Page 3 - Activitatea_1904_10_42

Nrul 42 ACTI VITATE A Pag- 3

Iernarea animalelor noastre vaporii necesari; opărirea însă o poate C u nunie. Dşoara Ana-Letiţia Avram PopjnpT]“Tipograne românească
face şi omul cel mai sărac, Ea se exe­ din Deva şl dl Constantin Dima din Hune­
domdstice în acest an. doara anunţă cununia lor, care se va celebra „UllillIDli cluj, (Str. Perenei J6zsef-nt 58.)
cută astfel: tocătura se pune într’o ca­
(Urmi re şi fine). Joi în 27 Octomvrie st. n. 1904, in biserica
dă, peste ea se toarnă apă ferbinte, a- Onorată Direcţiune/
gr.-or. din Deva, la orele 4 p. m.
când din contră de tocătura uscată vi­ După cum Vâ este cunoscut am
Cele mai recomandabile căi şi mij­ Dorim fericire nouei perechi!
tele se urăsc de grabă, pentru-că se deschis aici în Cluj o Tipografie româ-
loace spre acest scop sunt următoarele: *
ostenesc rozendu-o. uească înzestrată cu toate cele de lipsă,
a) încălzirea tocâturii. In acest „Săm băta m o r ţ i l o r dramă în 5 conform cerinţelor moderne. Am fost
d) Cei ce sunt în posiţia norocoasă acte de Raupadt, localisată de T. V. Păcă-
scop avem trebuinţă de cel puţin 3 lăzi condus la acest fapt, trebue sâ o declar
de a putea cumpăra melasă (sirupul de ţanu, precum aflăm, va ajunge Vineri în 28
de scândură, cari se pot găti la casă. fără a atinge modestia, şi de ambiţiunea
napi, ce rămâne din fabricarea zăharu- Octomvrie n. c. pe scena teatrului orăşenesc
Aceste au să fie aşa de mari ca în fie­ din Sibiiu. Precum se ştie această piesă se de a stabili în acest fruntaş oraş al
lui) au un mijloc foarte bun pentru a Ardealului o instituţiune românească,
care să încapă tocătura trebuincioasă va juca de cei mai probaţi membrii ai »Reu-
da gust plăcut tocătuii de paie etc. menită a slugi direct causei culturale a
pentru o zi. Cine are multe animale, va niunii sodalilor români din Sibiiu. Cum o poporului nostru.
Melassa se lungeşte cu apă şi se
avea negreşit trebuinţă şi de mai multe parte a venitului curat al representaţiei este Ca o recunoştinţă pentru spriginul
toarnă peste tocătură, lăsându-se astfel menit pentru cei nenorociţi prin foc cum şi
astfel de lăzi, pentru-că păreţii lor nu ce mi a acordat deja şi până acum
1—2 ore. ca Daruri de Crăciun săracilor noştri, de pre­
e bine să fie mai mari de 1 metru şi publicul românesc, care a apreţiat in-
e) Tocătura de paie etc. se face văzut este, că publicul din Sibiiu şi jur, va
%. încălzirea însăşi se face aşa, că nu­ spriginî şi această întreprindere nobilă şi cul­ tenţiunile mele, şi inspirat de dorul de
mai gustoasă dacă se amestecă cu to­ a contribui şî pe altă cale ajutorarea
treţul ce este a se pregăti îl aşezăm turală a meseriaşilor sibieni.
cătură de fen, lăsându-se împreună mai celor ce se pregătesc a servi cultura
pături — în ladă. Păturile le stropim *
multe ore In felul acesta paiele capătă poporului românesc, vin a Vâ aduce la
din beşlug cu apă sărată, eventual cu Dela Societatea de lectură »Petru cunoştinţă, că m’am hotărît a oferi /o%
miros de fân şi se consumă mai bu­
lături de prune sau altfel de lături. In Maior< din Budapesta. — Avem onoare a din preţul tuturor comande lor, cu care
curos. Aceasta însă e procedura care Vă aduce la cunoştinţă constituirea societăţii
păturile aceste putem pune, afară de mă vor onora institutele noastre, In
influinţează mai puţin din toate proce­ noastre pe 1904/5, şi anume: President: Ioan
tocătură, pleavă păstăi de rapiţâ, păs­ folosul Mesei universitarilor români din
durile amintite. Cristian, st. în med. Vicepresident: Traian Cluj, pusă sub conducerea inst. de
tăi de fasole, napi sau cartofi tocaţi, te- German, abs. de teol. st. în filos. Secretar:
Animalele domestice, caii vitele cor­ credit »Economul*.
rîţe, ş. a. Dacă n’am avea lături tot la Leo Bohaţel, stud. tech. Cassar: Mihaiu Şer-
nute, se pot ţinea earna întreagă fără Vă rog deci, Onorată Direcţiune,
10 klg. nutreţ uscat punem 6—7 litre ban, stud. filos. Controlor: Daniil Vasu, stud.
un fir de fer, avend paie, ovis, turte, de să mă onoraţi cu încrederea preţioasă
de apă. Singuraticele pături le îndesăm în drept. Ioan Filipciuc, st. în drept, şi Ioan a D Voaste, şi Vă autorisez prin aceasta
uleu, tăriţe ş. a.
bine, în unghiurile lăzilor însă îndesem Nenciu, student în med. notari. Bibliotecar: ca din preţul, de altfel foarte moderat,
Dintre toate turtele de ulei sunt Petru Groza, stud. în drept. Vicebibliotecar:
cu mânile, punem câte va scânduri dea­ cum Vă veţi putea convinge, al lucră­
cele mai preţioase atât pentru vacile de Vas. Cupu, stud. în drept. Econom: Adam rilor tipografice, ce veţi binevoi a-mi
supra şi peste e’e petri, ca nutreţul să
lapte cât şi pentru creşterea animale­ Iancu, stud. în med. Comisia literară: Presi­ încredinţa, să reţineţi 10% şi să le
rămână neîntrerupt apăsat. Nutreţul ră­ dent: Ioan Montani, stud. în drept. Referent:
lor tinere. Se pot întrebuinţa turtele de administraţi de-adreptul la Direcţiunea
mâne 2 zile în ladă, în care timp se Pompil Nistor, stud. în med. Traian German,
in, de rapiţă, de floarea soarelui etc. »Economului« ca ofert al D-Voastre
încălzeşte şi capătă un gust plăcut acriu. abs. de teol. stud. în filos. Constantin Bueşan, pentru Masa studenţilor universitari
Ele se dau vitelor în mai multe feluri stud. în drept. Vas. Stanciu, stud. în filos.
Din această causă şi pentru-că prin nu­ români din Cluj.
anume: după-ce s’au măcinat se dau Ioan Tibil, stud. în drept. Vasile Vlaicu, st.
mita operaţiune nutreţul s’a muiat, el Cluj, Octomvrie 1904.
uscate în amestec cu tocătura, sau se în fii. — Comisia supraveghetoare: Vas. Ne-
e foarte plăcut animalelor. Dacă lada Cu distinsă stimă
înmoaie numai puţin şi după aceea se guţ, stud. în fii. Traian Iarca, stud. în med. Petru P. Barlţiu
s’a golit, nu e consult a o umplea eară veter., Samson Crisciu, stud. în filos.
amestecă cu tocătura încălzită, cum s’a proprietarul tîpografiiei.
numai decât, ci mai întâiu trebue bine
arătat în punct a) turta măcinată se dă
spălată şi lăsată timp de 2 zile în loc Fondul de 2 0 bani al >Reuniunei so- Sz. 4121—-1904. tlkvi.
de regulă singură, nemijlocit înaintea
svântat ca să se uşte şi astfel să nu ca­ dalilor români din Sibiiu»; din prilejul sfin- ÂRVERE/SI HIRDETM&NY KIVONAT
aceleia. Turta măcinată se poate şi opări ţirei şcoalei din Răhău şi al exposiţiei de vite,
pete miros de mucezeală. De aceea e
cu apă ferbinte, turnându-o apoi peste arangiate acolo la 9 Oct. st. n. c. din partea Az algyogyi kir. jârâsbirosâg mint
consult a avea la îndemână cel puţin
tocătură. Turtă de uleu se dă unei vite ♦ Reuniunii române de agricultură din comi­ telekkonyvi hatosâg kozhirrâ teszi, hogy
de trei ori atâtea lăzi, de câte am avea
de mărime mijlocie de regulă 1 ‘/2 klg. tatul Sibiiu» a adus la activele sale cor. 22 Dr. Muntean Aurâl iigyvâd ditai kâp-
poi îngrabă se acopere cada, ca apa 10 fii., dăruiţi de următorii: D. Comşa, preş.
pe zi; vitelor tinere mai puţin. viselt Murg Vaszilie âs Murg Iuon mâ-
să se răcească pe încetul, ear1 nutreţul Reun. agr., Dr. P. Şpan, membru în comitet,
dai lakos vâgrehajtatonak Mâcza Măria
se dă vitelor după-ce s’a stâmpărat- In Preţioase sunt şi: slatul, tescuina Vie. Tordăşianu, secretar, I. Henteş, ases. Ia ferj: Murg Ioszifnâ mâdai lakos vâgre-
felul acesta vitele consumă multă tocă- uscată ce rimine din fabricarea berii, sed. orf., Nic. Benţa, funcţ. la »Albina«, Titu
turâ, pentru-că deoparte vitele mănâncă a spirtului şi zăharului, cum şi lătu­ Morar, cleric, toţi din Sibiiu; Sergiu Medean, hajtâst szenvedd elleni 493 kor. 39 fiii.
earna mai bucuros nutreţul încălzit de rile din fabricarea spirtului. Surogatele protopresbiter, d-şoarele Hortensia Medean, tokekovetelâs âs jâr. irânti vâgrehajtâsi
Aurelia Ovegeş, Miţi David; d-nele Florica
cât cel rece, de altă parte pentru-că uscate, aici amintite, se dau vitelor în­ Oncescu, A. David; dnii George Tătar, compt., iigyeben az algyogyi kir. jârâsbirâsâg
teriileten ievo Mâdai kozsâgben fekvd,
nutreţul opărit se mistuie mai uşor, pe tocmai ca tărîţele. Avram David, Zevedeiu Murăşan, parorhi,
treduinţă într’o zi. Mai amintim că în Din cele spuse până aici se vede Lazar Chirilă, Ambrosie Tătar, învăţători, Dr. a mâdai 13. sz. tjkvben A f 1 rd. 27/1
cas de necesitate încălzirea nutreţului că în anul acesta trebuie sâ se pună Ioan Miclea, pretor, Vasile Aldea, senator, 27/2. hrsz. a felvett egâsz ingatlanra
toţi din Sebeşul-săsesc; Ilie Pop, paroch, Lu- 342 kor., az A f 2 rsz. 92, 93 hrsz. egâsz
se poate face şi fără de ladă, s. e. aşa mare pond, îndeosebit pe consumarea
creţia Pop, preoteasă, d-şoarele Minerva Pop ingatlanra a 335 kor. az A f 3. rsz. 1128.
că nutreţul îl aşezăm şi îndesăm în cu­ paielor, pentru-că de aceste nu suntem
şi Elisa Grişan, învăţătoare, toţi din Ludoş; 1229. hrsz. a. egâsz ingatlanra 9 kor., az
tare colţ al grajdului, sau al şurii; dar’ lipsiţi şi le putem suplini cu viţă de vie
EmanuiI Comşa, funcţ. de bancă în Mercurea;
A f 4 rsz. 1329 hrsz. egâsz ingatlanra
aceasta procedură nu e aşa bună ca cu râmurele de arbori, cu coceni (jipi) de Ştefan Morar, paroch, Virgina Morar, preo­
5 korona, az A f 5 rsz. 1350, 1351,
cea dintâiu pentru-că astfel nutreţul de cucuruz ş. a. Inse fiind-că paiele sin­ teasă, (Cunţa); Ioan Halalai, notar, Augustin
pe de margini se strică uşor. Peste tot gure nu conţin destulă putere nutritoare, Dura, învăţător, Ioan Bendorfean, când. de 1352, 1353 hrsz. a. felvett egâsz ingat­
trebuie să se dee mare atenţiune cură­ trebuie sâ li-se adaugă substanţele ce le not., Nicolau Dura, adm. par., „Kir“, toţi din lanra 24 korona; ekkânt tehât a fenn-
Săsciori; Pompiliu Predovici, paroch şi soţia tebb megjelolt osszes ingatlanokra osz-
ţeniei, mai ales trebuie să se pună mare lipsesc, cum am arătat mai sus. Fenul
din Vingard; Ioan Păcală, înv., Vasile Dobre, szesen 715 koronâra ezennel megâlla-
pond pe ţinerea în stare curată a lăzi­ este indispensabil în caşuri de mare ne­ paroch, ambii din Căpâlna; Eugen Imbăruş,
lor şi îndesarea nutreţului, pentru-că la cesitate numai pentru animalele tinere. înv. în Ohaba; Ilie Moga, paroch, Sa va Câ- pitott kikâltâsi ârban az ârverâst el
rendelte âs hogy a fennebb megjelolt
dincontră, acesta uşor se muceşte şi se Dacă avem însâ şi puţin fen, îl dăm tana, propr., ambii din Laz; Vasile Rehovean,
încinge. vitelor de regulă înainte de adăpătură. înv. şi soţia sa Maria, George Botoroagă, ingatlanok az /pop ivi deczember hâ
propr., toţi din Câlnic; Nicolae Oancea, par., 2p-ik napjdn dilelott p drakor Mdda
b) Modul cel mai simplu, dar’ nu De una sâ se ferească toţi agri­
în Petrifalău; Nic. Cărpenişan, paroch, Nic. kozsigkâzdndl megtartando nyilvânos
aşa cu efect pentru bunătaţirea tocă- cultorii : ca sâ nu râmână fără vite şi Furtună, înv., Ioan Vulc, nr. 46, econ., Ioan ârveresen a megâllapitott kikiâltâsi âron
turii este facerea ei grămadă. Aceasta fără cai în primăvară. Vulc, înv. pens., Ştefan Oancia, cantor, Vas.
(»R. E«). aloi is eladatni fognak.
se poate efectul însă numai avănd la Cărpenişan, înv., Zaharie Tătar, înv., toţi din Ârverezni szândâkozok tartoznak
îndemână nutreţ apătos, s. e. napi, car­ Rehâu şi fiecare câte 20 bani; Gerasim Căr­ az ingatlanok becsârânak 10%-ât kâsz-
tofi, etc. pentru că tocătura de pate etc. NOUTĂTI penişan, notar, «Familia Cărpenişan a d-nei
din Vale», Ioan N. Floca, paroch, toţi din pânzben az 1881. LX. t.-cz. 42. §-ban
să o amestecăm bine cu tocătura napi­
Răhău; Ioan Pamfilie, architect (Câmpulung) jelzett ârfolyammal szâmitott es az 1881.
lor ori cartofilor. După-ce aceste s’au Expropriere cam întârziată. încă îna­ Dr. Atanasiu Moga, medic (Săsciori), fiecare
âvi november ho 1-en 3333 sz a. kelt
amestecat bine le lăsăm grămadă 8—10 inte cu 5—6 ani s’a regulat valea comunei câte 1 cor.; Constantin Oancia, paroch, Va-
igazsăgugyminiszteri rendelet 8. §-âban
ore. In acest timp ele se încălzesc şi Vaideiu din partea organelor statului şi co­ leria Oancea, preoteasă (Cioara); Ioach m kijelolt ovadâkkepes ârtâkpapirban a
tocătura capătă un gust mai bun, dar’ mitatului, luând dela oameni locuri în folo­ Cărpenişan, paroch, d-şoara Iustina Cărpeni­
sinţă, acărora expropriere şi despăgubire abia şan (Câlnic), fiecare câte 50 bani; Vasile kikiildot kezâhez letenni, avagy az 1881.
nemuindu-se destul de bine, vitele nu
acum la 12. Novemvrie, a. c. să va efectui Şpan, înv. (Sebeşul-săs.), Ioan Cionca, înv. LX. t.-cz. 170. §-a ertelmâben a bânat-
mănâncă atâta din ea precum mănâncă
din partea tribunalilor Ia fiţa locului în căn- (Pianul-sup.), fiecare câte 40 bani; Pompiliu penznek a birosâgnâl eloleges elhelye-
din nutreţul pus la încălzire timp de celaria comunală deacolo. — Benţa, locotenent şi d-şoara Lucreţ’a Benţa, zeserol kiâlitott szabâlyszeru elismer-
2 zile. Am auzit multe jalbe din partea locui­ (Sibiiu) ambii cor. 140; George Şeulean, not.,
venyt âtszolgâltattni.
c) O muiare mai cu efect a tocă- torilor din comuna Vaidei în treaba aceasta. d-na Măriţi Şeulean n. Vulc (Pianul-sup.), A kir. jbirosâg mint tjkvi hatosâg.
Ba sâ afirma chiar, că banii ar fi plătiţi şi ambii 2 cor.; Ioan Oncescu, not. pens. (Se­
turii se poate săvârşi prin opărire şi
oamenii n'ar fi primit nimic. La toate aceste beşul-săs.) cor. 120 şi Ioan Florian, notar Kelt Algyogyon, 1904. âvi szept
prin aborire. Ceastă din urmă o pot
să va pune capet acum. — Fie-care să fie în Laz, 10 bani. ho 9-ân.
face numai oamenii mai cu stare, cari la locul său şi ce are să ceară la comisie I Rozgonyi,
dispun de maşina cu care să producă * kir. jbird,