Page 2 - Activitatea_1904_10_42
P. 2
Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 42
Acestea ştiute e oare-cum de sine ştinţă faţă de conducătorii lor. Dlui dată de o vorbire plină de învăţături I Pentru Invâţăcei de ori cc me
înţeles, că esposiţia din Răhău, care notar i-a răspuns în termini calzi dl a presidentului, rostită în faţa esponen- serie, II. Pentru sodalii deveniţi de atar-
este a 14-a ce Reuniunea agricolă aran Comşa. Intr’aceia întreg publicul asistent ţilor a jurorilor şi a oaspeţilor. în decursul anului 1904.
III. Pentru sodalii, cari au lucrat
jează, să se numere între cele bine la serviciul divin, în frunte cu preoţimea Toate sfîrşite în cea mai perfectă fără întrerupere 6 ani meseria lor şi au
reuşite. celebrantă şi între înălţătoare cântări ordine, la ora 4 1/a d. a. chemaţi am dat dovezi despre desteritatea de a pu
Comitetul arangiator local, în frunte sosit-a în faţa şcoalei, unde, după obici fost la mesele bogate întinse în cinstea tea deveni măestri, prin aceasta se ex
cu neobosiţii Gerasim Cărpeneşam, not., nuitele rugăciuni şi cântări, părintele zilei în 2 sale ale noului edificiu şcolar. crie concurs pe lângă următoarele con-
George Goţa primar, Nicolae Cărpini- protopresbiter I. Medean a rostit o pre Toţi oaspeţii străini şi toată suflarea diţiuni:
şan şi Ioan N. Floca, parochi, cu cor dică ocasională, înţeleasă de toţi cari rehoveană înveselitu-s’a la acest ospăţ Toţi potenţii la ajutoare şi stipendii
jertfe au adus pe altariul culturei noas serbat de inteligent şi ţăran. Primul au să producă în general:
pul învăţătoresc, cu toţi membrii din
representanţa comunei politice şi al tre şi în deosebi pe parochienii din Ră toast redicatu-la părintele protopresbiter 1. Carte de botez.
2. Atestat dela comună despre
celei bisericeşti, spre a asigura buna hău. Edificiul după sfinţire a fost dat în Medean în cinstea comitetului Reuniu averea proprie, ori a părinţilor.
reuşită a esposiţiei, a ţinut se lege de seama representanţei bisericeşti şi în nei agricole, care contribuit-a în măsură
folosul generaţiilor tinere. mare, ca sărbarea de astăzi se aibă un 3. Atestat familiar dela parochul
sărbătoarea economică, şi o sărbare a locului despre familie părinţilor concu
culturei, încât adecă hotărîre a luat După un mic dejun, luat în una resultat atât de strălucit; în răspunsul rentului ori fiind el căsătorit, despre
ca la 9 Octomvrie ziua ţinerei exposi- din cele mai spaţioase sale ale noului său dl president Comşa închină pentru familia sa avend a se indica în acest
ţiei, să se facă şi sfinţirea pomposului locaş al muselor, ne-am îndreptat cu obştea comunei Răhău în frunte cu atestat: câţi prunci minoreni sunt în fa
edificiu şcolar. Cu mari jertfe zidita toţii la locul destinat pentru ţinerea conducătorii lor şi cu şeful lor tractual, milie, câţi cercetează şcoala şi câţi mai
şcoală, cinste ar putea face nu unei esposiţiei. Esposiţia, bogată în vite de părintele protopresbiter. Urmat-au apoi sunt la meserii.
comune cum este, Răhăul, ci ori-cărui soiu, avea înfăţişarea unui terg bine vorbirile pline de învăţături şi de inimi Concurenţii pot fi numai Români
învăţătoare ale dlor Dr. P. Şpan, I. ortodocşi născuţi în archidiecesa Tran
oraş. căutat. Membrii din juriul esposiţiei, silvaniei.
îndoită sărbătoare în mişcare a după-ce s’au constituit, alegând de pre- Henteş, N. Cărpenişam, Vie. Tordăşianu, In special au se dovedească:
pus nu numai toată suflarea din Răhău, sident pe presidentul Reuniunei dl D. I. Halai, I. Oncescu etc., alternate de
ci obştea din întreg ţinutul Şebeşului- Comşa şi de secretar pe secretarul ei, frumoasele cântări şi declamaţiuni ale I. învăţăceii.
«
săsesc. Duminecă des de dimineaţă dl Vie. Tordăşianu şi dupâ-ce au su dramaticului Titu Morariu. Şi ca din a) că au împlinit anul al 12-lea
şirul trăsurilor şi pâlcul de ţărani, in plinit locurilor vacante, a purces la lu veselie să nu lipsească nimic, încinsu-s’a al etăţii;
undaseră drumurile, ce duc din toate crarea obositoare a luării în seamă (esa- la fine în mare horă tinăr şi bătrân, b) că au cercetat şcoala poporală
inteligent şi ţăran şi petrecut-au împre
părţile spre Răhău. Intre prim-sosiţii a minarea) a materialului espus. Numă ori altă şcoală superioară;
fost protopresbiterul Sergiu Median cu rul espenenţilor s’a apropiat de 100, ună până câtră zorile binecuvântătoare c) că au închieiat contract cu mă-
număroasâ suită din Sebeşul-săsesc, in ear’ numerul vitelor de 200 capete. ale dimineţii. estrul şi că contractul este înregistat la
ter cari şi veteranul notar emeritat, Representate au fost cu vite comunele In treacăt fie zis şirul nesfîrşit de atoritatea industrială (pretură şi ma
gistrat);
fiul Răhâului, dl Ioan Oncescu şi soţia Răhău, Câlnic, Petrifalău şi Sebeşel, bucate gustoase, servite cu multă pri d) adnverinţă dela măestru despre
sa. Protopresbiterul tractual a fost întim- celelalte împedecate au fost parte de cepere, cinste i-a făcut neobositei d-ne sporiul ce-’l arătă în meserie, despre
pinat de întreg poporul din Răhău, în mare depărtare de Răhău, parte de notărişiţe Cărpenişan. diiiginţă şi purtare morală.
frunte cu parochii locali, îmbrăcaţi în timpul ploios. Pe lângă vite de rassa De încheiere esprimându-mi do Contractul trebuie aclus la cerere
ornate. Slujba dumnezeiască a oficiat-o curată »Pinzgau« şi rassa albă arde rinţa, ca harnicii râhoveni să-şi mai în orginal, sau în copie autenticată.
protopresbiterul, asistat de parochii Căr- leană, în preponderanţă se găsia numărul adaugă o verigă la lanţul vredniciilor II. Sodalii
peneşan, Floca şi Dura, ear’ cântările vitelor corcite (încrucişări din rassa lor prin întemeierea cât mai neîntâr
le-au esecutat corpul învăţătoresc şi »Pinzgau« cu rassa indigenă.) ziată a unei însoţiri de credit săteşti a) că au terminat anii de învăţă
sistem »Reiffeisen«, le doresc multă fe cel în anul 1904, cea-ce vor dovedi prin
cantorii d-n Răhău. După o lucrare de preste 4 ore,
ricire şi isbândâ 1 atestatul autorităţii industriale (art. de
Sub durata serviciului divin au juriul s’a întrunit în şedinţe, spre a de lege XVII. din 1884 §. 67);
» Strugurel*.
sosit în comună representanţii Reuni- libera asupra premiilor de împărţit. Cu b) că au purtare bună şi fac sporiu
unei agricole, d-nii D. Comşa, presidint, considerare la numărul mare ai espo- mulţâmitor, ceea-ce vor dovedi ori cu
C u r s
Dr. P. Şpan, membru în comitet, Vie. nenţilor şi al vitelor espuse, juriul, cu cartea de lucru, ori cu adeverinţa dela
Tordăşianu, secretar, Ioan Henteş, ase abatere dela program, a creat 1 premiu pentru lucru de m ân ă măestru;
c) cei ce vor dovedi, că sunt mem
sor la sed. orf, toţi din Sibiiu, însoţiţi pentru tauri, 25 pentru vaci, 13 pentru în legătură cu şcoala de stat pentru fete din
şi ei de o parte a inteliginţei din S.- tăurenci, junince şi viţele, 1 pentru oi, Orăştie. bri ai vre-unei reuniuni de meseriaşi
şi că cunosc mai multe limbi vor fi
Sebeş şi jur. Cuvântul de bineventare 1 pentru berbeci şi 1 pentru noateni Ministrul de culte cu ordinul de dtto 28 preferiţi.
’l-a rostit notarul Gerasim Cărpenişan, şi noatine. Premiaţi au fost la grupa Septemvrie Nr. 57/683 a încuviinţat pe lângă
care esprimând bucuria economilor pen tauri 1 proprietar din Răhău; la grupa şcoala de fete de stat, înfiinţarea unui curs III. Sodalii, cari sunt în oonditi-
tru cinstea, ce li-se dă prin faptul, că vaci 8 din Câlnic şi 17 din Răhău; pentru lucru de mână, aceasta la propunerea une de a deveni măestri.
euforii şcolare.
Răhăul a fost ales pentru ţinerea es la grupa junince 1 din Câlnic, câte a) să aibă certificatul de măestru;
Despre aceasta să încunoştinţează pă
posiţiei, asigură Reuniunea, că economii 1 din Petrifafău şi Sebeşel şi 10 din b) să fie lucrat cel puţin 6 ani
rinţii, precum şi despre modalităţile de primire:
noştri conştii de jertfele, ce Reuniunea Răhău; la grupa oi etc., premiat a fost Scopul acestui curs este să se deprindă fără întrerupere în calitatea de calfă,
le aduce pentru a lor bună stare şi în un proprietar din Sebeşel şi 2 din Ră fetitele în mod mai intensiv cu tot feliul de ceea ce vor dovedi cu cartea de lucru,
florire, vor fi de-a pururea cu recuno hău. împărţirea premiilor a fost prece- lucrări, ce sunt de lipsă în gospodăria cas eventual cu adeverinţa dela măestrii, la
nică şi viaţa practică chiar şi după absolva- cari au lucrat;
rea şcoalei, apoi a-şe îndeletnici cu lucruri c) în cerere să se arete anume lo
cu »Valerică« la poarta unui hotel, sunând aminte întâmplarea cu servitoarea şi am ob folositoare, aflându-şi mai cu seamă distracţie cul, unde voesc să se aşeze ca măestru
clopoţelul. Poarta se deschise, şi portarul ne servat că nu i-a prea plăcut. Tăcuţi pornirăm
plăcută sub scutul şcoalei. ce fel de mijloace mai au pentru a în
agrăl: — »Ce poftiţi, mă rog?* «Valerică* spre casă, ear’ la răspântia drumului nostru Cursul să va deschide la începutul lu- cepe meseria pe socoteala lor;
ceru odae separată, champagnie şi mai ştiu înspre casă ne despărţirăm unul de celalalt.
eu ce a mai poftit. Portarul se scuză, că nu De atunci nu l’am mai zărit nicăiri pe »Va- nei lui Noemvrie. Timpul învăţământului să d) să dovedească cu atestat dela
ne poate împlini nici una dintre dorinţele lerică al nostru* cam vre-o trei săptămâni. va ţinea dela 8— io ore înainte de amiazi. oficiul parochial, că cercetează biserica
noastre, fiind târziu şi culcat fiind şi hotelie S’a închis în odae, pentru că îi era ruşine să Acele fetiţe, cari şi până acum au fost noastră şi e creştin bun şi moral.
rul, ba văzând mai pe urmă că »Valerică al iese în ochii lumei, fiind aspru rănit la nas. eleve a şcoalei, plătesc taxa usitată : (Didactru Dela toţi concurenţii se recere ca
nostru* nu vrea să ştie de nimica, ci folo- Dela aceea întâmplare de câte ori îmi 13 cor. Taxa de înscriere 1 cor. Biblioteca cererile să fie scrise şi subscrise cu
sindu-se de sgomot mare, insistă mereu pe aduceam aminte de hazlia păţanie, rîndeam 1.20 cor. Pentiu semestral 80 bani. Pentru mâna proprie adresate consistorului ar-
lângă poftele sale, ne rugă, dar’ mai ales pe cu nesaţ, dar’ în acelaşi timp ca fulgerul îmi fondul de pensie 30 bani. Pentru regulamen chidiecesan greco-oriental din Sibiiu şi să
tul şcolar 10 bani. Laolaltă 15 cor. 40 bani. le înainteze cel mult păvă la 3 1 Decem
»Valerică«, ca în interesul liniştei oaspeţilor treceau prin cap fel de fel de reflecţii: să fie
Scutite dela didactru şi taxa de înscriere vrie 1904 stil vechiu.
cari, s'au dat de mult odichnei de noapte, oare răsplata pentru automatul reprodus de
poate cere la inspectoratul regesc de scoale.
— să ne vedem de drum într’altă parte. Pe »Valerică al nostru* cu ocasiunea aniversării Acei concurenţi cu studii gimnat
La cursul de lucru de mână să pot
când să petrecea aceasta schimbare de vorbă zilei de 3/15 Maiu a anului 1901, ori poate siale şi reale, cari se vor aplica ca în
înscrie ori şi cari absolvente de şcoală, cari
între »Valerică« şi portarul adict slujbei sale, întâmplarea a adus-o aceasta cu sine?... Ori văţăcei la sculptură în lemn, bărdăşi-
n’or trecut de 20 ani, pe cari le va recomanda
eu suisem câte-va trepte înspre etagiu. De care ar fi deslegarea acestei enigme, un lu şi la zidărit, sau vor fi aplicaţi deja ca
odată mă pomenii din adâncile mele medi cru e cert: dintre automatele cu chocolade’ euforia şcolară şi le primeşte inspectoratul învăţăcei ori ca sodali la aceste meserii
taţii confuse — la un răsunet de păltni. — cu chibrituri, cu parfumării etc. etc. — omul reg. de şcoale, aceste plătesc didactru îndoit, şi cei din urmă vor să se perfocţioneze
adecă 24 cor. la an.
Coborîi iute jos şi ajunsei la faţa locului toc e cel mai vechiu, cel mai desăvîrşit, dar’ tot- în meseria lor în ateliere mai mari în
Elevele sunt supuse ordinei şi discipli-
mai când de facto insultatul şi indignatul por-, de-odată şi cel mai periculos. — Şi pentru cari se poată câştiga praxa recerută,
narităţi şcolare chiar aşa, ca şi celelalte.
tar îi trase lui »Valerică al nostru* în faţă ce? Pentru-că automatele îşi fac slujbă atunci vor fi consideraţi cu ajutoare mai mă-
înscrierile să fac zilnic.
cu cheiocul dela poartă aşa una sdravănă, când le folosim, în schimbul unei monete rişoare.
Orăştie, la 15 Octomvrie 1904.
încât bietul »Valerică* se aşeză pe de-andă- sunătoare. — Omul însă e vecinie automat Cererile neinstruite în regulă şi cele
ratele frumos — pup... într’un colţ de poartă. al vanităţii, al îngâmfării, al închipuirii, al Sim on Ferenczne intrate după termin, nu se vor lua în
Eu, văzând acestea, m’am întrepus pentru egoismului şi al crudului şi pătimaşului in directoară. considerare.
soţul meu de noapte şi luai la harţă pe por teres, de cari slăbiciuni condus decade ade Sibiiu, din şedinţa plenară a con-
tar, dar’ mai la urmă, văzându-mă încunju- seori până la dispreţul tuturora, perzându-’şi Concurs. sistoriului archiediecesan, ţinută la 4 Oc
rat de vre-o 7—8 bărbaţi şi femei, — am vaza, cinstea şi caracterul. tomvrie 1904.
aflat de bine să o iau şi eu la sănătoasa.., In Scopul conferitei stipendiilor
Moteancă, Consistoriul archidiecesan.
Pe podul Murăşului regăsii pe *Vălerică«. şi ajutoarelor ce se votează pe anul
ascunzându-şi faţa într'o batistă, l-am adus 1905 din fundaţiunea »Androuie«.
