Page 3 - Activitatea_1904_11_45

Nrul 45 AC T I V I T A T E A Fag. 3

se ia naştere 1* j rii şi în fiecare felin, zile, numai fertură simplă de cartofi. dea împrumuturi membrilor pe lângă
trebuie să fie âte un mugure; însă S a constatat, că pungaşii cei mari, Serate de-ale meseriaşilor români. cambii cu cavenţi; 2. să dea împrumu­
acest lucru trebuie iă ut cu 2—-3 zile când fură scumpeturi, le înghite, şi în turi m mbrilor pe lângă zăloage; 3. să
înainte de sămăivr, ca toate feliile puse urmă mănâncă numai cartofi, spre a pună cauţiuni pentru lucrări mai mari;
la soare şi vânt . ă şi vindece tăetura da scumpeturile afară. încântat du felul cum condmetoni 4. să îuc.tsseze conturile (pretensiunile)
printr’o subţire co jă. spre a nu putrezi membrilor; 5. se procure materialul
«Reuniunei sodalilor români din S:bii:;«
în pământ. brut; 6. să primească lucrări în scopul
înşişi şi întreagă mulţimea, grupată sub
Cele mai bune soiuri de cartofi la NO UTĂŢI steagul ei, îşi pricepe r.hiemarc i, aşi de le împărţi între grupuri de me­
noi în ţară sunt: M a g n u m PI o num, lipsi di la postul meu de simplu îme- seriaşi; 7 se administreze fondul de în-
R i c h t e r I iu p c r a t o r, V i o l c /, Roii advocat. Am primit cu bucurie gisir.itor al căuşelor nostre de inîe.es ti.ineiiTe şi S. să primească depuneri.
M a n i t o b a şi C h i j l i. Cele 4 soi uri, următorul anunţ, căruia, cu p'.icore îi dăm general, dacă n’aşi da iubit'!!!: c 0 or împrumuturile cambiale cu cavenţi
dintâiu, sunt bune" atât pentru gătit loc: - Am orare a Vâ face cunoscut, că nepreţioasa mea dare de scamă asupra ar fi -ă se dea pe lângă percente cât
diferite mâncări, precum şi pentru fră­ mi-am deschis cancelaria advocaţială în Mn- şedinţei literare a 10-n, ţinută ia 27 se p-iatedu mici; dreptul de folosinţă
mântat cu făină clin care se face pâinea rea-Radna, st ad ; Aradului nr. 213. Cu deo­ Oct. n. c sub cond'.temea p-resid ntOuj a rrcilitului :ă fie limitat şi folosit sin­
de cartofi, foarte gustoasă şi hrănitoare; sebită stimă Dr. Vâsle Meşter, advocat. nostru Vie. Tordăşianu. Mulţi o:am de gur j>< ntru scopuri industriale; aceleaşi
ear’ cei din urmă — Chifli — sunlfoatte credinţă, că această şedinţă abia se va lucruri se se observe şi la împrumutu­
buni pentru aşa zisele mâncări cu sos R en o ro cire. L^zir Rădoi, din Oră - putea ţinea, dat fiind că în ace,aşi smă rile pe lângă zălogirea de mărfuri gata
sau rântaş. tioara-de sus, s’a dus cu soţia lui la munte s’a ţinut proba generală în teatr .1 < ră ş; do mat. rial brut; pentru cauţiunile
După sămănat dacă cartofii nu es, sS aducă lemne cu carul. Soţul a rămas îna­ şenesc pentru representaţia de mâne zi depuse prin însoţire membrii ar fi să
din causa unei scoarţe tăcute de mu'te poi eai’ soţia lui a mets mai departe cu ca­ («Sâmbăta morţilor*); tot atunci un nu­ solve iscă o taxă mică. La dorinţa mem­
ploi, se rupe scoarţa cu un tăfălug, sau tul pe deal la vaie. Biata femeia a căzut măr îns- mnat din tineret a ţinut probă brilor însoţirea ar putea incassa ea în­
o grapă de fi r întoarsă cu dinţii în sub roate şi trecând carul peste ea, a rămas la şcoala de dans şi pe- de-asupra multe săşi conturile lor, când ar înceta plân­
sus şi pe dată ce i ameninţă înăbuşirea moartă lăsând în urmă 2 copii minerent Paraschive îşi serbau onomastica, car’ gerile meseriaşilor, că nu-şi pot încassa
burueuilor, cartofii trebuesc prăşiţi, chiar fără de mamă. bunul D-zeu îşi trimisese astupi ă-ne a pretensiunile. însoţirea, încassând ea, sau
mai mici fiind. A doua praşilă, se dă proape toată ziulica mana st ce:e.:-.că împrocesuând muşterii răi platnici, ar
la începutul înflorirei lor, când se şi J e r t fa beţiei. Lui Max:n Muntean, ţăian Iubirea şi stăruinţa însă, ce cu toţii o iua asuprâ-şi udiul, pe care până aci
muşuroesc, căci acum cartofii, încep a din O ăştioart-de-sus, nu i-a fost de ajuns avem pentru căuşele bune, făcut-au de il lua asupra sa meseriaşul, lucru, ce
se naşte în pământ; muşuroiul trebue consumarea rar.li ului de prune, ce însuşi pro­ toate Întreprinderile noastre din acea tă nu odată să slîrşeşte cu perderea muş­
făcut cât se poate de mare, şi cu cât ducea cu căldarea proprie, a mai belit şi spir­ zi de grea muncă, încoronate au fost teriului.
muşuroiul va fi mai mare, cu atât mai tul putures dela Itzig, cu care întărea beu- de succesele cele mai strălucite.
mult îi va primi cartofului. La muşu- tura. Urmarea a fost, că în zilele aceste, după Desvoaită pe această cale în me­
roit se lasă un loc oare care între fire, o consumare piste măsură, a murit, căzând D't Tordăşianu deschizând şedinţa, seriaş idea de însoţire, s’ar putea pur­
care se va umplea cu ţătînă spre a jertfă beţiei. bincvt ntează pe nou! membru dl R o ­ cede mai departe, anume la înfiinţarea
m ul B o te z a n u , înv. la şcoala popo­ unei însoţiri pentru matarial brut. Până
putea firele sta depărtate unele de al­
tele şi a întră pe lângă ele în jos ae­ O raşul B orna. (463 000 loc.) Crip tala rală gr.-cat. din loc, în care privim un aminei însă Iosoţirea de credit ar tre­
rul şi căldura, fiind foarte trebuincioase Italiei zace lângă cursul iaftrior al Tibrului nou şi harnic conlucrător în trchile noas­ bui să se mârg nească la adunarea de
cartofilor în păment. într’o câmpie întinse şi monotonă. In decur­ tre, şi apoi ne face cunoscut articolul comande de pe la membrii însoţirii, şi
sul anului e cercetată de tn i şi mii de că­ „Cum i-sc poate ajuta meseriaşului nas să se îngrijească prin cumpărătură în
Cartofii cari la muşuroit au rămas tru ? ‘, publicat în ziarul »S D. Tage- mare şi piâtire cu bani gata numai a
lătorii. Inchipniţi-vă, că şi noi am căl'torî
descoperiţi şi cari au crescut la lumină, blatt« din 16 Oct. c. Autorul articolu­ materialului, din care se se acopere
peste Triest m Florenţa (arată!) şi am merge
capătă o coloare verde; aceşti cartofi lui, îngrijat de soartea meseriaşilor, de trebuinţele mai arzătoare. Materialul
la pomposul oraş şi am bece pe stradele lui
la cules trebuesc aleşi şi aruncaţi, căci sine înţeles — Saşi, mai ales în unna brut s’ar da pe lângă un credit pe ter­
într’o dimineaţă du Februarie. Soarele trimite
în ei se află o otravă numită solauină razele sale calde asupra oraşului. Mugurii desvoltârii fabricelor, vizează la eăiL şi min scurt şi pe lângă o mică provisiune.
şi care pricinueşte moartea, celor ce smochinilor se pârlesc la lumina soarelui şi mijloacele, cari folosite ne-ar scăpa de
i-ar mânca, fie oameni, fie vte. inc p a străluci şi a se umflă. Pe gardul gră­ plângerea generglă, că «meseria fără Prin luarea de lucrări mai mari şi
Cartofii, ca şi via, sunt nimiciţi dinilor se caţă'ă iazminul cu fl rib sale scăpare este dată peirei«. Mulţi, din liferaţii, însoţirea ar aduce membrilor
soi însemnai e foloase. Scopul aci nu
adesea ori de o boală Phytopktora in- a be şi nvrositoare, şi iedera cu f. unzele ei meseriaşi, voind să-şi desvinovâţească este, ca însoţirea să îndeplinească în
fexstana (mana cartofilor) care începe late. Dm însă si gr,'.dinele se ivesc roze de lipsa de putere în fapte, se pun în do­ cercul ei de activitate astfel de lucrări
prin a se păta şi a să pârli foile car­ co'oare purpurie şi pare că ne-ar zice: >Be- sul acestei plângeri, ajunse oare-cum ge­ şi astfel să facă din meseriaş un sim­
tofilor; contra ei ne putem apăra foarte curaţi-vă! La voi acasă gheaţă şi nealtă aco- nerală. ' Mulţumită împrejurării, că au plu lucrător, care la castil desfiinţării
bine, prin a stropi cartofii cu zeamă de per pămăntul, n ci o pasere nu cântă nici fost şi sunt încă băi baţi, pe cari nu i-au însoţirei, să stea neajutorat. însoţirea
piatră vânătă, pregătită cu var, întocmai un fluturaş nu zboară peste floricele. Aici copleşit puterea aţipitoare a vaetelor şi pune cauţiunea, împarte între singura­
ca şi pentru vie. Stropitul să face în­ însă e primăvară şi bucurie!» — Noi percur- cari din împotrivirea, ce o îotimpinâ, ticele grupuri, când unuia, când altuia,
ainte de înfloritul cartofilor şi în anii gem îiicet stradele oraşului. Acuş vedem o scot putere nouă, Acestora li-se cuvine lucrările primite, primeşte lucrarea gata,
ploioşi e de trebuinţă a să stropi şi a vilă frumoasă, acuş un monument artistic racunoştinţa pentru faptul, că au scos o examinează şi o dă celui-ce a co­
doua oară, la 2 — 3 săptămâni după acuş o fântână împodobită. De odată însă stăm din amorţire trebfie m< seriaşului, pu- mandat-o. Profitul, în măsura pretensiei
înflorire în loc plini de admirare. înaintea noastră stă nându-le pe fundamentul tare al vieţii fiecăruia, se contează în favorul fiecărui
Când lujerii şi frunzele de pe car­ cer mai măreaţă şi cea mai venerabilă biserică de însoţire. De-a putea ajunge la aceasta, meseriaş şi din profitul de peste an se
tofi s’au uscat şi au căzut, ei sunt copţi de pe pământ: biserica sfântului Petru. Ea în cale ne stă chiemarea destui de grea socoteşte o mică provisiune de mijloci­
şi trebuiesc scoşi. e aşezată pe o piaţă încunjurată de galerii de-a convinge pe meseriaş, că viaţa de tor în favorul însoţirei. După enumăra-
deschise, sprijinite de coloane şi arcade; pe însoţire este adevărata ţintă spre car.-
La scosul lor, trebuie să ne ferim pirţă două fântâni săritoare aruncă puternicii trebue să meargă, dacă vorba este să r» a neplăcerilor, ce acest ram de Între­
a-i tăia şi după scos trebuiesc ţinuţi stâlpi de apă. Trepte late de marmoră ne con­ scape de peire. Meseriaşul de acasă a- prindere 1 ar produce şi aplanarea că­
întinşi la soare 3— 4 ore spre a să duc în sus spre intrare. Noi păşim pe ele si duce de tot puţin dm ceea-ce e de rora ar da proba dacă meseriaşii sunt
svânta bine, apoi după ce să curăţă de intrăm în măreţul edificiu. In mijloc stă al­ lipsă pentru desvoharea priincioasă a şi încât copţi pentru idea de însoţire,
păment şi rădăcini, să pun la păstrat tarul principal. Deasupra lui, pe 4 stâlpi pu­ vieţii de însoţire şi durere, că încă nu se arată isvoarele, din cari ar fi să se
în locuri unde nu degeră, căci numai ternici se razirnă cupola puternică şi aurită e aflată arta, prin care în 24 dasuri se formeze capitalul de întreprindere. A-
un singur ger dintr’o noapte îi strică ceste sunt: 1. părţile (cuotele) de par­
care fosmează acopetişul bisericii şi se ridică îmbraci pe om în un nou Adam. Siliţi
pe toţi. („Albina"). ticipare ale membrilor; 2. reescomptul;
pănă la o mulţime de 130 m. (Cupola ei deci suntem deci a purcede numai cu înce­ 3. depunerile membrilor. Pentru reali-
e atât de înaltă, încât am putea aşeza biserica tul la creşterea meseriaşilor de membri sarea tuturor acestora se recere sprigi-
Mediucul casei. noastră de aici cu turn cu tot în bisenca folositori pentru însoţire. Cel mai mil institutelor de bani, cari ar fi să
sfântului Petru, fâtă ta fârful turnului să atingă înalt principiu al ideii de însoţire: ce! deschidă credite pe lângă procente ief­
cupola) Sub altarul principal, la care în săr­ tare se spriginească pe cel mai m pu tine; spriginul presei, care să îndemne
Praf pentru dinţi Un praf să­ bătorile rele mari însuşi papa litiu gisează, se tincios, cere o putere de abnegaţiune, obştea ca în trebuinţele sale să nu se
nătos, bun, e următorul: Luaţi 20 gr. află o capelă în carea se odihnesc moaştele o măsură de jertfă de sine, însuşirii, pe mai adreseze la singuraticii meseriaşi,
cretă fină, bine pulverisată şi puneţi sfântului apostol Petru. Această capelă i ste rari, durere, numai la foarte puţini le ci la însoţire; spriginul representanţelor
puţin camfor în praf 11/2 gram. Adău­ iluminată de 112 candele, cari zi şinoiptea afl: din cercul mesetiaş'ior. Simţ de echi­ orăşeneşti, ca la lucrările orăşeneşti să
gând acid boric, şi salicilat de sodă ard aci ne’ntrerupt, şi numai in Vinerea nea­ tate, a se suferi unul pe altul, sîrguinţă, fie considerată în prima linie însoţi­
câte trei gr., veţi avea un praf de gră să sting. — După ce am privit de ajuns punctualitate, sunt rccerinţele de căpe­ rea etc. etc.
dinţi foarte bun. internul bisericii, ne suim pe sute de trepte, tenie ale lucării comune. Pentru a pu­
* sus în cupolă, ca să ne ddectăm în prive­ tea câştiga pe meseriaşi pentru reforme, Din cele expuse convingere am
Cataplasură pentru bube liştea ce n -se ofere de act. Ce vom vedea? neapărat este să le dăm ceva, ce de primit, că conducătorii conlocuitorilor
(rane) Luaţi 15 smochine uscate, ju­ (Mii de case, — rail Tibnt cu podurile lui, sine şi uşor îi atrage, lucruri din e -ri noştri Saşi, stăruitori în toate, lucra-
mătate cupă mazăre albă, un păhar cu — câmpia arsă de soare ş: pustie, lanţuri de să se vadă cu’ foloase pipăibile. Dr ot vor din lăsputeii la realisarea ideilor
oţet bun; amestecaţi-le şi lăsaţi să se munţi la nord şi la ost, — marea la sud şi lucru de folos în această direcţiune este cuprinse în articol nu numai în Sibiiu,
încălzească uşor. Apoi punend într’o la vest.) considerat banul, pantru-că bani pri­ ei în ţoale centrele lor. Astfel datorinţa
*
pânză curată, aplicaţi pe partea bolnavă mesc totdeauna bucuros şi eu rât ni-n do iit iin, z; :-e dl Tordăşianu, ne impune
şi o schimbaţi din 4 în 4 ciasurui. C in e a re d rep tu l d e d is p u n e re mulţi, cu atât mai bine De. aceea în a ivi sta i.eapăsâtori, ei a ne aduna şi
a su p ra clopotelor? S ; întâmplă adese, temeierea unU însoţiri de credit pentru noi cu o zi mai curând şirele şi a chib-
Intr’o zi rana e coaptă.
că primarii comunali sau alţi factori locali meseriaşi, pare a fi cea mai apropiată zuî asupra celor de făcut ca acestea
*
voesc să si întindă pute: ea şi asupia clopot­ ţintă, spre care trebue să nisuim, ră­ aş; zâmbite să nu ne poată striga, că
Ce e de făcut când se în- niţei, crezând că pot dispune de clopote după mânând pentru alte timpuri întemeierea «meseria (noastră) fără scăpare dată
înghite vreun obiect? De multe bu ul lor plac, la diferite ocasiuni de carac­ de magazine etc. este peirti!«
ori se întâmplă atât oamenilor mari ter lumesc etc. O dec’siune a curţii de ad
cât şi la copii, ca să înghită vie-o mo­ mirvstraţie (din 10 Mait e 1901) a ngulat In articol se arată, că în Sibiiu Intraţi în programul seratei, harnica
nedă, bumb, ac, cuiu, etc. şi ne te­ d< finitiv aceasta afacere. Ea zice că numai se găsesc 650 meseriaşi nemţi, dintre şcolăriţă Aniţ.t 1'raşca, cu vocea-i dulce,
mem de urmări rele. Un mijloc, care organele bisericeşti, nu c-le comunale, au să cari se presupune, că se vor fi aflând în= â.iiaai-nc a cu cântarea duioasă «La
a dat resultate bune este, a da păţitu­ dispună asupra cFpotekr. atâţia, cu câţi să se poată întemeia în­ isvor«; dl Nicolue S:mrneti, sodal pan­
lui să mănânce, timp de mai multe soţirea. Chemarea acesteia ar fi: 1. să tofar, a plăcut mult cu executarea mai