Page 2 - Activitatea_1904_11_43

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 43

Slavici, şi să-l salveze, precum ceruse In toate şcoalele de repetiţie limba La ori-ce şcoală elementară popo­ Incontestabil că viţa altoită plantată
în nrul 44, căci altfel devenit ursuz de propunere e esclusiv maghiară. Con­ rală (fie de stat, fie confesională) nu­ chiar şi într’un pământ nedesfundat
va părăsi lucrarea sa literară şi poli­ fesiunea, ca susţinătoare de şcoale, e mai astfel de individ poate fi numit sau într’o groapă mică se poate prinde, dar’
prinderea viţelor va fi slabă, ele vor
tică de trei ani. D rept salvare a fost, datoare a crea şi susţinea şcoalele de ales ca învăţător, care a dat cu succes
avea totdeauna o vegetaţiune lânce-
că în nrul jg /1888 răposatul Bariţ îl repetiţie pretutindenea, unde învăţătorul examenul de cvalificaţie înaintea comi-
zândă, vor rămânea poate pipernicite
presentă pe Slavici drept UR OIR capătă ajutor dela stat. Acolo unde siunci examinătoare de stat şi care pe şi ca o conştiinţă a acestei stări de
hain, reu, înrăutăţit, drept un confesiunea se îngrijeşte numai de şcoala baza examenului a câştigat diploma de lucruri ele vor da o producţiune slabă,
duşman al progresului nostru de toate zilele, dar’ comuna înfiinţează învăţător şi e cetăţean ungar. Limba şi se vor pune pe rod cu mare greu­
tate în anul al 4-lea sau al 5-lea; pe
cultural. şi susţine şcoală de repetiţie, acolo încă examenului de cvalificaţie e maghiară
când la viţele plantate în pământ des­
Şi pentru-ce a fost atâta sfâşiere, e deobligată confesiunea se predea gratuit şi studiile sunt — afară de studiul edu-
fundat lucrurile se vor petrece cu totul
tăvălire în noroiu a zeci de persoane şcoala sa şi recvisitele ei pe seama cur­ caţiunei, limba şi literatura maghiară, is­
contrariu, şi ele chiar din anul al 3-lea
— bărbaţi şi dame — în coloanele surilor de repetiţie. toria şi geografia patriei, constituţiunea> vor restitui prin rodul lor o parte din
„Tribunei11 timp de doi ani? Oare din (religia e eliminată dela examenul de cheltuelile de înfiinţare.
Autoritatea confesională e deobli­
causa că comitetul îşi reservase drep­ cvalificaţiune). Candidatul, care n’a ter­ De altfel e uşor de înţeles acest
gată se presinte ministrului de instruc­
tul de a denumi la şcoala de fete pe minat preparandia de stat, ci altă pre­ lucru; când desfundăm adânc pământul
ţiune spre aprobare atât planul de învă­
guvernante bone etc. ? ţământ, precum şi manualele şi mijloa­ parandie, poate da »din studiul instruc­ şi îl mărunţim bine, punem la disposi-
Nu, nici decuml Ambiţiunea, rău­ ţiune! şi al educaţiunei« examen de ţia plantei pentru a se hrăni o canti­
cele de învăţământ, folosite în şcoalele tate mai mare de hrană, rădăcinile gă­
tatea şi intriga unor persoane dela cvalificaţie şi în limba institutului res­
confesionale şi ministrul poate controla sind un pământ mobilizat se desvoltâ şi
» Tribuna« a înscenat totul. pectiv. se ramifică mai bine. Când rădăcina este
manualele aceste şi din punctul de ve­
Aceste au fost lucrările sâvîrşite Inspecţia peste toate institutele de pusă în bune condiţiuni şi restul plantei
dere, că oare nu conţin ele pasage,
pe teren social şi cultural. preparandie o exercită ministrul de in­ merge bine.
cari agită la ură cotra patriei maghiare
Pe terenul politic »Tribuna« a mers strucţie prin inspectorii şcolari. Prin desfundare nu numai că se
sau contra altor membri ai naţiunei.
mai departe. Controla statului se extinde şi asupra Dacă guvernul află în vr’un insti­ mobilisează pământul dar’ se aduce al
—n. suprafaţă o pătură de pământ sălbatică,
bibliotecelor şcolare sau a bibliotecelor tut pedagogic rele moravuri sau direc­ care prin contactul cu agenţii atmosfe­
întrunire publică. pentru tinerime. ţie contrară statului, şi autoritatea con­ rici şi prin munca ce o primeşte se
fesională nu sanează stările aceste, gu­ îmbunătăţeşte. De asemenea pământul
Delictele disciplinare, cari vatămă
Domnii: Dr. Aurel Vlad, Dr. Ioan vernul prin organele sale face investi­ bun dela suprafaţă se pune mai adânc
interesele de stat, erau pe baza proiec­ şi deci în apropierea rădăcinilor plantelor.
Margita, Vasile Domşa şi I. Popovici, gaţie şi dacă la investigaţie să constată
tului original judecate exclusiv prin co- Asupra adâncimei la care să se des­
din cercul electoral al Orăştiei şi Dr. astfel de fapte, din cari ar urma pen­
misiunile administrative. Acum însă mi funde pământul, putem spune că adân­
Iustin Pop, Dion. Ardelean, Petru A. tru director şi profesori perderea ofi­
nistrul permite autorităţile bisericeşti res­ cimea de 40 cm. trebuie considerată
Mihuţ şi Manase Iar, din cercul Devei ciului, ministrul are dreptul şi datorinţa ca minimă; dar’ e mai preferabil a’l des­
pective, să facă însăşi cercetare discipli­
au convocat o întrunire publică pe Sâm­ să pretindă depărtarea dela institut a funda la o dâncime de 50— 70 cm.
nară contra învăţătorilor confesionali şi
bătă în 5 Noemvrie n, în Orăştie, în indivizilor periculoşi. Se întâmplă une-ori ca pământul
să aducă sentinţă. Dar’ în caz, că au­
sala mare a hotelului „Transsilvania“, să fie la o mică adâncime pietros şi să­
toritatea supremă confesională ar trâ-
la 11 ore înainte de amiazi. rac astfel că aducându-1 la suprafaţă am
găna pornirea şi terminarea procedurei
Scopul întrunirii este a protesta în Lucrări de înfiinţare la vii. aduce un pământ cu totul rău. In acest
disciplinare, sau ar face cercetare fără caz se desfundă la adâncimea de 50— 60
contra proiectului ministrului de culte,
să ia în considerare interesele statului, cm., însă pământul dela 40 cm. în jos
acăruia extras îl publicăm mai la vale
în acest caz comisiunea administrativă Multă lume crede, că înfiinţarea se sapă fără a’l aduce la suprafaţă.
şi constituirea comitetelor electorale a- e îndreptăţită a porni însăşi prosedură dis­ unei vii este uşoară şi ori cine poate In cazul când pământul este prea
cestor douâ cercuri, apoi alegerea dele­ face o viie. Incontestabil că ori-ce culti- înclinit, aşa că prin ploi s’ar târî pă­
ciplinară. Procedura disciplinară are loc
gaţilor pentru eventuala conferinţă a vător poate înfiinţa o viie de produc- mântul la vale, atunci se face numai o
şi contra învăţătorilor penzionaţi, cari ur­
tuturor alegătorilor de deputaţi dietali. mează direcţie contrară statului. In acest ţiune şi de viitor trebue să dăm toată desfundare parţială în şanţuri de 1 m.
* atenţiunea cuvenită dela început până lărgime. Şanţurile se fac perpendicular
caz în loc de destituire din oficiu pe când este pusă pe rod. cu panta pământului, şi în dreptul rân­
La instrucţiunea religiunei în şcoa-
deapsa va fi detragerea penziei Prima condiţiune ce se cere este durilor de viţe
lele de stat se poate folosi — la doinţa
ca pământul în care plantăm viţele ame­ Desfundatul se poate face cu plu­
forului bisericesc respectiv ca limbă de In preparandiile confesionale tre- ricane altoite să fie bine preparat adecă gul, cu cazmaua sau cu sapa. Cu plu­
instrucţiune, afară de limba maghiară, şi buesc predate în limba maghiară ca desfundat adânc, mărunţit, îngrăşat şi gul desfundatul e mai economic, dar’
limba maternă a şcolariului. studii ordinare: limba şi literatura ma­ curăţit de pietriş şi de burueni. pământul nu să mărunţeşte şi nici nu
Limba de instrucţiune în şcoalele ghiară, istoria, geografia şi constituţia Podgorenii care au început recon­ să curăţă bine. Din această cauză, deşi
poporale confesionale, comunale şi pri Ungariei, cel puţin în atâtea ore pe stituirea mai de mult, au avut ocasiunea desfundarea cu cazmaua şi cu sapa costă
septămânâ, în cât se predau în prepa­ a se convinge de utilitatea desfundărei mai mult însă e preferabilă fiindcă pă­
vate, o stabilesc susţinătorii şcoalelor. mântul se întoarce bine, să mărunţeşte
Dacă însă în aceste şcoale sunt înscrişi randiile de stat. adânci a pământului şi de îngrăşarea
lui. Ei ştiu din experinţe că banii chel si să curăţă de pietri, pir, etc.
cel puţin 2O°/0 elevi maghiari, sau între Contra profesorului de preparandie
tuiţi cu desfundarea pământului la o Cât pentru anotimp, cel mai bun
toţi elevii sunt cel puţin 20 elevi ma­ să porneşte cercetare disciplinară şi în adâncime de 50— 60 şi chiar 70 cm. ar fi ca desfundatul să se facă toamna;
ghiari, trebue folosită şi limba maghiară cazul când manifestează # activitate con­ sunt banii care ne vor fi rambursaţi ear’ plantarea viţelor în primăvara ur­
ca limba de instrucţie. trară statului. de viie cu mari procente. mătoare, astfel ca pământul stând ex-

viaţă de a împune lumei dreapta apreciere Aşa e şi aşa ar fi bine să şi rămână, sunt şi de aceştia, causa este a să căuta in înaintare, unde concurează altale perfecţiuni
— să desvoaltă şi să manifestează abia în dacă peste tot am întîlnl veneraţi »cărunţi», evoluţiunea socială, dar’ mai pre sus în refe­ mechanice cu succesul deplin. Şi nu să poate
tîmpul de faţă, dar’ şi acum numai relativ la cari prin lupta de toate zilele au dovedit că rinţele sociale locale. Eată cum s’au susţinut altcum I Trebue să rămână mai pe jos, deşî
viitoriul netălmăcit, care pentru epoca per- au ştiut să-şi c-xpugneze în viaţa socială şi să vor susţinea şi de acum înainte. a trăit şi poate va trăi încă bicicleta mult
fecţiunei reservează adevăratul preţ. Astfel demnul rol de conducător, poziţia respectată timp alături de celelalte superioare invenţiuni
»Omul« tot învaţă şi totuşi neînvăţat
stau trebile cu obiectele, ear’ in ceea-ce pri­ de cei-ce îi încunjură. De aceşti veneraţi • că­ contimporane; ear’ lucrul să esplică aşa, că
moare 1» — mulţi să plâng. Te naşti în tim
veşte apreciarea dintre oameni - e genera- runţi* însă nu prea întilnim pretutindeni. purile »noi«; în epoca invenţiunilor de cari are roate, dar’ numai două şi nu patru ca
lisată aceiaşi chee. Intîlnim însă un alt soi de bătrîni — dacă înainte de asta în câţiva secoli numai în bi­ locomotiva trenului cu aburi, a trenului sau
nu mă înşel — chiar mai des decât cei a tramvaiului electric; pentru că nici cu
De aici apoi provine veneraţiunea care zarele povestiri întîlniai alături de fantasie. —
aici înţeleşi. Aceştia sunt aceia, cari ^ prin acestea »tîrîtoare« nu poate rivaliza, decum
să leagă de tot ce e bătrîn şi puţina trecere Te naşti când ţi-s’a urît pământul şi vreai
adâncimea bătrlneţei lor nu dovedesc altceva cu cele »sburătoare«...
care i-să dă ori-cărui lucru nou, ca atare şi să te scapi de el: — sburând. Şi poate că
decât că — au fost cândva »noi« ; ear’ Eată deci! bicicleta e o unealtă rămasă
cruţat mai mult de proba onorabiliţăţii, la vei ajunge şi asta. Şi ce mai minune ar fi
• noi» au fost după felul celor de pe vre­ înapoi de timp; precum sunt acelea fiinţe —
care espuse sunt lucrurile îmbâtrînite, ajunse şi asta pentru cel-ce o ajunge, dedat fi nd cu
mea lor. •(;. »oameni vachi», cari să nasc deodată cu prog­
a să numi: »vechi«. Astfel şi cu omenimea. spiritul timpului; că înaintăm! Niciominunel
Pentru că de fapt înaintăm pe toate terenele, resul, îmbătrînesc cu el, dar cari, la urma
O putere în vigoare, un tinăr plin de In legătură cu acestea însă să poate
să luăm de esemplu pe cel al comunicaţiunei: urmelor, rămân tot la punctul de întrecere,
talent, cu daruri sufleteşti adeseori neasămă- observa că fără a fi deosebiţi de cei cărunţi
tren electric, tramvai electric, telegraf fâră de unde începe emulaţiunea dintre bicicletă
nate, nu arareori ajunge să treacă în şirul în ale puterei de viaţă, să bucură şi aceştia
sirmă, automobil, telefon şi câte şi mai câte şi celelalte mijloace perfecte de comunicaţiune
oamenilor de rând, lipsiţi pe toată destoini­ de resignarea celor-ce îi respectează la fel.
noutăţi ne mai pomenite. Au mai remas mai sus amintite.
cia şi capacitatea de a să putea representa Nu sum contra, stimez ce 1-i să cuvine în baza
să se afle bilonul dirîgabil şi maşina de sbu- Acestea sunt fiinţele după chipul şi în­
în societate după demnitatea însuşirilor sale moralei, sum însă de contraconvingere, că în
rat. De să vor afla şi acestea — va fi mai făţişarea lui Dumnezeu, numite de cătră con­
alese, dar' silite a rămânea ascunse. Şi dacă butul activităţii lor uneori chiar stricâcioase,
mult cu o ironie pe buzele răutăcioşilor şi timporanul progiesist; »Oameni vechil»!..
ne întrebăm pentru ce, vom găsi în faţa cu atât mai puţin folositoare, — nu sunt
puternicilor, cari — sburând astfel prin infi­
noastră ca respuns — materialismul în primo vrednici de elogiile făcute celor »cărunţi« în Carecteristica aceasta e: că înainteazi
nitul văzduh — vor rîde de cei-ce siliţi sunt
loco, ear’ în al doilea — tristul adevăr, că o fapte. Ear’ pentru a zice aceasta pe drept, cu trupul, îmbâtrînind, — dar’ remân îndărăt,
a să tîrî pe pământ...
lege între noi a respecta bătrîneţea, de multe sunt nenumerate esperienţe din viaţă, cari adecă stau pe loc — cu spiritul; ear’ când
ori chiar şi fără considerare la virtuţi, în foarte adeseori ne arată, că de fapt sunt şi O, voi vremuii 1.. câ.e nu aduceţi cu ajungi la ei să te judece, te privesc totdeauna
detrimentul întregului; ear’ toate acestea ca de aceia sus puşi, cari să bucură de o ne­ voi, lăsând pe sermana bicicletă mai pe jos prin pizma trecutului lor, pe vremea când
semn al buneicuviinţe, ca semn al bunei creş­ bazată încredere în înţelepciunea lor bătrî- de toate şi mai în urmă?!... Toate fug în bicicleta şi celelalte maşinării nu erau încă
teri primite în cadrul moralei. Conclusia ce nească, câtă vreme în acţiunile lor îi găsim cursul progresului mai repede decât aceasta descoperite... Te judecă cu maioritatea copi­
o putem trage de aici — e; Bătrînii ţin lo­ totdeauna foarte neorientaţi, dar’ pentru aceea unealtă caracteristică prin simplicitatea ei: cu lărească de cumva nu-ţi place societatea co-
cul tinerilor I până la extrem închipuiţi şi încrezuţi. Că două roate, mânate tot de om pe terenul de coniţelor urite, ci mai bucuros petreci în