Page 2 - Activitatea_1904_12_47

Pag. 2. ACTIVI TATEA Nrul 47

Ele s6 cer ca se fie puse mai de- murdară şi alandala, să ştii mai dina­ împlinirea acestei datorinţe bine plăcute Căldura produsă de materiile în­
părcior, ca sâ nu facă umbră casei. inte că şi în casă va fi întocmai. şi oamenilor şi lui Dumnezeu. trebuinţate la facerea paturilor calde
urmează cam acelaşi mers. Când facem
Ceva mai deoparte şi cam spre Am spus de casele dela ţară, că Din şedinţa comitetului «Reuniunii paturile în primele zile căldura rămâne
apus, pe cât e cu putinţă, aşezăm cote­ sunt nevoie mare de murdare. Voiu sodalilor’ români din Sibiiu«, ţinută la pe loc, apoi deodată se ridică foarte
ţele paserilor şi coşarele ori grajdurile spune cu multă mâhnire că şi curţile 17 Nov. n. 1904. mult, apoi scade la o anumită căldură,
vitelor şi cocinile porcilor. Ele vor fi sunt tot aşa şi rar vei găsi la ţară curte Victor Tordăfianu, I. Apolzan, care se numeşte căldura normală a pa­
puse cu faţa spre răsărit sau meazăzi, curată. Doar numai la cei prea săraci president. notar. tului, şi care se menţine cu atât mai
ca astfel soarele să străbată în ele pe cari n’au vite, nu vei găsi murdării, dar’ —-K—->*■— mult cu cât aceasta căldură e mai mică.
Ea mai variază de altfel cu cantitatea
uşi şi ferestre. şi aci tot face omul şi creşte bălăriile Paturile calde. materiilor întrebuinţate precum şi cu
Ecaretele să nu fie lipite între ele, cât casa, în cari împuiază şerpii, guş­ anotimpul.
căci în cas de foc, suntem în pericol terii şi nevăstuicile.
(Va urma). In cultura legumelor, căldura arti­ Iată după dl L. Bussard tempera­
de a le perde pe toate. De regulă ele turile găsite la nn pat de 65 cm. gro­
ficială este foarte mult întrebuinţată,
vor fi pe marginile curţii. sime, primăvara, temperatura fiind luată
căci trufandalele au totdeauna preţul
Intr’un colţ, mai departe de casă, înduraţi-VS spre săracii noştri. dela aceste legume forţate cultivatorul la mijlocul patului.
vom aşeza privata sau umblătoarea. poate câştiga bine. Trmper. Temper. Durata temp.
maximă
normală
norm Zile
Curtea casei trebuie ţinută cum „Mila dată săracilor Rare-ori se întrebuinţează în cul­
te curăţă de păcate, îţi Gunoi proaspăt de cal 75®.. 25»—30® ..3 5 -4 5
nu se poate mai curată. Ea trebuie să câştigă îndurare şi vicaţă tura zarzavaturilor căldura de serră, căci Gunoi de oaie . .. . 60®.. 16 —22 ..40--55
fie aşa de curată ca şi casa. In curte vecînică“. construirea serrei costa şi căldura pro­ Foi mari . . . . . .45®.. 15 —16 ..50--70
dusă pe această calc este scumpă. Pen­
vom aşterne nisip gros ca de o şchioapă Inscripţia pe icoana Plută de stejar . . 25».. 10 —15 ..60--80
Maicei Domnului, ce atârnă tru producerea căldurei în timpul er-
sau cel puţin un lat de mână, ca să nu Deşi în practică la toate paturile
de-asupra lădiţei cu cru- nei şi al primăverei în cultura legume­
să facă noroiu în vreme de ploaie. cerii săracilor, în localul lor, mai totdeauna se întrebuinţează aşa se zic paturi calde, însă după căldura
„Reuniunei sodalilou rom. produsă de ele, dl L. Bussard le divide
In curte, şi anume pe lâugă gar­ numitele paturi calde.
din Sibiiu'1. în 3 feluri: paturi calde, căldicele şi
duri şi unde nu sunt ecarete, vom sădi Paturile calde nu sunt decât nişte
In frăţească înţelegere cu »Despăr­ surde.
pomi roditori, ca astfel locul să nu stea grămezi, regulate bine înţeles, de ma­
ţământul femeiesc întregitor al Reuni­ terii organice, care prin fermentaţia lor Păturile calde se pot face de cu
de geaba, să avem umbră în curte şi
unii sodalilor români din Sibiiu«, format produc o căldură mai mare sau mai toamna până primăvara.. Ele se pot con­
curtea să aibă podoabă. Ne vom păzi din femeile noastre, ce stau aproape de mică, după natura materiilor întrebuin­ strui numai cu gunoiu proaspăt de cal,
însă a sădi pomi prea aproape de casă, ţate şi după grosimea grămezilor. De însă de obiceiu se amestecă şi V4 sau
clasa meseriaşilor noştri şi cu scop de
căci aduc umezeală păreţilor. obiceiu pentru formarea paturilor calde V3 gunoi în parte discompus pentru a
a ajuta Reuniunea în afacerile ei, închi­
In curte nu vom lăsa să umble nate binelui obştesc, apelăm la inimile se întrebuinţează în prima linie guno­ mai modera căldura. Paturile calde se
decât paserile, celelalte vite îşi vor avea generoase şi le rugăm să binevoiască iul diferitelor feluri de vite; foile de ar­ fac într’un loc săpat de unde s’a scos
bori, muşchii, ferăstrăitura de lemn etc. pământul de vre-o 25 cm , astfel că vin
oborul lor de başca, lângă coşare sau a dărui bani, vesminte şi alimente, ce Dintre toate felurile de gunoiuri, parte în pământ şi parte afară. Acest
grajdiu. să se împartă în ajunul naşterii Dom­ gunoiul proaspăt de cal produce cea procedeu nu e bun decât pentru locurile
Vitele, lăsate slobode prin curte nului între săracii noştri (învăţăcei, şco­ mai mare căldură; când este păios, sănătoase şi atunci chiar trebue să în­
o strică cu râmatul şi cu umbletul şi o lari, bărbaţi şi temei, scăpătaţi). proaspăt şi bogat în excremente el dă grijim ca groapa să nu se umple cu
murdăresc. o căldură mare fermentând; din contră apă. Se mai recomandă ca paturile
Ne găsim în preajma zilelor, în cari calde se se facă la suprafaţa pă­
Curtea va fi măturată cât se poate dacă este în parte făcut el dă o căl­
săracul ca şi bogatul, caută să-’şi încăl­ dură mai mică. mântului şi când scade temperatura
mai des, cel puţin odată la 2—3 zile patului se mai poate adăoga gunoiu
zească sufletul şi corpul. Valoarea gunoiului de cal, mai va­
şi curăţită de tot felul de burueni, ce proaspăt de jur împrejurul patului spre
Cei pe cari Dumnezeu, povăţuitorul riază după cum este produs de caii de
ar creşte în ea. In curte nu trebuie să muncă sau de lux, de armăsari sau a-1 reîncălzi.
a toate, V’a binecuvântat din belşugul
suferim nici un fel de murdărie. de cai. Sămănăturile în paturile calde nu
său, daţi putinţă şi celor lipsiţi, ca cel
Numai astfel tot rostul gospodăriei Gunoiul de animale cornute dă o trebuesc făcute decât după ce a trecut
puţin în zilele de bucurie ale naşterei temperatura maximă a patului şi când
noastre va avea o înfăţişare plăcută şi căldură mai mică, căci şi fermentaţia
Mântuitorului nostru, să preamărească ea a scăzut chiar subt 30°.
va fi sănătos. lui este mai încetă şi deci şi căldura
pe Creatorul şi făpturile sale. produsă ţine mai mult. Fiind însă prea Paturile căldicele se fac iarna sau
S’a dovedit că limba este oglinda
împărţirea darurilor se va face cu apos nu se poate bine întrebuinţa Ia primăvara, din gunoiu de cal ameste­
stomacului. Te uiţi la limba omului şi
cuvenită solemnitate sub binevoitorul facerea paturilor calde. Aceiaşi obser- cat cu gunoiuri dela alte vite sau cu
dacă va fi curată, atunci să ştii că şi vaţiune se poate face şi pentru guno­ foi, muşchi şi alte resturi vegetale. In
protectorat al patroneseler despărţă­
stomacul acelui om e săntoăs şi prin iul de oaie, care este cald, dar’ prea ceea-ce priveşte proporţia acestor ele­
mântului nostru, stimabilele doamne Mi-
urmare e sănătos întreg omul: Dacă uscat. mente numai din practică se poate şti.
nerva Dr. Brote, Ana Dr. Moga şi Eli-
limba omului va fi încărcată cu murdăii, Căldura produsă de foi; care de Paturile numite surde se deose­
saveta Bugarsky. obiceiu se culeg toamnn este mică.
stomacul e bolnav şi e bolnav între­ besc de cele căldicele prin aceea că
gul om. Darurile benevole să se trimită la Foile tari ca cele de stejar, castan, pla­ ele se fac în gropi în pământ de 50—
Prin asemănare, eu zic, că curtea adresa «Reuniunea sodalilor români din tan dau mai multă vreme căldura ca 60 cm. Se întrebuinţează aceleaşi ma­
cele moi, cum sunt cele de ulm, teiu,
casei este oglinda ei. Când vei vedea Sibiiu». etc. etc. terii ca la paturile căldicele şi dupăce
s’a aşezat bine gunoiul se pune peste
o curte curată şi bine aşezată, să ştii Lacrimile vărsate de săracii noştri Celelalte materii arare-ori se în­ el un strat de pământ de grădină de
că şi în casă va fi tot curat şi frumos servească drept cea mai înaltă răsplată trebuinţează singure pentru facerea pa­ 20 cm. grosime. Pe de asupra lor nu
aşezat. Din potrivă, dacă curtea va fi pentru toţi aceia, cari posibilă ne fac turilor calde. se pune de obiceiu geamuri; numai

90,000 mărturisitori, cari sunt supuşi parte Eu însă zic: Dumnezeu este identic cu
.F O IŞ O A R A „Uytarele preot al soarelui şahului din Persia, parte locuesc pe ţermii natura. Aceea ce numim noi Dumnezeu este
rîului Ganges din India. adevărul din internul fiecărui om, şi nu e cu
In revista franceză »La Revue» domnul Despre vieaţa lui istoriseşte următoarele: putinţă a ne aştepta la o vieaţă viitoare ca
AM IN TIR EA ... de Norvins publică o lucrare interesantă des­ s’a născut în Tehezan şi educat prin preoţii coroana a unei vitţi pământeşti, căci pe
pre întemeitorrii de religii şi secte în Ame­ soarelui în templu dela Khermanschah; cu 12 aceea omul nu o poate cunoaşte; el cunoaşte
rica. Cel mai nou fundator de relege în Uni­ ani a fost iniţiat în «cultul luminii» şi introdus
Când toate trec la vecînicie, numai presentul şi aceea la ce el este martor».
une să numeşte pe sine «Marele preot al în misteriile aceluia. In liniştea acestui tem­
Pentrn-că sunt trecătoare, «Soarele să nu’l adorăm, ca un simbol;
soarelui» şi are cele mai bune prospecte a plu a studiat el filosofia acestor învăţături,
Remâne ’n urma lor pustie: soarele pe care credem noi a’l vedea, nu
converti pe credincioşii profetului Elie II. cari sunt mai vechi ca cea mai veche civili-
Amintirea visătoare... esistă în realitate; aceea ce susţinem noi a
cunoscutului Dr. Dovie. saţiune din Orient. Toţi întemeietorii religi­ fi soarele este numai un focariu, în care con-
«Marele preot al soarelui» e un persian ilor ca Buddhi, Confucius, Zoroaster, Moisi,
Ea-ţi vorbeşte cu ’ntristare vergiază luminile tuturor stelelor; el este şi
cu numele: Othman Sar Adusht Hanischjel Cristos şi Mohamed au împrumutat din filo-
De ce nu-i şi-a fost odată, vatra marei lumini, care este vieaţa însăşi.
a început cu doctrina lui despre «salutea sofia aceasta principiile învăţăturilor lor; asa
Duios precum pare-o cântare Marele preot al soarelui este şi preotul vieţii.
trupească şi sufletească» mai întâiu în statul asigură Sar Othman. Pe trupul când a trăit
Din bătrâni — din nou cântată... Vieaţa este în esenţă pământească şi dato-
Colorado, dar’ neavând succese mulţămitoare Christos preoţi del i Cheiman sthah cunoş­
rinţa cardinală a omului este a o lungi peste
Cu drag de-asculţi a ei poveste s’a dus la Chicago, unde a xaflat un teren teau pe Isus fiul M iriei. Era de 28 ani când etatea aceea, care de r gulă o ajung bătrânii
Iţi revezi în ea trecutul: priincios pentru învăţăturile sale. s’a piesentat Christos în templul lor unde i- noştri de astăzi şi’n asămânare cu etatea pa-
Seninul ceriu ce nu mai este, Othman Hanisch e tiner, viguros şi un s’au esplicat învăţătuiile cultului lor, din cari triarchilor o foarte scurtă».
Ce-a schimbat cu norii rostul... orator înfocat pricepânduse a ridica efectul el multe a schimbat re’ntorcânduse in ludea. Precum să vede Sar Othman predică
predicilor sale prin un costum preoţesc stră­ Cu petrecerea lui Isus în templul dela Kher­ lungirea vieţii şi cutecză a susţinea, că omul
Ear’ de trecut dacă-’ţi grăieşte lucitor. El apare ’naintea credincioşilor săi în manschah să esplică legenda despre retrage­ şi astăzi ar putea trăi 4—500 ani, dacă ar
Cu amar şi răutate — haine colorate simbolice: cămaşă albă şi lungă rea Iui în pustie. Istoria patimilor lui iau înceta singur a să ruina de timpuriu prin
Vremea ’n treacăt iţi şiopteşte: pe care o stringe pe lângă trup cu o curea prezis-o preoţii templului încă pe când să afla modul de vieaţă-’i modernă. G'. nul omenesc
Moara umblă, ca să gatei... schinteitoare apoi o mantă care strălucea acolo. să prăpădeşte din lipsa unei hygiene nera­
odată roşu, odată galbin şi altă dată albastru, Iată ce predică Sar Othman: «Nici Na- ţionale şi a nutremântului necorăspunzător.
Ea te ’ncâlzeşte şi răceşte învăţătura pe care o pradică şi stîrneşte en- zarenul, nici Zoroastez, nici Mazdao-ii n’au Sar Othman caută acum a câştiga adepţi
De-o cuprinzi pe ’ncet cu gândul: tusiasmul ascultătorilor sei o numeşte Mazdao fost în stare a libera lumea, pentrucă ei îşi pentru metoda sa. învăţătura lui am putea-o
După plac c’o născoteşte — un cuvânt zendic şi înseamnă «atotştiu­ clădeau cultul lor pe ideea unui Dumnezău numi o macrobiotică religioasă sau un mes-
Clipa ce stîrneşte simţul... tor». El afirmă, că do-trina lui e mai veche personal şi pe învăţătura despre remunerarea sianism vegetarian; el predică în realitate o
Moteancă. ca Mazdao — a Medilor şi la inspirat la noua în vieaţa de veci a celor ce pătimesc aici pe abstinenţă, cate atinge marginile nebuniei. E
-—K=»--- învăţătură mântuitoare; numără chiar şi astăzi pământ. prea-adevărat când esclamă: «Noi mâncăm