Page 1 - Activitatea_1904_12_48
P. 1
Anul IV. O răsti e, 8 Decemvrie n. 1904. Nr. 48
ABONAMENT:
INSERŢIUNI:
ACTIVITATEA 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe an 3 cor.
reduse. Pentiu plugari— ţărani pe an
Manuscriptele st ut a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate.
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PRORHIET Air ŞI ŞEF-REDACTOR :
D r . A u rel M untean L a u r i a n B e r c i a n
turale-naţionale, şi le roagă ca în cer Fără acest puternic factor al cu- cutului nostru; ear’ de altă parte tre
„Asociaţiunea pentru literatura română cul lor de activitate să mijlocească do- no- şţerii de sine suntem lipsiţi de bu bue să afle aicea loc tot, ce se refere
şi cultura poporului român11. naţiuni cât mai bogate de bani şi obi sola, care se îndrepteze spre o ţintă la traiul original şi patriarchal al popo
ecte pentru colecţiunile Muzeului. sigură toate manifestaţiunile vieţii noa rului nostru, şi mai ales uneltele, scu
însemnătatea şi meniţiunea acestei stre publice. lele şi obiectele, cari încep a dispărea,
Onoratei Redaciuni a ziarului frumoase instituţiuni naţionale este apre- Multe şi variate sunt mijloacele tăcând loc înoirilor înfluinţate de civi-
„ACTIVITATEA“ ţiată după merit în apelul ce Comitetul pentru a ne cunoaşte, şi între acestea lisaţiunea, care străbate în cele mai
central l’a adresat în această causă în loc de frunte ocupă şi instituţiunea cul ascunse colţuri ale vieţii popoarelor.
în Orăşiie.
treg publicului român cult, încă în şe turală: »Museul istoric-etnografic <.<. Astfel museul va deveni deoparte
Din publicaţiunile oficiale ale Aso- dinţa sa din 28 Iulie a. c., apel pe care Numeroase alte trebuinţe neamâ- un adevărat altar pentru cultivarea tra-
ciaţiunei noastre Ve este cunoscut, că ne luăm voia a Vi-1 trimite anexat îm navere au împedecat până acuma pe diţiunilor naţionale, un adevărat templu
palatul Muzeului istoric şi etnologic al preună cu o consemnare a «punctelor factorii noştri competenţi dela înfiinţa pentru conservarea urmelor despre ve
Românilor din această ţearâ, ridicat în de orientare« pentru înzestrarea Muzeu rea acestei instituţiuni culturale de pri chiul traiu şi despre stadiul cultural al
Sibiiu în virtutea hotărîrei adunării noa lui. Totodată anexăm şi o coală de mul rang. părinţilor şi strămoşilor noştri, şi preste
stre generale din anul 1897, este ter subscripţiune, în care vor fi să se in In anul acesta — cu ajutorul lui tot pentru păstrarea tuturor reliquiilor
minat în condiţiunile cele mai mulţu troducă donaţiunile ce le veţi putea Dumnezeu şi spre bucuria generală — dela înaintaşi, cari pentru noi trebue să
mitoare şi să va preda destinaţiunii câştiga. să va termina frumosul edificiu al »Mu- formeze o scumpă moştenire.
sale în timpul cel mai apropiat. seului«; şi astfel poporul român va Cursul natural al progresului nu
In speranţa că veţi da Asociaţiu-
avea mângăerea a fi făcut începutul
Spesele acestei zidiri au fost aco nii noasrte şi în aceasta lucrare întreg să poate opri; el schimbă în calea sa
perite pân’ acum din sumele întrate la concursul D-Voastre, Vă rugăm să bine pentru crearea unei noue instituţiuni mult viaţa popoarelor.
din cele mai importante.
fondul Casei Naţionale dela mai mulţi voiţi a înapoia coala de subscripţiune Desvoltarea unui popor însă nu
fundatori ai Muzeului şi alţi sprijinitori împreună cu resultatul colectei în temp Este deci sosit timpul, ca să ne mai atunci este normală şi sănătoasă,
ai »Asociaţiunii«, şi din venitul unei de cel mult 3 luni dela primirea ace gândim şi la cuvenita înzestrare şi rând înaintarea să basează pe temeliile
loterii, cari toate laolaltă ating cifra de stei scrisori. aranjare a acestei case. probate ale trecutului, ţinând cont de
A
aproape 100,000 coroane. In două direcţiuni va trebui să se toate însuşirile sufleteşti şi trupeşti, cari
Primiţi, Vă rugăm, expresiunea deo
Deoare-ce însă zidirea însăşi a rec sebitei noatre consideraţiuni desvoalte această instituţiune. formează ereditatea dela antecesori.
lamat spese ce întrec aceasta sumă, şi Una, care să se estindă asupra In acest scop trebue deci să cule
Si bi i u, în Novemvrie 1904.
înzestrarea Muzeului cu instalaţiunile şi trecutului nostru. Acest trecut — ori gem, să păstrăm încă până mai e timp
Presidiul „AsOciaţiunii” :
colecţiunile trebuincioase vor pretinde cât a fost de vitreg — totuşi cuprinde tot ceea ce este ameninţat să dispară
şi de acum înainte sume considerabile, Iosif Sterca Şuluţu. pentru noi multe momente înălţătoare, pentru totdeauna. Necesitatea devine cu
Asociaţiunea noastră a cerut şi obţinut cari formează nu numai nişte plăcute atât mai iminentă, cu cât suntem ex
dela Demnul Ministru de interne, prin amintiri, ci mai ales şi un isvor de în puşi la mai multe influinţe străine, cari
A p e l
ordinul Nrul 130464 III b. 1903 din credere în puterile proprii şi de spe iute corcesc traiul unui popor, aplicat
8 Februarie a. c., autorisarea de a ini pentru ranţe în un viitor mai bun. spre imitarea lucrurilor observate la
ţia în ţeara întreagă colecte de bani şi întemeierea unui museu istorie- Chiar secularele suferinţe ne sunt străini.
obiecte pentru muzeu. etnografle în Sibiiu. un îndemn puternic de stăruinţe pentru O a doua secţiune a museului no
In acest scop » Asociaţiunea « să idealuri, un factor puternic pentru nu- stru are să ne presenteze o instructivă
adresează şi cătră conducătorii organe Ori-ce popor conştiu, cu tendenţă trirea spiritului naţional. icoană etnografică despre întreagă viaţa
lor presei noastre naţionale cari susţin de a pune temelii tari viitorului seu şi Deoparte deci trebue să ocupe loc actuală a poporului nostru în toţi ra-
multe legături cu straturile largi ale po de a-şi asigura o desvoltare sănătoasă în această secţiune istorică toate obi mii ei de manifestaţiune, scoţând în
porului nostru şi cari în totdeauna au a individualităţii sale etnice este dator ectele, chemate a ne reaminti momente deosebi la iveală acele note, cari carac-
dovedit o deosebită pricepere şi bună a se cunoaşte pe sine din toate punc din vieaţa bărbaţilor noştri mari şi pro terisează traiul specific al poporului
voinţă pentru instituţiunile noaste cul tele de vedere. videnţiali şi din faptele măreţe ale tre românesc, cari formează cuintesenţa in-
Şi să ’mfoaie, urn,. lând golul din anul 1866 Bismark rostite după răsboiu: »Isâândele
FOIŞOARA Apei line — până’n maluri. noastre le datorim dascălului german«.
de I o a n M i h a i u, proprietar !n Orăştie.
Un esemplu an log ne presintă şi răs-
De pe pod l’auz de murmur (Urmare) ______ (9) boiul recent dintră Rusia şi Japonia în care
Ungliiţă-’mi arunc privirea patriotismul acestora înpreunat cu o cultură
DE PRIN UNDE... Şi din jocul apei, tulbur — Câmpul bătăliei nu este asemenea cu adevărată întrupată in fiinţa soldatului japo
Pescuiesc şi tălmăcirea: acela al eserciţiului, unde feciorii esecuta
nez, au învins pe toată linia trupele ruseşti,
toate mişcările la comandă; acolo ostaşul
cari nu-i vorbă ’şi fac şi ele datoria, dar’
Trece-o undă săltătoare, Cum e ceea săltătoare —- adeseori ajunge în astfeliu de situaţii, încât
mai mult de teama disciplinei decât înşirate
Dusâ’n calea apei line Grijile nu sunt prea crunte.; trebue să-şi fie singur comandantul seu şi să
de alte ideale.
Şi tot fuge rotitoare, Ce e drept — sunt mişcătoare purceadă după priceperea şi chFsuinţa sa.
Lunecând pe căi senine... Că-’ţi lasă creţe pe frunte Câtă prevedere circumspecţie şi spirit de După bătălia dela Koniggraetz.
orientare nu să recere atunci pentru ca la Vin acum a relua earăşi firul eveni
Tremurând — apoi în creţe Patime-’s gândite ’n lume moment să ştie că ce e de făcut. mentelor ce l’ain fost întrerupt la sfîrşitul
Schimbă-’şi faţa sa rotundă Toate plângerile-amare, Mare şi sfântă e datorinţa ce o rec'amă acestei bătălii.
Ca să lase ’n loc să ’nveţe Cari să nasc când nu dă spume în caşurile acestea critice patria şi tronul, Armata austriacă fu nevoită în urma
Drumul ei — o altă undă... Unda lină la ’nchegare... care să află în pericul şi aşteaptă dela el înfiângerii decisive dela Koniggraetz a să
mântuirea sa; acestei datorinţe însă numai rupe în două şi a-şi face retirata sa o parte
Ceea-ce-a perit strivită
Joacă şi-acesta’n tăcere atunci va corespunde cu tragere de inimă şi peste Brun», eară alta peste Olmiitz, amân
De o stâncă ’n mersul sorţii
Şi să ’neacă fără urmă; chiar cu punerea vieţii, dacă ei nu de teama două părţile însă cu menirea d'a să concen
A trecut, ca şi-o ispită,
Nici nu-’mi stă ţăl la vedere rigoarei disciplinei, fără de adevărată iubire tra Ia Viena. Decisiunea asta să luase numai
Neaflându-şi rost:— consorţii...
Ca'ntrămată, şi să curmă... pe patrie va fi condus. după ce s’a ascultat şi părerea archiducelui
Valma celor învrăjbite, Pe baza celor expuse să poate afirma Albreht, căci la început să plănuise concen
Eată şi-a treia soseşte cu toată hotărîrea, că nu numai defectele trarea mai multor corpuri de armată la
Ce-a percurs valea cu plinul,
Mai cu grije mai cu sgomot, dispos'ţiei de bătae a comandantului suprem Olmiitz, cu cari pe la spate să fie atacat ini
A ajuns: unde lăţite
Dar’ să sparge că ioveşte au fost causa înfrângerei noaste, fără în mare micul. Sub astfeliu de împrejurări a opune
Până ’n inimi — cu veninul..
De o stâncă cu-al ei lopot... măsură au contribuit şi prestaţii!» le pustei cu vr’o resistinţă mai serioasă duşmanului nu
Moteancă. ac şi superioritatea culturală a ostăş mei pru mai era posibil; armata să destrămase în le
Mai din vale vine grosul sace. Dovada cea mai eclataută desprea aceasta găturile ei tactice astfeliu, încât a constat
Undelor tocite ’n salturi sunt memorabilele cuvinte ale principelui | mult timp până ce grupurile de ostaşi răs-
