Page 3 - Activitatea_1904_11_46
P. 3
Nruî 46 A C T I V I T A T E A Pag. 3
soţia sa Elvira n. Sgh mbea; Dr. I. Dobre, C o n tra lim b ric ilo r. Să se fiat bă pu f A n d r e i J iu n to iu , marele binefă mellett, a legtobbet igeronek, becsâron
profesor şi funcţ. ronsst.; I!. Gonţa, nou hi ţin usturo: în lapte şi să se bea un pahar cător al şcoalelor noastre centrale române aiul is el fognak adatni.
din acest lapte înainte de culcate. Aceasta
rotonit paroch în Ţinţari şi soţia sa Silvia n. gr.-or. din Braşov şi cel dtntâiu epitrop al
e un mij’oc simplu, dar’ un leac foarte bun Amennyiben az elârverezendo in-
Romanul, Aton Moţianu, paroch în Nocrich bisericei Sft. Nicolae din Braşov-Schei, fiind
contra limbricilor. gosâgokat mâsok is le- es feliilfoglal-
şi soţia sa Maria n. Mieu, fiecare câte 1 cor.; împărtăşit cu Sf. Taine, în vîrstă de 88 ani,
Ioan Silaghi, nou huotonit paroch în Idicel şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Creato tattâk ds azokra kieldgitdsi jogot nyer-
Teatru român In Sebesul-săseso. tek volna, ezen arverds az 1881. dvi
si soţia sa Emilia n. Nicolescu, 2 cor.; Ilie 3 rului Vineţi în 18 1. c. Ia orele 7 a. m.
Simtion, sodal pantofar şi d-şoara Anna Wag- Cu inima îndurerată aducem această LX. t.-cz 120. §. ertelmeben ezek ja
Sâmbătă in 26 Notmvrie st. n. 1904 dă bur
ner, ambii 40 b mi; Ioan N colau, înv. (Avrig), tristă ştire la cunoştinţa tuturor prietinilor. vâra is elrendeltetik.
sierul »Societăţii fondului de teatru român
drept implorare a binecuvântării cereşti asu Rămăşiţele pământeşti ale neuitatului şi Kelt Szâszvâroson, 1904. evi no-
pra familiei sal , 1 cor.; elevii cursului III, Z A C P I A R I E B Â R S A N , nemuiitornlui B nefăcător al şcoalelor s’au ri
o representaţie teatrală în sala cea mare dela vernber ho 19. napjân.
teologic ai seminalului »Andreian«: Octavian dicat din casa sa proprie, strada Prundului
Hotelul »Leul de aur* din Sebeşul-săsesc.
Andreiu, Moise Halea, Altx. Borda, Vasile Nr. 39 şi s’au dtpus spre vecînică odihnă în Schuster Vilmos,
Buta, Nicolar Ccrbicean, Nicolae Chicomban, P r o g r a m : cimiterul Bisericei Sft. Nicolae Duminecă în kir. bir. vâgrehajtă.
Nicolae Constantin, Romul Constantinescu, — == J E A N - M A R I E = — 7 (20) Noemvrio 1904 la orele 2 p. m. —
Ioan Ganea, Ioan Indreiu, Alt-xiu Latiş, Za- dramă î n t r’u n act de *** Braşov, 5 (18) Noemvrie 1904. — Eforia
harie Mânu, Potnpeiu Moruşca, Ilat ion Ploto- Persoanele: şcoalelor centrale române gr.-or. din Braşov. Sz. 1337/1904. vegrh.
r
gea şi Ioan Betghea, cum şi următorii elevi Jean-Marie........................... Zacharie Bârsan — Dumnezeul îndurărilor să-i facă parte de  rveresi hirdetm eny.
ai cutsului I.: Traian A; hm, Oct. Costea, Şte T e r e sa .................................Mărioara Muntean eternă odi hnă în locaşurile drepţilor!
fan Hărăguş, Laurenţiu Max m, Iosif Nicoarâ, J o e l ...................................... * * * * Kozhirrd teszem, hogy a ddvai kir.
Vasile Păltinean şi Victor Slăvescu, fiecare Calamităţi din lipsa de nutreţe. In co torvdnyszek 1904. evi 8566. szâmu
D E C L A M A Ţ I I .
câte 20 bani, dl notar Ioan Fiorian din L-z, mitetul Zemplen, Ungaria de sus, sunt lăsaţi vegzdse kovetkezteben Dr. Muntean Au
pradă caii pe câmp şi mânaţi în câte un oraş,
5 cor. (Constatăm în acelaşi timp, că publi — = B A C A L A U R E A T A ==—
carea numelui dlui Fiotian între dăruitorii comedie într’un act, unde să taie pentru valorztrea peilor. J danii rel iigyvdd âltal kdpviselt »Dacia« pdnz-
din Răhău cu 10 bani, s’a făcut o eroare re localisată d.n franţuzeşte de N. Ti nou. din Gul'.ţia îi cumpără cu câte 4 —5 fl. De intezet javâra Gonczy Sândor s. t. elleni
gretabilă); dl notsr Alexandru Neagoe, soţia luni de zile păşunează pe câmpuri şi decând 450 kor. s jâruldkai erejdig foganato-
Persoanele:
sa Elena şi soţioara sa Matilda, dcla toţi 1 a căzut zăpada nici o mână de paie nu lt-s’a sitott kielegitesi vdgrehajtâs utjân le-
S t e r i e .................................Zach<rie Bârsan
cor.; George Hăt bat, notar snbt tul (Poiana), A g r ip in a ........................... Mărioara Muntean dat. E o privelişte tristă, cânt vezi bieţi oa toglalt ds 993 koronara becsiilt kovet-
40 bani; Ioan Roman, paroch (Tălmâcet) so I o a n ...................................... Ambrosiu Tătaru meni cum ît mână dnapoi abea miş.ând. In kezo ingosâgok, u. m.: butorok, dpii-
ţia sa Iustina şi cumnată sa văduva Maria oraşul Stropka au tăiat deja 200 bucăţi în
începutul la ore seara. suşi autoritatea, nemai putând suferi tortura letifa, deszkâk stb. nyilvânos ârverdsen
German (Mohu), toţi 1 cor. Victor Tordă-
rea animalelor flămânde. Vitele cornute încă eladatnak.
şianu 10 bani.
Preţul de intrare: Locul I. de persoană 1 cor.
La fondu »Masa învăţăceilor* au dătuit 50 bani, locul II. 1 cor. 20 bani, loc de stat le taie şi le sărează carnea pentru a-o con Ezen ârverds a szâszvârosi kir.
suma. — Lamentările sunt mari, aflânduse
la iniţiativa pat cehului Ioan Alexandru din 1 cor. Galerie 60 bani. Signii de dans 40 bani. jârâsbirosâg 1904-ik dvi V. 812/4. szâmu
abea la în.epntul iernii, ca va fi mai tîtziu?Ce
llimbav, membrii sinodului protopresbiteral vdgzdse folytân 450 kor. tokekovetelds,
Venitul se adauge fondului văduvelor şi or va fi la primăvară, când nu va avea vite de
electoral a! tractului Agnita, întruniţi la ale ennek 1902 evi mârezius ho 28. nap
fanilor de meseriaşi. jug? Unde este nutreţul promis de guvern?
gere de proiopri-sbiter, cor. 13.30; ear’ la jâtol jâro 6 % kamatai, >/„% vâltodij
să întreabă sărmanii plugiri. — In urma aces
fondul »Daruri de Carciun*, secretarul consist.
Biletele sunt numerisate şi se află spre vân tora ori şi ce soi de petreceri s’au sistat pe ds eddig 78 kor. 40 filldrben biroi
Dr. George Proca, scăpând de o nenorocire,
zare în prăvălia dlui V. S bâduş, sara L cassă. locurile acelui ţinut. — Avis celor de pe aicil lag mâr megâllapitott koltsdgek erejeig
3 cor. şi restauratrurnl Iosif Barbu, crucerii
din >Cute«, cor. 8.30. După prodttcţiitne dans! Szâszvâroson alperesek lakâsân leendd
Sz. 1361/904 vdgrh. eszkozldsere 1904. dvi deczemaer hâ
Poveţe. N 0 U TĂTI Ârveresi hirdetmeny. 2. napjdn, ddlutam l/i] ârdja hatâridoiil
*
kitiizetik ds ahhoz a venni szândekozok
Kozhirre teszem, hogy a devai kir. oly megjegyzessel hivatnak meg, hogy
M ijloc, de a alege u n t b u n şi — A d u n a r e a g en era lă a n u a lă a
m u lt. La 1/2 oca de smântână pune 1 dram „ U n iv e rsită ţii să seşti“ e convocată la torvenyszek 1904. dvi 8570. szâmu az drintett ingosâgok keszpdnzfizetes
piatră aciă bine pisată şi 1ji oca lapte actu Sibiiu pe 5 Decernv: ie n. a. c. vegzese kovetkezteben Dr. Muntean Au mellett, a legtobbet igdronek, becsâron
de vacă, mestecate bine, încâlzeştete apoi la De câţi-va ani n’am cetit nimic despre rel iigyved âltal kepviselt »Dacia« pdnz- aiul is elfognak adatni.
foc şi după ce s'a răcit, alege unt. Asfvl vei cele-ce se întâmplă acolo, aşa se vede că intezet javâra, Antoni Rudolf elleni Amennyiben az elârverezendo' in-
scoate până în 10 minute un unt bun, dară lucrurile merg toate neted şi toţi se împăr 900 kor. s jârulekai erejeig foganato- gosâgokat mâsok is le- ds felulfoglal-
şi mai mult. — tăşesc de binefacerile ce aceasta corporaţiune
* împarte an de an, ori apoi deputaţii români sitott kieldgitdsi vdgrehajtâs utjân lefog- tattâk ds azokra kieldgitesi jogot nyer-
Ca sâ o ud gă in ele a n u l în treg . de până acum au fost mulţumiţi cu hotărî- lalt es 1057 koronâra becsiilt kovetkezâ tek volna, ezen ârverds az 1881- dvi
Să se deie găinilor ca mâncare, coaja de se- rile acelea. ingosâgok, u. m.: butorok nyilvânos LX. t.-cz. 120 § drtelmeben ezek ja
minţă de in umesteeată cu tărîţi de grâu şi Aşrtptăm, că dl deputat din nou ales ârverdsen eladatnak. vâra is elrendeltetik.
cu făină de ghindă, muiete în apă şi făcute Dr. Aurel Vlad va relua firul vechiu a pre- Ezen ârveres a szâszvârosi kir. Kelt Szâszvâroson, 1904. dvi no-
aluat. — tensiunilor româneşti şi va txopera noi do-
* taţiuni pe seama culturii româna jârâsbirosâg 1904-ik dvi V. 895/2 szâmu vember ho 19. napjân.
* vdgzdse folytân 900 kor. tokekoveteles,
C a rto fii d e g e ra ţi s a u cei în c o lţiţi.
Decorare întîrziaiă. Cetirăm în z lele ennek 1904. evi mâjus ho 25. napjâtol Schuster Vilmos,
Dacă s’au stricat cartofii aruncaţi-i, nu-i daţi kir. bir. văgrehajtă.
aceste că notarul cercului Z:rm, comitatul Hu
nici la vaci, nici la porci. Nu este adevărat, jâro 6% kamatai, VsVo vâltodij ds ed-
nedoara, Demitrie Lăcătuş, a fost decorat
că prin fierbere cartofii încolţiţi nu mai sunt dig 94 kor. 30 filldrben biroilag mâr
pentru serviciul de 40 ani cu „crucea de ar Sz. 1312/1904. vegrh.
vătămător pentru animale. Cojile de cartofi în megâllapitott koltsegek erejeig Szâsz-
gint cu coroană". — Decorarea acestui bun
colţiţi şi cartofii încolţiţi au o otravă într’mşi
şi jelos notar a sosit insă cu mult prea tîr- vâroson alperes lakâsân leendo eszkoz- Â R V E R E SI H IR D ETM EN Y.
numită solanină, care ucide sau îmbolnăveşte
ziu, pentrucă a murit deja înainte cu aproape lesere igo/f. dvi decztmber hâ 2. napjd- Kozhirre teszem, hogy a szâszvârosi
greu animalele. Prin fierbere solanina nu dis
jumătate an. — De bucuria acestei distingeri
pare. Este adevărat, că cartofi fierţi sunt mai rtak ddlellotti io ârdja hatâridoul ki- kir. jârâsbirosâg 1904. dvi Sp. I. 447/3.
va avea parte numai stimata lui familie ce
hrănitori decât cei cruzi, dar’ cu condiţia tiizetik es ahhoz a venni szânddkozdk szâmu kovetkezteben Dr. Muntean Au
a rămas după el. E-r’ lui să-'i z cern şi cu
de-a nu fi nici degeraţi, nici încolţiţi. oly megjegyzâssel hivatnak meg, hogy rel iigyvdd âltal kdpviselt Vojna Petru
acest prilej »Dormi în pace suflet blând* 1
*
* az drintett ingosâgok keszpenzfizetds 1. Avram javâra, Ivaskoi Dumitru elleni
Lumea doarme ’n somn culcată... »01 mare eşti Tu Doamne Sfinte,— Aici din tabăra duşmană Am întrebat: să poate-aceasta...?
Câ-’şi grijise pruncii — mama — Dându-mi atâta răbdare... 1 Printre stânşi în a mea cale Mă ’necam de plâns cu graiul,
Ea visează... dar’ sculată Să povestesc.. ? I n’am cuvinte — Nirnerit-am o ser mană Ş: aşi fi mers, căci doar’ nevasta
E din pat, căci bagă seama Toată a mea sbuciumare.J Victimă de-mi era jale Mea m’ar fi schimbat cu raiul.
Că s'aud în drumul mare O soţie prea slăvită. Şi de ea, de-a ei rugare: Dar’ ce-a face păzitoriul ? —
Strigăte ca de beţie, Cu doi prunci ca şi doi îngeri Să o duc uneva ’n lături, Mă gândeam când cu ’ndârjire
Ba la poartă tot mai tare A rămas, Tu şti, — trudită, — Să nu fie de pierzare El în locu-’mi cu zăvorul
Bat ca ’n cale să le vie... Eu plecând, lăsându-o’n plângeri... Când vor da şi alte pături... S’a ’ncuiat la grea robire...
Şi’n loc de-a fi greoiu ca ’n neguri
Să luptă noaptea ’n dimineaţă... Şi ’n calea mea. Doamne şti bine, Deci într’o tufă la o parte
Fumu ’n vent — din închisoare
Trei grăbesc din zări cu paşii Preserat-am înfocate Dus-o-am l’adăpostire,
El cu voia ’n ochii-i tulburi
Să se desvâlească ’n faţă: Lacrime ca să re’mbine Şi-uite c’avui şi eu parte
Şi cu vorbe ’mpăcătoare
Că sunt toţi din bieţi rămaşii Urmele-mi adânc săpate; De a ei bunăvoire
Mă ’ndemna la ascultare;
Luptătorii fără prihană Drumul meu ca să se şteargă Căci veniră zile grele,
Şi-am pornit, cum apa ’n pripă
Cari re’ntorşi din răsboire Şi-alte suflete zprobite Ce-au adus lupte pierdute,
Drumul seu fără cărare, —
Caută pe o orfană Ca mine să nu mai meargă Când ajunşi prin locuri rele,
Tot ce-am vrut, dând de risipă.
Să-i aducă şi ei ştire. De ele călăuzite... Prinşi am fost mai multe sute...
Dar’ pribegind aşa cu dorul,
De prag par’ că-i legată biata Pe-o dâlmă, ah!.,, afurisită!... Şi-am stat cu lunile ’n prinsoare, M’am rugat s'afle scăpare
Mamă care-a vrut să fugă Nu găsia loc nici piciorul, De-am urît rostu ’n viaţă; De pedeapsă - păzitoriul.
La ’nceput când auzit-a Căci din valma învrăjbită Dar’ mi-a ’mprăştiat cel soare Şi-a scăpaţi — e lucru mare, —
Glasul celor trei de-o rugă. Morţii des brezdau ogorul.. De pe suflet neagra ceaţă Ca şi mine care ’n plângeri
Plânge că ’i lung şi timpul Ear’ cei vii călcau cu sîla Ca prin vis când îmi deschise Te bociam chiar şi cu somnul, —
Ca s’asculte pân’ pe gata Că-’i ducea din spate valul Jertfa trasă din cărare Şi-azi că-mi văd ear’ cei doi îngeri
Vorba lor şi-ar vrea sfîrşitul, Cel turbat, uitând şi mila, Uşile, grăbind, şi-mi zise: Şi pe tine — mare-i Domnul l...«
Când din trei unu ’nşirat-a: Ne-alegând cum rîul, malul Pleacă ’n schimb de-a ta ’ndurarel... Moteancă.