căruia primesc atestate. Elevii nice şi curate de bass, ne-a încântat 2 co ., Lazăr Pipoş membru corn. par. 2 cor.,
până sub ochiu. In acest an să lasă doi au obligământul se participe la exposi- cu «Cine trece Oltul mare«, cântat solo Florica Torr.otaş 1 cor., Petru Bărsăian mem­
lăstari spre desvoltare, toţi ceia lalţi se ţiile, ce se arangează în Sibiiu. Mijloa­ şi în mod fermecător. Mult a plăcut bru com. par. 1 cor., Andronic Tomotaşjun.
rup cu cât mai curând cu atât mai bine. cele de învăţământ mai rari le-a pro­ simpatica d-şoară Alexandrima Baciu cu 1 cor., Ludovica Bugnar 2 cor., Lina Furdoiu