Page 3 - Activitatea_1904_12_48
P. 3
A C T I V I T A T E A Pag. 3
Nrul 48
mele intrate în lapte nu le putem în ea ajunge câte odată la cătăţimea de încălzeşte 20 minute la 60— 65° C. tivitatea iubilară, nu din causă, că s’a
lătura cu desfivîrşire, dar’ cu oare-cari 10 miligrame, la Miinchen până la 19 pentru distrugerea bacteriilor patogene, dojenit Episcopul, ci a amânat-o pe
precauţiuni şi îngrijiri minuţioase, prin miligrame, la Cristiania ea variază între cu excepţiunea sporilor, cari rtzistă şi memorabila zi de 3 August . . . Ziua
memorabilă a fotografârii. Bravo! Aşa
păstrarea laptelui hi temperatură joasă, 3 şi 36 miligrame la litru. Causa pen la temperaturi mai înalte. După W . se cade.
putem opri înmulţirea gevmilor, putem tru care nu se depărtează cu centri Hesse şi Th Smith mor la 60°C. în Alimpiu
menţine laptele serac în germi şi ne fuga toate murdăriile, este că nu tre- 20 minute bacilii tuberculosei (ofti-
stricat un timp oare-care. îndată după bue să o învârtim cu iuţeală prea mare, cei), febrei tifoide (lungoarea) difteriei, N0 UTĂTI
mulgere laptele se depărtează din grajd, căci atunci am modifica constituţiunea Bacterium coli coinmune, Spirilii Cho- ___________________________________ »__________________
pentru că se nu absoaibă emannţiunile normală a laptelui, prin aruncarea cu ierei, Sireptococii, Staphylococcus au- Dl Cornel David, din Orâştie, a fost
volatile, mirositoare din atmosfera graj forţa a micilor globule de unt cătră raeus, Staphylococcus albuş. Pasteuri- promovat la 26 Nov. n. chiar în momentul
dului şi se strecoară ori se filtrează. pereţii centrifugei, unde s’ar lipi una de sarea cere însă oare-cari condiţiuni ose când străbătuse poliţia în localităţile univer
La exposiţiunea din Hamburg au figu alta. bite, laptele trebue să fie mănţinut în sităţii — Doctor în medicină la univtrsitatea
din Budapesta. — Gratulările noastre!
rat pentru acest scop diferite site şi Dacă laptele se pune în sticle, ele întregimea lui la temperatura de 60 — *
filtre; strecurarea prin pânze de in, de trebue să se închidă ermetic în mod 65°C. timp de 20 minute, dar’ la în »Poporul Român» din Budapesta va
bumbac, de lână, întrebuinţată mai ade curat, dopurile de plută sunt admisibile călzirea laptelui se formează pe supra apărea dela anul nou încolo de două ori pe
seori, o considerăm ca condamnabilă, numai cu condiţiune, ca după fie-care faţa lui prin închegare o peliţă caimac, săptămână. Tot acolo va fi redactată şi o
fiindcă nu este probabil că aceste cârpe întrebuinţare să se fiarbă într’o soluţi- laptele rămas în interstiţiile peliţei are foaie umoristică (glumeaţă) «Cucul». —
*
se vor spăla şi sterilisa cu îngrijire în une slabă de sodă, dopurile de sticlă o temperatură mai scăzută, decât cea Preotul militar gr.-or: şi asesor consis
dată după fi i-care întrebuinţare. Icî- îmbrăcate cu cauciuc se pot desinfecta din interiorul vasului, şi poate conţinea torial Ioan Broju din Sibiiu, a încetat subit
colo se mai filtrează laptele prin nişte asemenea într’o soluţiune de sodă şi microorganisme cari au rămas vii. Este din vieaţâ. —
filtre umplute cu vată, şi am v£zut cu apoi spălate cu apă fiartă. dar’ necesar, ca laptele să se pasteuri- A fost timp îndelungat redactor la T. R.
mirare, că ele au fost expuse la Ham Aparatul separator (centrifuga) nu seze în vase înch se ermetic şi pline, a scris frumoase poveşti, cari s’au publicat
în »Convoibiri literare». —
burg în diferise exemplare, chiar de depărtează toate microorganismele, şi astfel nu se poate forma caimac. Obicî
Ca preot militar a fost iubit şi stimat de
unele lăptarii suedese; vata prin care laptele devine numai relativ curat; nuit laptele cumpărat dela lăptar se toţi, făcânduşi esact datorinţele. — Tineretul
a trecut laptele devine de sigur un me această împrejurare'n’are nici o impor mai fierbe în casă, dar’ pasteurisarea dela şcoala de cădeţi c. şi reg. din Sibiiu au
diu de cultură pentru diferitele micro tanţă pentru sănetatea consumatorilor, imediată după mulgere este adese-ori peidut un adevărat patron în duvochnicul lor
organisme, dacă nu se depărtează ime dacă laptele provine dela vaci sănă indicată, nu numai pentruca să se asi care cu tot prilegiul le da poveţe pentru
diat după întrebuinţare; afară de aceas toase, precum şi un mic număr de bac gure nepericulositatea productelor lap carii ră. —
In veci pomenirea lui 1
ta vata, chiar comprimată, mai are pori terii ordinare, nu patogene, aflate în telui care se mănâncă crude, ca untul, *
mari şi lasă multe migroorganisme să apa de băut zisă curată, nu aduce nici brânzeturile, laptele acru, ci şi pentru Necrolog. Subscrişii cu inima îndure
treacă. In multe lâptării din străinătate o vătămare. Trebue însă să luăm mă ca bacteriile din lapte să n’aibă timp rată aducem la cunoştinţă, că neuitatul soţ,
se filtrează laptele după mulgere în suri, pentruca aceste microorganisme a se înmulţi şi a secreta nişte toxine, mult iubitul nostru tată, socru respective moş
Vasile Pap de Zdprocz, fost jude reg. de
mod analog, cum se filtrează apa din să nu se înmulţească în lapte şi ca să cari nu se mai distrug nici prin fier
tablă în pens., Mercuri la 30 Noemvrie 1904
rîu pentru alimentarea unor oraşe, în nu între în el germi noui. După stre bere la temperatură mai ridicată.
in al 61-lea an al rodnicei sale vieţi şi a
nişte basinuri mici ori în vase mari în curare laptele mai este căldicel, îl ră După pasteurisare laptele se ră 30-lea an al fericitei sale căsătorii după un
cari este aşezat, deasupra unui strat de corim dar’ repede cu diferite aparate ceşte. Inginerul agricol Helm şi alţii moib greu şi îndelungat a trecut la cele
pietrişi mai măricel, alt pietrişi măi unt, răcoritoare. Aparatul răcoritor cel mai mânţin laptele la temperatură de aproa eterne.
un strat de nisip gros şi de-asupra un întrebuinţat este un vas cilindric de pe 0° alţii la -j- 3 până la + 4°C. Dane- Cadavrul s’a astru at după ritul bisericei
strat de nisip fin. întreţinerea curată a metal înch s ermetic, umplut cu gheaţă, sul Casse pasteuriseazâ laptele strecu gr. cat. în 2 Decemvrie a. c. la 2 ore p. m.
acestor filtre este dificilă şi ele nu opresc pereţii exteriori ai acestui vas nu sunt rat, apoi îl răceşte la 0°C. şi pentru Fie-i îngerii aproape, somnul dulce!
Dej, la 30 Noemvrie n. 1904.
trecerea microorganismelor; desinfecta- netezi, ci ondulaţi purtând nişte poemi- transport îi adaugă a şasea până la a Văd. Aurelia Pop de Zâprdcz n. Orbo-
rea lor prin vapori fierbinţi de apă este nenţe circulare. De-asupra acestui vas treia parte lapte îngheţat. La pasteuri naş de Vajdahunyad ca soţie. Eugenia Bar
posibilă numai în acele lâptării, cari au cu gheaţă se aşează un vas mai larg, sarea laptelui nu trebue să i încălzim but n. Popea fi ă. Dr. Clemente Barbul adv.
generatori de aburi, prin ea nu se de cu aperturi fine la fund, destinat a primi mai tare şi mai mult timp, decât este ca ginere. Lulu, Lefţa, Leo ca nepoţi.
părtează însă murdăriile rămase pe ni laptele pe care voim să-l răcim, el cur necesar pentru uciderea bacilului tu *
Himen. La 21 Noemvrie a. c. s’a ce
sip şi în interstiţiile lui, ci ele se steri- ge cu încetul prin aperturile fine din berculosei (60°— 65°C 20 minute), alt lebrat cununia religioasă în biserica Mavro-
lisează numai pentru un timp scurt. fund peste vasul răcoritor, umplut cu fel laptele pierde gustul plăcut, aroma mol din Galaţi a dlui Octav Lovinescu cu
Alte filtre de lapte conţin ca strat fil- gheaţă, şi se adună într’un alt vas aflat şi untul fabricat, din laptele încălzit la dumnişoara. Ana Cetăţean. Sincerile noastie
trator asbest (amiant) ori celulosâ; nici de desubtul celui răcoritor, astfel tem temperatură mai ridicată este mai puţin felicitări la adresa tinerii părechi.
*
unul din aceste filtre nu presintă ga peratura laptelui scade repede. Aseme aromatic decât acela din lapte crud.
Societatea acad-teol. «Academia or
ranţii contra trecerii microbilor prin nea vase răcoritoare se găsesc şi la Copiii hrăniţi exclusiv cu lapte sterili- todoxă» pentru hteiatură, retorică şi musică
ele, de aceea trebue să renunţăm la noi in ţară în mai multe lâptării. La sat, cu lapte fiert mai mult timp la bisericească în Saninariul archidiecesan d;n
filtrarea prea fină, căci laptele nu se Hamburg au fost expuse astfel de vase temperatura ridicată peste 100°C, se Cernăuţ. — Avem deosebita onoare, de a vS
face cunoscut, că la adunarea generală ordi-
poate filtra ca apa prin filtre de por răcoritoare în diferite forme. Laptele, bolnăvesc adese ori de un fel de scor- n. ră, ţinută Marţi în 29 Noemvrie st. n. a. c.,
ţelan ori de alt păment ars, şi să ne după ce a fost răcorit, trebue să fie but numit boala lui Barlow, după acest s’a c.instituit comitetul pe anul administrativ
mulţămim cu sitele metalice fine. La mănţinut în vase închise la tempera profesor dela Royal College of Physi- al XXI. 1904/1905 în modul următor: Presi-
dent: Ioan Ber«r,u. Secretar I (externe): Au-
lăptâria Periş am văzut funcţionând tură de cel mult —|- 8 °C, la care fer cians, care a descris o în 1894, din rtlian M haescui. Secntar II (interne): Adrian
două serii de site metalice fine, ana- mentarea n’are loc. Lăptăriile mai bine causă că laptele fiert pierde şi o cali Sorocean. Secţia literară: Piesidentul secţiei
şi vicepresident I: Avram Imbroane. Referent
loage cu cele îr.t ebuinţate în multe instalate au dar’ maşini pentru fabrica tate biologică importantă, pe care am şi bibliotecar: Gavnil Străinul. Adiat şi eco
lâptării germane, ele sunt cu totul su rea de gheaţă, gheţării şi pivniţe răco menţionat-o în altă parte a acestei lu nom : Il e Păsăilâ. Secţia musicală : Preziden
ficiente pentru acele stabilimente, în roase. Lăptăria Periş are pe lângă două crări. tul secţiei şi viceptesident II Emilian de Tâu-
tul. Adiatul I. şi controlor: I. Spânul. Adia
cari laptele mai este trecut prin centri gheţării spaţioase şi o maşină pusă în Dr. I. Felix, tul II. şi casar: VI. de Tomiuc. Primiţi, vâ ru
fugă învîrtită repede, pentru depărtarea mişcare prin vapori, pentru fabricarea MembruJ Academiei. găm, ssigur-rea destinsei noastre stime şi consi-
deraţium I Pentru comitet: Presidentu! Ioan
materiilor solide suspendate în el. Cen de gheaţă artificială prin comprimarea Berariu. Secretarul I: Aurelian Mihaescul.
trifuga, zisă şi separator, se pune în de acid carbonic; în lăptăriile mici, în Giorogariade. *
mişcare în lăptăriile mari (ca cea dela lipsă de gheaţă, se pun vasele cu lapte Pentru onomastică. Presidiul «Reu-
Colegiul profeso P. T.
Periş, ş. a.), prin motori de vapori, în bine închise, în hârdaie ori în alte vase ral dela institutul Avem onoare a niunei sodali’or români din Sibiiu», Victor
cele mici prin motori de benzină, pe mari cu apă rece, care se reînoeşte din ped. teol. gr.-or. Vă aduce la cunoş Tordăşanu, dm prileg ul onomasticei sale dă-
rueşte fondului de 20 b.ni pentru cumpăra
trol şi chiar cu mâna. Prin separator când în când. Multe lâptării străine, şi rom. din Arad in tinţă, că întrevenind rea unei case cu hală de vânzare, al acestei
se scoate din lapte o masă cenuşie, li la noi lăptâria Periş, au pentru trans vită pe . . . .la împrejurări nepre Reuniuni, 5 cor.; fondului «Asilului» pentru
picioasă, compusă din caseinâ, unt, păr, port vase mici metalice umplute cu banchetul festiv dat văzute, am amânat adăpostirea orfanilor şi neputincioşilor, înte
nisip, bucăţi fine de nutreţ, de baligă, gheaţă şi închise ermetic, care se aşea în onoarea iubilan- festivitatea iubilară meiat de «Reuniunea tomână de înmormân
tului
dir.-profesor
celule epiteliale, epidermice, globule de ză înlâuntrul vaselor mari cu lapte. In a părintelui proto tare din S biiu», al cărei secretar e, 5 cor. ;
sincel dir. seminar.
sânge şi mulţime de bacterii. Această străinătate transportul laptelui din de Roman R. Ciorogariu, şi fondului ce se se creeze la «Reuniunea ro
protosincel R. Ciorogariu, con mână de agricultură din comitatul Sibiiu»,
masă nu se poate da de mâncare ani părtare se face în vagoane speciale ale templată pe 22 Nov.
la 22 Nov. (5 De al cărui secretar e, anume pentru stipendia-
malelor domestice, ci se arde, ori se căilor ferate cu pâreţii dublii, ale căror cemvrie 1904 la (5 Dec.) 1904. Des rea unui tînăi spre a se cual fica în vier.t,
depun în depositul de bâligar. interstiţii sunt umplute cu gheaţă. Mai orele 1 ‘/ 2 în sala pre cele ulterioare 5 coroane.
Obicinuit mai rămâne în lapte o ales în Germania administraţiunile căi restaurantului Vass. ne vom permite a
cantitate minimă de necurăţenii; cu cât lor ferate tac lâptăriilor toate înlesniri O cuvertă 4 cor. Vă a visa la timpul Dare de seamă
procedarea în lâptărie este mai curată, le posibile. Participanţii să se seu. şi mulţumită publică.
însinue la profeso Arad, 15/28 No
cu atât cantitatea acestor materii stră Metoda de conservare a Lptelui
rul I. Costa, Arad, emvrie 1904.
ine este mai mică; în laptele din co- în modul descris, la temperatură scă Representarea cu atâta succes a dra
seminar, până în Colegiul profesoral mei «Sâmbăta morţilor», localisare după Rau-
merciu la Wiirzburg ea nu trece peste zută, nu este generală. In unele lâptării 7/30 Noemvrie a. c. dela inst. ped.-teol. gr -or. rom. pacli de T. V. Păcăţianu, a adaus la avutul
Arad.
3 miligrame într’un litru de lapte, la din străinătate, îndată după mulgere şi Intr’un moment de fericită inspi Reuniunei noastre pe lângă marele câştig
Lipsea peste 3,5 miligrame, la Berlin strecurare laptele se pasteuriseazâ, se raţie colegiul profesoral a amânat fes moral, şi un însemnat câştig material.