Page 3 - Activitatea_1904_11_44

Nrul 44 A C T I V I T A T E A Pag. 3

şiei, o poate înzestra şi înfrumuseţa, cu zic, unii; ear’ alţi din contră susţin că conserve, trebuie sâ ştie a le tolera oare­ să se ţină în linia care îl desparte de
de toate ale plugâriei şi ale plăcutului sunt mulţumiţi şi cu ţăranii şi cu ad­ care defecte mici. Nici un om nu e per­ o asprime din cale afară de mare şi
trai dela ţară. Proprietarul, căutându-şi ministratorii sau cu slugile. Aceasta fect, nici stăpânul de moşie cu atât mai aceia care îl apără de a cădea în in­
moşia poate fi bun pentru sine şi pen­ plângere din partea unora şi această puţin sluga. Din toate defectele slugilor, dulgenţi ce degenerează îu slăbiciune.
tru locuitorii să', îi poate înstări şi-i mulţumire din partea altora sunt două purtarea cea rea şi necredinţa sunt sin­ Pentru acest sfârşit e de neapărată tre­
poate face să nu ştie ce e nevoia. Pro­ fapte care să văd şi în alte ţări. Pre- gurele vicii pe care un stăpân nici-odatâ buinţă ca proprietarul sau arendaşul să
prietarul îşi poate da silinţă ca toţi lo­ tudindeni unde sunt proprietari şi ţă­ nn trebuie să le sufere; nu e destul să se stăpânească totdeauna şi mânios fiind
cuitorii de pe moşie se -şi sădească li­ rani, stăpâni slugi sau argaţi, în tot lo­ dai afară sau să alungi din serviciul tău să se ferească de a ţine de râu, sau
vezi de pomi roditori, împrejurul case­ cul şi în toate societăţile sunt oameni un om care n’are propriptate; mai ales de a mustra o slugă şi cu atât mai mult
lor. Aceste plantaţiuni de pomi vor cari au isbutit să şi aibă slugi credin­ printr’aceasta trebuie să se dea o lec- de a lua în cotra ei o hotârîre de
schimba înfăţişarea satelor, făcendu-le cioase, harnice, ascultătoare şi chiar de­ ţiune tuturor, şi sâ facă pe fiecare a oare-care gravitate. Nici odată o slugă
frumoase; vor aduce şi folos. votate; precum sunt şi de aceia care preţui gravitatea unei asemenea greşeli. de pe moşie nu arată lipsă de res­
Proprietaral are interes să îndemne schimbă slugile pe toată zia, gonind pe In acest chip facem să între în inima pect stăpânului seu, când acesta ştie
sătenii la aceasta să le înlesnească sa­ unul că e hoţ, pe altul că e îndărăt­ slugilor simţimântul de onoare de care a fi liniştit şi moderat, două însuşiri
duri, altoaie şi pueţi de pomi, fără plată. nic, pe ăstălant că e neascultător, pe sunt foarte primitori o mare parte din de care stăpânul este mai întâi dator
Sătenii de pe moşii (am văzut aceasta celălalt că e leneş... oamenii ce se bagă la stăpân. să dea pildă bună slugilor sale. Omul
în multe ocasiuni) să uită la proprietar In mijlocul unor astfel de fapte Ca stăpânul să poată ţinea cre­ care nu ştie a se stăpâni în mânia şi
ca la D zeu, aşteaptă dela el dreptate împoncişate, mulţi oameni însemnaţi au dinţă slugilor sale, trebue ca el singur iuţeala sa nu este făcut să poruncească
bunăvoinţă, omenie şi vorbe bune, care intervenit, au cercetat cu deamănuntul să-şi ţină în bună rânduială toate tre- altora.
fac mai mult de cât toate ameninţările, toate împrejurările şi, în fine, au desco­ bile casei. In casa unde se ţine soco­ Poruncile trebuesc să fie în tot­
relaţiuniie încordate, asprimile şi proce­ perit cauza adevărată care face pe unii teală curată de toate intrările şi eşirile, deauna limpezi, curate, pozitive: nu se
sele ! să fie mulţumiţi şi pe alţii nemulţumiţi nu se poate introduce necredinţa slu­ admite cea mai mică contrazicere; însă
Proprietarul se ajute la îmbunătă­ de agenţii (vechili, logofeţi, slugi, argaţi gilor; măsurile de bună rânduială tre- stăpânul sâ se ferească de a lua drep
ţirea vitelor cu reproductori de rasă feciori boereşti etc.), ce întrebuinţează buesc luate numai în interesul ordinei; contrazicere observaţiunile rezonate des­
(armăsari, tauri, berbeci) pe care îi poate în căutarea moşiilor. paza şi neîncrederea stăpânului loveşte pre motivele ce ar îndemna pe admi­
ţine în grajdurile de pe moşie. Fru­ Credem că e de folos proprietari­ în slujile cele încredincioase şi le striccâ; nistratori sau vechilii moşiei a lucra al-
moasa stare a unor sate, casele locui­ lor şi arendaşilor noştri să le arătăm nimic nu supără mai multe pe un om mintrelea de cum le-a fost poruncitul
torilor, frumoase şi înconjurate cu gră­ aceste cauze aşa cum le înţelegem din prob de cât o neîncredere nedreaptă stăpânul. Acesta va trebui să primească
dini şi livezi de tot felul de pomi, cu­ practica şi ştiinţa ce avem; că aşa se din partea stăpânului; şi apoi slugilor cu bnnăvuinţă observaţiunile slugilor şi
răţenie înăuntrul caselor avuţia locuito­ poată agricultorii înlătura pe cele rele le place mult rândueala bună; ea scoate să ie preţuiascâ fără pretenţiune şi păr­
rilor din sat, deprindetea lor cu munca şi ţinând pe cele bune şă poată câr- la iveală credinţa şi onesitatea lor. tinire pentru ideile sale. E chiar bine
neîntreruptă şi cu abstinenţa de chel- mul personalul unei moşii, fără a se Dar’ ca un stăpân să poată avea ca stăpânul să discute cu oamenii sei
tueli nefolositoare, să datoresc toate mai plânge de densul. Obiectul acesta slugi probe şi credincioase să cade mai de serviciu despre lucrările ce sunt de
acestea propritarilor cari îşi caută sin­ făcut; nimic nu e mai nimerit ca sâ le
e de interes mare pentru toată lumea; întâiu ca el să dee pildă bună şi să se
guri moşiile. şi cu înrîurirea pentru înaintarea exploa- poarte după toate regulele dreptâţei şi încurajeze şi să le inspire interes pen­
Intr'un cuvânt starea cea înflorită tărei rurale, liniştea familiei şi buna ar­ ale lealităţei; stăpânul cel de rea cre­ tru ca să îndeplinească cu toată inima
a sătenilor, avuţia şi moraliltatea lor, as­ monie dintre stăpân şi oamenii sei de dinţă şi cu purtări condamnabile nu o lucrare; însă după ce a luat o hotă-
pectul cel frumos al satelor pot să le serviciu. Pentru aceste cuvinte vom va putea nici-odată sâ predindâ a avea târîre şi a făcut’o cunoscut, trebuie să
dea numai viaţa dela ţară onestă şi la­ spune regulele administraţiunei perso­ servitori probi şi conştiinţioşi. ceară să fie întocmai executată. Numai
borioasă, a proprietarului de moşie. nalului unei moşii. Un proprietar sau Slugile trebuie tractate bine cu stăpânii cei slabi se tem de servitorii
Proprietarii, cu deosebită plăcere moşiei care rezonează; fiind că stă­
arendaş (pasesor) capabili, prin faptele munca ce li-să impune şi cu hrana, fără
de a trăi la ţară şi a se ocupa cu lu­ pânul să poate lăsa să se conducă de
lor pot să administreze o moşie fără se ca să easă cineva din obicieiul locului
crarea pământului, vor face fericirea Ro­ slugile sale numai pânăunde voeşte.
se plângă de agenţii culturei, de slugile în care trăeşte. Nu cu sporul neamă-
mâniei. şi de argaţii ce întrebuinţează. surat al muncei poate cineva să facă Când un stăpân cu fermitate cunos­
cută, a arătat voinţa s’a prindarea unei
2. Administrarea personalului moşiei. Cea întâi regulă cere ca proprieta­ ca slugile să fie mulţumite de soartea
porunci precise, atunci nimeni nu mai
(Administratori, vechili, agenţi de cul- rul sau arendaşul să ştie a-şi alege bine ci cu blândeţea in darea poruncilor şi resonează. Stăpânul trebue să înţeleagă
turăy logofeţi, slugi sau argaţi). agenţi de cultură şi slugile sale; apoi mai ales cu chitatea cea mai severă.
că, rămânând el singur judecător des­
Plecând urechia la convorbirile si ştie a le trata bine. Tratând cineva Un stăpân bun lesne prinde dragoste pre toate sfaturile şi raţionamentele slu­
proprietarilor şi arendaşilor auzim pe bine oamenii de serviciu, poate să-i ţie de slugile sale, mărginindu-se la o bună gilor sale, dacă le adoptă, sunt ca ale
unii tânguindu-se şi pe alţii lăudându-se mult timp şi poate să dobândească de voinţă generală şi ferinduse mai presus sale; nici-odatâ nu trebue să arunce
de ţăranii de pe moşiile lor şi de vechilii la ei servicii foarte bună. In privinţa de toate de a arăta preferinţi particu­ răspunderea asupra celor-ce i-au expri­
sau administratorii, slugile sau argaţii, tratamentului putem zice că stăpânul lare care sâ ia caracterul favorilor; mat părerile lor, mai ales când din
ce întrebuinţează în căutarea moşiilor. cel bun formează slugile, le face să fie acestea sunt foarte vătămătoare bune punerea în lucrare a acelor păreri au
Ţăranii sunt leneşi, beţivi, neîngrijitori buue. administraţiuni dela ţară.
eşit resultate rele.
şi de rea credinţă, slugile sunt minci­ După ce uu proprietar sau aren­ Poruncile să se dea cu fermitate
Dacă a urmat sfatul slugilor sale
noase, hoaţe şi vrăjmaşe stăpânului lor, daş şi-au ales slugile, dacă voeşte să le fără asprime; de aceia stăpânul trebuie
stăpânul e vinovat, ear’ nu slugile care
i-le-au dat. Stăpânul e slab când im­
după bani?» — >Nti până acum, »baş Tri- fiind-că si losul comandat împreună, a schit Poc..l Poc...! Poc... I Cineva bate la uşe.
pută slugilor resultatele rele eşite din
fuled — i-am respuns. Cu acestea iute des- tot pe adresa lui. In urmarea acestora listele «Haid’odaţă I* — strigai răstit. — »Când ţ-i
făcui plicul unei tpistoale ce să afla pe masa de tragere le primia Dl Surcilă, deasemenea terminul ? Ce dai din capete... ?!« — ordinile ce a dat. Asemenea e slăbi­
mea de scris şi începui a ceti. telegrama, în care n-i sâ face cunoscut noro­ — »Nimici* — răspunse o voace de ciune din partea stăpânului când se
— «Par că eşti cam năcăjit, cocona- cul, a sosit tot pe numele lui. — Eri, cum babă. plânge la celelalte slugi de neglijenţa
şule?!« şti, la primirea suprinzâtoarei vrste, am aler­ Baba sâ dusese, precând »baş Trifu* sau greşelile ce au putut să comită.
gat intr’un suflet la Dl Surcilă, ca sâ ne îr- citea cu glas tare ultima frază din scrisoarea
— «Cum dracu să nu fiul Multe năca­ ţâlegem cum sâ facem cu banii: sâ mergem vre-unul din ei. Mustrările trebuesc a-
zuri mai are şi omul! Inchipuieşte-ţi D-Ta predată lui spre cetire: ».... şi ca sâ nu te dresate totdeauna numai aceluia care
în persoană să-i ridicăm sau sâ n-ii trimită vâd (aşa amărît şi năcăjit cum te-am văzut
»baş Trifule*! Nu-i destul că omul de multe- le merită.
acasă?.. M-am înţăles în fine cu părtaşul: ca de un timp încoace, ţi-am trimis eri spre ce­
ori are şi chinuri sufleteşti, trebue să mai #
sâ mergem în persoană la Pesta. Deoarece tire telegrama, ear’ az te rog să vin pe ’a
sufere şi neajunsurile materiale. îndelungata Exerciţiul autorităţei stăpânului
însă alt tren decât cel de 4 ore după amiazi. mine, ca să plătim datoria jupânulni Weisz.
esperinţă din vieaţă ne învaţă că deplina fe­
de care am întârziat primind telegrama abia Te rog nu te supăra pe mine pentru că te (transmiterea poruncilor dela stăpân la
ricire — dacă nu mai putem vorbi de feri­
după patru, — nu pleacă într’acolo, — am mai şi provoc. slugi) e supus la oare cari reguli. Fecare
cire — e acolo unde atât liniştea sufletească
rămas să plecăm azi d-mineaţa la 9 ore. — individ trebuie să asculte numai de unul
cât şi îndtstuliiea cu bogăţia pământească Al tău pentru eternitate sincer
Eri sara făcurăm în ă o mică veselie la ju-
sunt acasă. Lipsă duceam eu numai în ceea-ce şi iubitor amic: şi trebuie sâ ştie în fiecare întâmplare
pânul Weisz, în cinstea norocului, şi reîntorşi
priveşte partea din urmă. Ce mi-am gândit pe cine are sâ asculte Asemenea fiecine
noaptea târziu acasă obosiţi, am scăpat şi PETRU SURCILĂ m. p.
deci ?I Ha d’să-mi încerc şi eu norocul. Adese­ trebuie să ştie cui poate să dea porunci
trenul de azi dimineaţă. Şi în sfirşit.. nu lua
ori cetiam în jurnale că cutare şi cutare, »baş Trifule* în nume de rău că eri, când Ţopl cu peana de pământ... încă şi fără să se teamă că ele vor fi contra­
oameni lipiţi pământului de săraci, s’au îm­ astapecapul meu?!... Nici Dumineca să n-am
am primit telegrama, te-am scos ca de spate riate de cele ce s’ar putea da de că
bogăţit de-odată, câştigând sume mari Ia lo­ pace...?l Dar’ apoi cu telegrama cum rămâne...?!
afară Nu am lucrat eu, ci bucuriaI Azi, că tre alţii. In aceste puţine cuvinte se re­
terie. M-am hotârît deci să-mi cumpăr şi eu Aceasta o vor lămuri o «doctorii* prie-
sunt earâşi cel vechiu: cu faţa posomorită,
un los, ear’ ca să pot avea cu atât mai mari tmului meu Surcilă, cari îl frecau eri în pat zumă secretul organizărei ierachice a
cu fruntea-mi încreţită — e uşor de priceput.
şanze de dobîndă, m-am hotărît să cumpăr cu oţăt contra — risului... transmiterei ordinilor; acesta e princi­
Pofttm şi citeştel« —
un los înstreg şi am împărtăşit ideia şl ami­ piul unităţei de putere; se aplică în
Moteancă
cului meu, Dlui Surcilă. Trebue că-1 cunoşti: Cu acesta i-am pus în mână scrisoarea toate poziţiunile unde se află oameni
e scriitor în cancelaria notarială din loc. A ce am *flat-o pe masa mea descris şi mun­
care trebuie să asculte de alţii; nimeni
primit propuneiea mea şi ca să nu îmi fie cit de adânci reflexiuni asupra ilusiunilor fă­
nu atinge acest principiu fără ca auto­
mie prea cu greu să ţin un los întreg — s’a urite: mi-am ridicat cu un oftat peana de
ritatea să fie slabă şi ascultarea nesi­
făcut şi el părtaş pe jumătate. Corespondinţa jos, ce am trântit-o ieri sub manifestarea
necesară cu firma liferantă o purta tot el, estrazului de bucurie. Şterge-o şi direge-o I gură şi neregulată,