Page 3 - Activitatea_1904_11_43

Nrul 43 A C T I V I T A T E A Pag. 3

pus influenţelor atmosferice şi cu deo­ maţi cu mult curaj, şi au pus basele 3) Contra palpitâţiilor de inimă, mult interes faţă de trebile binelui
sebire îngeţului şi desgeţului, el se mă- acestei noi instituţiuni: de boale de nervi, nervositate. obştesc 1
*
runţeşte. „Cultura“ 4) La unele boale de ficat, de bă­
Necrolog. Primim spre publicare ur­
De multe-ori proprietarul nu poate Cercul de Lectură al tineiimei din Constanţa şica udului, şi la piatră.
aştepta să treacă earna peste pământul mătorul anunţ funebu. Nicolae de Şuştai, pre­
al cărei scop se înţelege din chiar 5) Cortra constipaţiunei şi a boa- şedinte de tribunal reg. Sn pensiune, şi-a în­
lucrat. In cazul acesta să poate face
numele sâu; dar de astă-datâ pe base lelor de stomac. cheiat firul vieţii, după suferinţe îndelungate,
acuma desfundarea; ear’ plantarea viţe­
cu mult mai solide: credinţă, unirea şi 6) La boale de piept, celor cu Joi în 17(27) Octomvrie a. c. în etate de 69
lor se va face dela 15 Novemvrie îna­
mai mult, experienţa căpătată cu atâ­ ani. Despre această dureroasă perdere sub­
inte. In acest timp pământul stând ex­ scuipare de sânge, şi la oameni slabi.
tea mari sacrificii, prin cunoaşterea scrisul Comitet înştinţează pe toţi cunoscuţii
pus agenţilor atmosferice se mai mâ- 7) Face bine chiar celor bolnavi
căuşelor cari au distrus vechia insti­ şi stimătorii mult meritatului răposat.— Ră­
runţeşte. de reumatism, gută, tifos, scarlantină şi
tuţiune. măşiţele pământeşti ale neuitatului răposat,
O altă chestiune ce ne înteresează Cum însâ, mijloacele de cari dispu­ coriu. care şi a dedicat viaţa şi averea sa binelui
este să ştim distanţa la care trebuie să
nem pentru aducerea la îndeplinire a 8) In fine fertura din foi şi flori obştesc, se vor ridica din spitalul cetăţenesc
plantăm viţele. Această distanţă trebuie
scopurilor propuse, între cari cel mai este bună la spălarea rănilor, la boale şi se vor transporta Sâmbătă, în 16 (29) 1.
astfel calculată, ca fiecare viţă să aibă
de căpetenie este î n f i i n ţ a r e a unei c. la oarele 2 p. m. la capela din Groaveri,
destul spaţiu spre a se dezvolta fără a pe ochi şi urechi.
b i b l i o t e c i p u b l i c e , ne sunt foarte unde se va ţinea serviciul funebru şi apoi
fi jenat de cele dimprejur; să aibă des­ Se mai poate prepara din ea şi un
restrânse, ne-au decis sâ ne adresăm vor fi depuse spre vecînică odihnă în cimi-
tulă lumină şi aer. sirop: 100 gr. foi verzi, 200 grame za-
tuturor bunilor Români, pentru a le teriul Bisericei gr.-or. române din Zârneşti,
Pentru plantuţiunile de dealuri, solicita sprijinul. har şi 600 grame apă, se fierbe la foc Duminecă în 17(30) 1. c. la orele IO1/»- —
după părerea noastră, viţele altoite pot
De aceea ne adresăm şi D.-Voastre, până se îngroaşe, siropul apoi se stre- Braşov, 15(28) Octomvrie 1904.— Comitetul
fi plante la o distanţă de 1 m 50 în­
încredinţaţi că apelul nostru, apelul coră şi se poate lua 20— 50 grame paroihial al B sericei Sf. Adormiri din Ceta­
tre viţe şi între rânduri; sau la 1 m.
unor inimi tinere şi entusiaste, dornice pe zi. tea Braşovului.
75 între rânduri şi 1 m. 30 între viţe. *
de propăşirea neamului, va găsi ecou
Pentru pţantaţiunile de poale şi de şes Ceaiul de coada şoricelului trebuie
în inima D.-Voas. şi că ne veţi da tot Copilul nim£rui. Lui Bârângy lâ-
unde pământurile sunt grase plantele preparat numai pentru o zi, căci stând
sprijinul de care avem nevoe, ajutân- nos, surugiv în Budapesta, cum şedea pe o
trebuie depărtate la 1 m, 75 între viţe du-ne sâ înbogăţim biblioteca nostră, mai mult se strică. bancă pe piaţa Rakoczi, o nevasta i a pus
şi între rânduri şi mai bine chiar la 2 de care se va folosi toţi acei ce vor JDr. Const. An. M acri. în braţe un copil de 3 luni, cu aceia rugare
m între rânduri şi 1 m. 75 între viţe.
dori a se cultiva. se’l ţină până va merge în prăvălia de aproape.
jR. V. jEI. fi A. Surugiul i-a împlinit dorinţa, a aşteptat însă
Prin concursul ce ni-1 veţi da, pe
— * = > + — o oară înzădar, mama copilului n’a mai re­
lângă că veţi face un fapt patriotic NOUTĂŢI
„C u 11 u r a“ ajutând o instituţiune de cultură româ­ întors. Surugiu a dus copilul la asilul prun­
nească în Dobrogea, dar’ vâ veţi atrage cilor aflaţi, ear’ pe mamă o caută poliţia.
Cercul de Lectură al Tinerimei şi recunoştinţa întregului tineret grupat Un pod soandalos. Aproape
toate stradele mai principaile ale Orăştiei
din CO N STAN ŢA. în jurul cercului »Cultura« care prin Medicul casei.
subscrişii vă aduc cele mai vii mulţu­ s’au asfaltat, aşa zicând, cu puterea,
miri anticipate. fără a fi întrebaţi proprietarii de căsi.
De vre-o câţi-va ani, o mişcare lite- Sirup întăritor pentru cei slabi de
In numele Cercului »Cultura« Pentru hotărirea adusă contra legii şi
rară-culturală se obsearvă în Dobrogea, piept. Să iau 15 picături de creozot, 2
regulamântului, încât ştim, este tras în
mişcare care s’a manifestat mai cu samă C. P. Demetrescu, M Bunescu, gr. balsam de Peru, 2 gr. gumă arabică
în oraşul nostru sub diferite forme. preşedinte, v.-preşedinte. cercetare disciplinară primarinl. Acum şi 80 gr. sirup de zăhar; de altă parte
loan Papanopo',
S’a ajuns într’un timp chiar la fon­ secretar. întrebăm pe scumpul nostru magistrat, se topesc 8 gr. de fosfat de calce în
darea unei instituţiuni al cărei viitor se că ce are de gând să facă, ca podul 8 grame apă destilată, cu ajutorul cât­
spera a fi din cele mai frumoase, ca şi scandalos, ce leagă strada Berării cu orva picături de acid clorhidric, apoi se
scopurile sale, d r’ care, din cause dife­ Coada şoricelului. ceia a Beriului şi Spitalului, se fie odată amestecă toate la un loc. Din acestea
*
rite nu s’au putut menţine, şi după o să se iee pe zi câte-o linguriţă la prânz
fAchilea millefolium). reparat, construit şi adus în consonanţă
scurtă existenîâ încetă de a mai fi; ear, şi sara înainte de mâncare.
rodul muncei atâtor suflete entusiaste, Coada şoricelului este o plantă ce cu stradele asfaltate?! Fâcuta-u paşii de *
spulberat fără a rămânea alt-ceva decât trâeşte mai mulţi ani, cu frunze lungu- lipsă la vicecomitele, ca acest pod mon­ Cum se face o baie de pucioasă P
amintirile frumoase în inimile celor cari stru şi aproape ruinat şi fie înlocuit Se iau 125 gr. de sulfur de potas dela
reţe şi foarte mult tăiate şi despicate,
îi dăduseră fiinţă şi cari sl i ţi au fost cu altul?! Partea oraşului din vorbă drogherie şi se topesc în 500 gr. de
înaltă de 40— 60 centimetri, cu flori
să o părăsească. apă apoi se pune totul într’o baie cu
albe sau roşioare mici înpreunate în seamănă d e. cu toaleta dlui primar,
Ast-fel, cercul literar »Ovidiu« a fost apă caldă.
un moment farul luminos cătrâ care formă de buchet la vîrful plantei. dacă s’ar îmbrăca în vestminte de sa­ *
îşi îndreptau privirile acei dornici de Se întrebuinţează ca leac, vîrfuiile lon, frac, clac şi în loc de lac ar fi Cum se poate face o bae de mare
frumos, adevăr şi lumină, dar’ pe care înflorite şi frunzele date sub formă de desculţ. în casă? Când este lipsă de băi de
vrăjmaşii să-’i sau grăbit al stinge. ceaiu 15— 30 grame la 1.000 grame Am înţeles, că să pune vină pe mare şi nu sunt mijloacele de a pleca
Nu este aici locul să discurăm căuşele apă, la următoarele boale: organele comitatului. Bine. Dacă Orăş- la băi, eată cum se prepară acasă baia:
cari au disturs unica instituţiune dobro­ Sare obicinuită . 2 kgr.
1) Când s’a oprit regulele femeeşti tienii trag aşa de mult în cumpănă când
geană atât de folositoare nouă Români­ Sulfat de sodă . 1 „
sau scurgerea lochielor după naştere, aleg vice comite, fdszolgabiraie şi alţi
lor de peste Dunăre. Clorur de magnesie 1 „
fie din răceală, fie din frică şi chiar sluşbaşi, apoi un lucru aşa bagatel cum
O seamă de tineri, cari simt mai Clorur de calciu 500 „
mult ca ori când necesitatea existenţei pentru a combate scurgerile albe. de nu pot pretinde dela stăpânirea ad­ Topiţi acestea într’o baie, în care
unei instituţiuni literare-culturale în 2) contra trânjilor, admininstrată ministraţii comitatului ?! s’au pus 100 litri apă şi vă veţi folosi
Dobrogea, s’a încumetat din nou, înar­ mai mult timp. Ar fi la loc se se dovedească mai de ea ca de-o baie de mare.

crîjmă, abusând de plictiseala lor. Te consi­ modernă... Nu ştiu. Să poate şi una ca asta, tenţei chiar şi ca popor. Şi Doamne bine e Anunţ.
deră de stricat dacă numai aud că ai chefuit mie unul însă tare m-i să pare că sunt prea că tocmai cu privire la pericol te poţi încrede i
şi toate acestea le fac cu răutatea şi făţărni­ opţ nişti dela fire. Şi o zic aceasta pentru că în puterile tale proprii, căci în partea cea mai *Hotel Comunal« în Selişte (corn. Sibiiu)
cia ascunsă după interesul lor propriu. Atunci dacă nu ar fi asta causa, âtunci ar putea în­ mare să constată cu bucurie că sub hainele edificiu nou, modern, cu 6 odăi pentru pa­
apoi când observă că pe lângă toată critica ţelege un singur lucru pentru a să putea îm­ nc gre, sub mânuşi ori sub cilindru să ascunde sageri, pavilon de vară, gradină, cuglărie,
maliţioasă şi interesantă nu şi-au ajuns scopul păca mai pe uşor cu actualitatea: pe vremea fineţa, nobleţă şi raţiunea sănătoasă, acomo­ gr.ijdiuri etc., mobilat, cu întreg inventariul
de a te vedea plecat şi umilit »barbei că­ lor deasemenea găsim oameni împărţiţi în dată vitrejelor încercări ale grelelor impreju- pentru bucătărie, restaurant, cafenea şi odăi
runte», — îţi pesiflează vrednicia şi însu­ două tabere: cu căiulă, şi cu pălărie... Prin rări de azi. Escepţiunile numără numai ca de pasageri, să dă în chirie pe anii 1905,
şirile tale bune recunoscute chiar de ei dacă urmare dela căciulă la pălărie, şi dela pălă­ decepţiuni, de cari întîlnim în viaţa de toate 1906 şi 1907.
numai miroasă că umbli cu biciclu spre esem- rie la cilindră — eată scara de azi a eman­ zilele pe toate căile şi de toate soiurile. Preţul de strigare e 3600 coroane la an.
plu, şi aceasta lor nu le place. cipaţiei ajunse; şi ar putea să treacă deci Eil şi apoi ce vor deci aceia cari îşi Inchirea se face prin licitaţiune verbală
Aşa sunt ei, şi pacel La toate iau de mai uşor peste situaţie: fiecare să trudeşte să dau aerul de înţelepţi şi discută cu atâta în 13 Novembre a. c. la 10 ore a. m. la pri­
cinoşură — modestia dar’ şi aceasta într’un se ridice prin acestea trei frase. Că apoi cineva, mărginire asupra felurilor teme din straturile măria comunei, înainte de începerea hcitaţinnii
mod exagerat. Să ocupă apoi cu predilecţie spre esemplu, poartă căciula atât iarna cât şi societâţei omeneşti. Din două lucruri de si­ verbale se primesc şi oferte închise, provă-
de tineret şi nu să pot împăca nici decum cu vara — treaba lui! Şi tot treaba lui e să gur — unul: ori că sunt scurţi la minte ori zute cu 360 cor. vadiu şi cu declaraţia că
ideile emancipaţiei moderne. Et z'c că pe judece dacă e bine aşa sau e rău. că într’adins vreau să se facă de i î s cu con- condiţiunfie sunt cunoscute.
vremea lor dracul a mai văzut atâţia în ci- Dar’ să mă opresc puţin la tineret, care cepţiunile lor. îmi face impresia, că sunt în
Selişte în 1 Noemvrie 1904.
hndre, cu mănuşi, cu monocluri şi mai ştiu e adevărat spine în ochii lor împăiengeniţi. felul acelor plante exotice, cărora le place
1— 1 Primăria comunală.
şi eu cu ce, şi nu dau dreptul să se poarte Sucrescenţa de acum e în poziţie să guste umeziala pământului, ploile cari ţin cu lunile;
astfel nici celor-ce o pot face aceasta, fiindcă mai multe plăceri lumeşti, decât ceia din sau căldura topitoare fără sfrşit o soarelui;
să ţin de nhsa bogaţilor şi în acelaş timp de bătrîni. Şi apoi mă rog D-voastră — dacă dar’ nu le prieşte o climă contrară a ţărilor, Sz. 7383/1904 tjkv.
a »guleraţilor«, cum îi numesc ei pe aceşita; tineretul pe lângă observarea cumpătului, a unde împământenite, îşi păstrează forma, nu
A r v e r e s i HIRDETMENY KIVONAT
ei nu le recunosc acest drept ereditat dela modestiei, a moralei adevărate şi a bunei însă şi nuanţele lor botanice, — adeca ră­
clasa socială la care aparţin. Apoi proferează cuviinţe gustă plăcerile lumeşti, să fie ore el mân seci până la perina lor şi nu sunt mai A szâszvârosi kir. jârâsbirosâg mint
mai bucuros să se poarte cineva cu păpuci cu totul stricat ? Aş I... Doamne păzeşte; mult în stare să producă fructe. tkv. hatosâg kozhirrâ teszi, hogy Romo-
diformaţi, »ta!poşi« cum le-am zice mai bine. Atunci şi cel dela pieptul mamei ar suge
Acestor soiu de oameni, studiindule sân Luca gyalmâri lakos vâgrehajtato-
Cu o vorbă ei au găsit un rofren şi pentru laptele degenărărei, pentru că — vezi Doamne tactica lor monotoană şi sleită, pasivitatea lor
nak Romosân Ioszif 1. Gligor gyalmâri
sgârceşie: »Fală goală, straiţă uşoarăl« — — mititeii să poartă astăzi chiar şi cu căruţa, în faţa ori-cărui curent de activitate nou şi
Să agaţă apoi şi de cravată, dacă 1-i să pare ceea-ce de sigur nu era în epoca timpului strein de al lor, le zic că în paralola cu bi­ lakos vâgrehajtâst szenvedo elleni 362
cicleta îşi regăsesc bagseama simplicitatea lor kor. 40 fiii. tbkekovetelâs âs jâr. irânti
cumva prea pistriţiv... Nu le place cu o vorbă, de piatră. Din contră să aşteaptă azi mai
din trecut şi present, de sunt şi rămân până
— nu le place prea tare portul »neamţului«, mult, ca ori când dela tineret, şi pe drept, vâgrehajtâsi iigyâben a dâvai kir. tor-
la moartea lor numai şi numai: — »Oameni
sau poate s’au urît de a mai trăi în lumea deoarece privim cu nesiguranţă în faţa exis­ vechil* vânyszâk (a szâszvârosi kir. jârâsbirosâg)