Page 3 - Activitatea_1904_10_41

Nrul 41 ACTI VITATE A pag- 3

1 cor., Smneon Câmpeni, Certe? 1 cor., Ion şi peste aceasta aşezăm pământul scos ele petri, ear’ în fine turnând apă ca serioase societăţi de felul ei. E ştiut, că
Achim 1 cor., Fioa>ea Mârzi, Hondol 1 cor, din groapă, în grosime de Va metru sâ dea peste ea, scutindu-o astfel de membrii acestei societăţi au fost totdeauna
Anica Ilărăgus 1 cor., Amca Soloinie 1 cor., Mai târziu vom avea sâ mai grijim, ea aer. Cine are multă tescuirul o poate tinerii noştri cei inai harnici. Trecutul de 50
On. D. Vitan G'z * notar cercual, Certeş 5 crepăturile causate prin aşezarea frun- păstra în gropi, întocmai ca şi frunzele ani şi mai bine, care-1 are această societate,
cor., D. Vaszics. k Gyula jurift 3 cor., Boco I zelor, sâ le umplem cu pământ. Dacă de napi, punând mare pond pe împreju­ e dovadă limpede, că numai pe căi bune a
Jdnos, Ilondol 2 cor. 3.bin Pleter, Cetrş 1 vom avea sâ începem numai earna nu- rarea, că ea sâ fie cât mai bine înde­ umblat. Serviciile, pe cari le-a adus culturii
cor., D. Iosif Buiuieştean obatag r, Hondol trirea vitelor cu frunzele astfel păstrate sată şi acoperită, petru-că la păstrarea această societate, sunt destul de frumoase.
2 cor., Balaska Lajos, Certeş 1 cor., Nicolae vom desface mai întâiu groapa la un ori-cărui fel de nutreţ în gropi, lucru Tocmai de aceea nu-i nici un motiv, care
Pleter 1 cor., Nicolae Lisca 1 cor., Vasilie eapât, circa de un metru şi vom scoate de căpetenie este sâ fie scutit cât mai ar îndemna pe ministrul sâ închidă acest
Susan 1 oor., Dumitru Ghîţ, Hondol 2 cor., nutreţul, după trebuinţă până în fund bine de atingere cu aerul. focular de cultură.
Valeria Crişan 1 cor., Iozefina Altman 1 cor., şi tot aşa mai departe. întocmai se urmează şi cu tescuina *
Logm Oprean, Maguiâ 1 cor., Pttiu Bodrean, 3. Curpenii de cartofi încă sunt ce râmâne din facerea vinului de mere O foae din BrUnn face cunoscut, că la
Ilondol 1 cor., P* tru Dudaş 2 cor., Dumitru
un nutreţ bun, dar’ nu în stare crudă şi pere, din care putem da vitelor mai controla miliţiei din âst an nu sa mai luat
Moroi, Sâcăiâmb 1 cor., George Moşoi 1 ci numai dacă i uscăm ca şi fânul, sau mult la o mâncare, pentru-că ea nu con­ în socotinţă presenlarea reserviştilor şi con­
cor., Dumitru ToiFian 1 cor, Iosif Muntoi
dacă-i păstrăm ca frunzele de napi, ori ţine acid tartaric şi nici nu are acea cediaţilor cu «zde» sau altă limbă, nefoio-
1 cor., George Logojan 1 cor., Milidon Crainic, amestecându-i cu aceste. putere laxativă pe care o are tescuina sinduse de limba nemţiască. Aceasta s'a
Hondol 1 cor., Dafina Finiser I cor., Teodor
4. Ca nutreţ putem întrebuinţa şi de struguri. admis pe temeiul unei ordinaţiuni a minis­
Bugnar 1 cor., Grorge Bărsâian 1 cor., Aron
ciulini sau scâeţii ce cresc pe margi­ 9. Un bun nutreţ sunt lăturile ce trului de râzboi, după cum aceeaşi foae zice.
Suc iu, Certeş 1 cor., On. D. Petru Gabor
nea şanţurilor, a drumurilor şi a locu­ râmân din fierberea rachiului de prunc\ Este la loc, câ din un cuvent zis, poate din
par. gr.-or., Certeş 3 cor., D. Petru Faur 1
rilor paraginite, pentru-că deşi în stare aceste însâ trebuie date vitelor numai datină, sâ se pedepsească oamenii cu arest
cor. 40 fii., Andionic Morar, Măgură 1 cor.,
verde vitele nu-i rod, fiind păstraţi ca de cât după-ce s’au stâmpărat, pentru câ apoi sâ se deie atâta prilej de interpelaţii
Floar. a Trif, Hondol 1 cor., Ioan Vinţan 1
frunzele arborilor, ele îi consumă bucu­ mai târziu se oţesc şi devin stricăcioase. prin dietele ţârii.
cor., George Ti rrua membru corn. par. 2 cor.,
ros. Totaşa de cu plăcere mănâncă vi­ O vită poate consuma pe zi 4 0 — 50
Gerge Tomotas 2 cor., Maria Morar 2 cor.,
tele şi ierburile ce cresc în locurile litre de lături, după-ce mai întâiu au
D. Maria Făeian 2 cor., Petru Mialha, Certeş
umede pipirigul fi coada calui, dacă fost străcurate prin un ciur de sirmă, Advocatul poporului.
1 cor, Ioan Crainic, Hondol 2 cor., Petru
li-se' dă vitelor in stare înăcrită, cum nu cumva sâ îngiţă şi sâmburi, cari tre­
Cibean 1 co*., Teodor Cibean 1 cor., Avram
s’a arătat la păstraaea frunzei arborilor. buie daţi porcilor. Dacă avem multe
Cibean 2 cor., Domnul Hcutshy Simon fol- Cei cari se adună la un loc pen­
Uscate aceste plante ca fânul, le mă­ paie, lăturile de prune se toarnă, îndatâ-
valter 2 cor., Petru Curtean 1 cor., Ioan Jur- tru a sâ sfătui asupra oare-cărui lucru,
nâncă numai caii, nu însâ şi vitele, ce au fost scoase din căldare peste paie
giu 1 coi., Floarea Belea 1 cor., Lerkovits şi prin aceasta din o neînţelegere oare­
5. Cocenii sau jipii de cucuruz de tocate de mai înainte. In felul acesta
Feri 1 cor., Ştefan Dudas 1 cor., Cornel care ar conturba liniştea publică, pro-
obiceiu se întrebuinţează numai pentru vitele se îndeamnă a consuma paie
Câmpean 1 cor., Iacob Budu 1 cor., Ioan oveaţi fiind de organele administrative
foc, în alte ţâri însâ îi întrebuinţea- multe.
Faeran 80 fii., Petru M dres 60 fii. Floarea sâ se împrăştie, dar nu se supun, vor
şi ca nutreţ, pentru-că cocenii au va­ 10. Cultivatorii de tutun adesea
Belea 1 cor., Iosif Medrea 50 fileri. fi pedepsiţi cu închisoare de 8 zile.
loare nutritivă ca nescari paie de cali­ dispun de sâmânţă de tutun de pirsos
Suma totală a fost 102 cor. 30 fileri (Art. de lege XL. §. 42 din 1879).
tate mijlocie. Mai bine îi mănâncă vitele ci cultivătorii mai pricepuţi scot din ea
din care substragândn-se spesele de aranja­ *
duupă-ce mai întâi au fost mârunţiţi şi uleiu de iluminat, ear’ turtele ce râmân
ment şi a musicei in suma de 70 cor. 30 fi!,
ţinuţi în apă rece ca sâ se înmoaie, le întrebuinţează la nutrirea animalelor, Cmc îşi dă caracter fals, pentru
a rămas un venit curat de 32 cor. care sumă
sau şi mai bine dacă ei au fost opăriţi cari le consumă bucuros, consumă chiar a seduce lumea, precum şi acela, care
s’a şi predat la presid ul comitetului paro-
cu apă ferbinte şi amestecaţi cu paie şi sâmânţa, căci şi într’un fel şi întral poartă oare-cari medalii pe cari nu le-a
chial spre a se şi piocura ce este mai de lipsă.
tocate. tul aceste matreriale sunt mai substan- vrednicit, atât din ţară, cât şi din strâ-
Tot pe aceasta cale vtnim de a mulţămi 6. In locurile neglijate e mult pir ţioasă de cât tărîţele. Ce priveşte mo­ inătate, se pedepseşte cu 100 fl. pe­
tuturor acelor Domn:, Doamne şi Domni?oare (chir), pentru că nu ori-care agricultor dul de nutrite, mai bine e sâ le ferbem deapsă în bani. (Art. de lege X L 8
precum şi celoralalţi binevoitori, pentru-că 45 din 1879/ *
adună râdâcinele lui cu ocasiunea ara­ în apă, şi în această stare sâ le tur
nt -au onorat cu presenţa şi :-u contribuit şi
tului; în anul acesta am avea douâ to- năm peste paie tăiate pentru-că în fe­ Acela, care atacă credinţa oare-cui
sprijinit la aceas'a — ba cu bucurie constat losuri din stârpirea pirului, pentru-că lul acesta înlesnim mistuirea şi facem în religia sa, recunoscută de stat încât
cumcă unii d ntre Domni ne-au îndemnat,
nu numai câ am ridica capabilitatea de pacle mai gustoase. Fiind-că sâmânţa prin aceasta mâchneşte pe semenul seu,
ca petrec* ri de aceste să mai facem, că ne
producţiune a pământului, dar’ am câş­ de tutun şi turtele din această sămânţă se pedepseşte cu 8 zile închisoare. (Art!
vor sprijini bucuros....... Mulţămim şi Stima­
tiga şi un nutreţ foarte bun, şi încă aşa sunt foarte nutritoare sâ nu se dee de lege XL. §. 51 din 1879).
telor Domni .oare Oi via M.huţ şi Gabriela
de bun, că în cas de mare necesitate unei vite mai mult de un klg. pe zi. *
Piso, pentru câ ne-au dat ajutorul la instru-
s’ar putea găsi şi pâne din el. Agricul­ Pentru curăţarea peste tot a nu­
area fetelor june în unele dt.clamaţiuni. Cei cari cerşesc fără îngăduinţă
torii noştri adesea ard rădâcinele piru­ treţului se recomandă a nu se aşterne
Bunul Dumnezeu să le răsplătească la dela autorităţi sau îşi lasă copii sâ cer-
lui, pentru-că nu cunosc valoarea lor vitelor materiile cari s’ar putea între­
toţi şi la toate cu bine I şască, pentru ei ori pentru alţii, se pe­
nutritive, parte în scopul de a stîrpl buinţa într’un fel sau altul la nutrirea depsesc cu închisoare până la 8 zile.
Ceva trebue să constat acici cu dorere
această plantă de o mare putere vitală. lor. In caşuri de mare necisitate se aş­ (Art. de lege X L §. 66 din 1879). Cu
şi anume: o minoritate de vre-o trei mem­
7. La castanele silbatice puţini oameni tern vitelor: torfă, tărîţe de joagâr (fe- douâ luni închisoare se pedepsesc apoi
brii din comitetul parochial, nu ca să spri-
se gândesc, cu toatecă ele în stare restâu), frunze uscate de arbori ş. a., aceia.:
jinească aseasta încercare, ci au fost încă chiar şi pământ humos şi nisipos. In
proaspetă sunt îndoit mai substanţioasâ
şi foarte contrari la aceasta — ba au mai acest cas grajdul sâ fie provăzut cu sco­ 1. cari au împlinit 14 ani, dacă
de cât cartofi, uscate însâ ele se apro­ sunt mai mulţi de trei în acel loc, sau:
făcut şi vorbe printre popor de dsplăcere
pie de acea a unui orz mai slab De curi destul de largi pentru scurgerea
din care causă au luat parte puţini poporeni 2. cari cerşesc în timpul oprit de
aceea sâ adunăm castanele unde le avem urinei şi bălegarului sâ se curăţe cât
de ai nostrii. Acum de-ocamdată cruţ de autorităţi;
la îndemână şi sâ le păstrăm în felul mai adese-ori.
a le arăta cinstitele nume pe cale publică, 3. cari cerşind poartă revolver cu ei,
cum se păstrează cartofi, având în tot Pentru-ca vitele se nu arunce în­
cu credinţa, cumcă se vor îndrepta pe vii­
timpul erni castane proaspete. Usca­ coace şi încolo nutreţul mai slab, şi ca 4. cari întră în locuinţe închise;
tor şi nu vor fi resvrâtitori în contra învă­
rea lor se face în poduri, cum este obi­ sâ nu-1 calce în picioare, fie el fân, paie, 5. cari arată schilodire de vr-o
ţământului spre dauna comună.
ceiul a se usca nucile. Castanele se mă- coceni de cucuruz etc., trebuie neapă­ mână, picior etc, numai ca sâ te în­
Raportorul. runţesc în piuă cu maşia de măcinat rat sâ-1 dăm vitelor tăiat (tocat). duri spre ei. (Art. de lege XL. 8 68
sau şi numai cu ajutorul a lor 2 petri. Repetăm şi aici, că o tăietoare din 1879).
Iernarea animalelor noastre Dacă înainte de a le da vitelor se ţin simplă de paie etc. poate face ori-care Cei cari se întorc înapoi la cerşit;
24 de ore în apă ele devin şi mai gus­ fierar din sat, ear’ o bună maşină de în locul de unde au fost alungaţi de
domdstice în acest an.
toase, pentru-că ’şi pierd amărala, şi tăiat nu costă mai mult de K 60.— , autorităţi, se pedepsesc cu închisoare
(U-imarc). astfel le mănâncă cu plăcere chiar şi care în cas de lipsă o pot cumpâra mai până la o lună (Art. de lege X L 8 70
cei mai gingaşi cai şi cele mai gingaşe mulţi în tovărăşie. Cu aceasta maşină din 1879).
2. Frunzele de napi de asemenea vite. se pot tăia paiele mai lungi sau mai *
sunt foarte bune ca nutreţ suplementar, Fiind cam amare, dobitoacele la scurt, de oare-ce cailor le covin mai Cine împedecâ înmormântarea cuiva
anume atât frunzele napilor de nutreţ început nu le mănâncă; obicînuindu-se bine paiele de 1 ‘/a cm., ear’ vitelor cu forţă sau cu ameninţări, sub cuvânt
şi ale celor de zahar, cum şi frunzele însâ cu ele, le mănâncă cu mare poftă. cele de 2 Va cm. Nutrirea cu paie sau că nu ar fi de credinţa sa, se pedep­
napilor galbini şi ale altor legume. Vacilor se pot da zilnic 3 — 5 klg., boi­ alte materii tocate are avantajul, că se seşte cu 300 fl. pedepsă în bani, căci
Aceste în cele mai multe caşuri se în­ lor şi peste tot vitele mai în putere cruţă nutreţul şi că numai cu această art. de lege LIII. §. 22 din 1868 zice:
groapă sub brazdă sau cel mult se dau până la 10 kgr., cailor 3— 4 klgr. şi tocătură putem face animalele sâ con­ în cimitere membrii d.feritelor confesiuni
vitelor numai în stare verde, până când oilor Va klgr. sume paie mai multe, fiind-că pe acesată sâ se înmormânteze amestecat şi- fără
cale avem posibilitatea de ale muia şi pedecă.
sunt proaspete; totuşi frunzele de napi 8. In regiunile cu vii se poate în­
sunt vrednice a fi adunate totdeauna trebuinţa tescuina, care cu deosebire, face mai gustoase. *
cu îngrijire, pentru-că în privinţa valorii dacă se aleg cocenii, râmânând numai (Va urma). Toţi aceea, cari vagabundează prin
nutritive sunt egale cu cele mai multe coaja boambelor şi sâmburii, dă un nu­ oraş şi nu au locuinţă statornică şi nici
nutreţuri verzi. treţ excelent. Tescuina se poate da atât N0UTĂTI ocupaţiune, că îşi perd timpul trândăvind
Păstrarea frunzelor de napi se face proaspâtă, cât şi după-ce s’a între­ se pedepsesc cu închisoare de 8 zile.
astfel: săpăm o groapă de 2 metri lată, buinţat la facerea rachiului. Cea din Dacă după aceasta a fost apoi provo­
de 2 metri adâncă şi după trebuinţă urmă este chiar mai bună, deoare-ce Societatea «Petru Vaior» în pericol. cat de autorităţi sâ-şi vadă de vre un
de lungă; pe fundul gropii aşternem conţinând mai puţin accid tartaric, se Cetim in «Poporul român» următoarea ştire lucru şi se dovedeşte de nou, câ el nu
pleavă sau frunze de arbori, aşezăm poate da în cuantitate mai mare, decât îngrijitoare: Din izvor aproape sigur ne-a a- împlineşte porunca, se va pedepsi cu
apoi strat de strat frunzele de napi, în stare proaspâtă Unei vite se poate juns în zilele trecute la urechi vestea, că închisoare până la o lună de zile. (Art.
îndesându-le cât de bine strat după strat da din tescuina proaspâtă circa câte 2 societatea «Petru Maior» a studenţ lor noştri de lege XL. §. 63 din 1879). Părinţii
şi îndeosebi pe de margini. Astfel con­ 7* klg. pe zi, ear’ din cea râmasâ dela e în primejdie să fie închisă, ba câ în minis- şi tutorii, cari îşi lasă fii care n’au îm­
tinuăm până când am ajuns cu grămada ferberea rachiului până la 12 klg. Tes­ teriu ar fi deja gata ordinaţiunea, care des­ plinit încă vîrsta de 16 ani, sâ vaga­
de frunze l 1/ — 2 metri peste suprafaţa cuina se poate păstra peste earnă, în fiinţează societatea. E un lucru acesta, pe bondeze, se pedepsesc cu 100 fl. (Art.
pământului. Acum îi facem spinare gră­ căzi sau buţi, îndesându-se cât mai bine, care noi însâ nu-l credem, deoarece e ştiut, de lege XL. § 64 din 1879.
mezii, punem peste ea un strat de pleavă apoi punând deasupra scânduri şi peste că societatea aceasta e una din cele mai