Page 1 - Activitatea_1904_12_49
P. 1
Anul IV. Orăştie, 15 Decemvrie n. 1904 Nr. 49
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foart '
reduse.
Pentiu plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se.adresa
redacţiei şi acel a nu se îna
Pentru Rom inia şi străinătate.
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PRO PRIETA R ŞI ŞEF-R ED A C TO R : REDACTOR RESPO N SA BIL :
A p a r e în fie c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
lor noştri dela şcoalele strâine l’a ales Ear’ «Biserica şi Şcoala« redigiată presentat ca operat al ei, şi a propus primi
de raportor. pe timpul acela de V. M a n g r a zice: rea lor ca normă pentru întreagă metropolia.
In calitate de raportor al acestei «Aceiaşi referent dl Ciorogariu ra Ce e drept, comisiunea şcolară congre-
suală a pus o mică introducere şi un mic
— * = » — comisiuni densul a sedus congresul în- portează cu privire la starea catechisârii
sfîrşit, şi în acel mod a presentat congresu
II. tr’un mod, care la forurile civile s’ar elevilor ortodoxi dela şcoalele străine lui normele statorite în archidiecesă la înce
urmări după legile penale; dar’ întâm- şi propune: «Consistoarele se îndato putul anului 1899.
Valoarea unui bărbat se apreţiază
plându se în biserică — biserica este rează a provedea cu catecheţi toate Congresul, se vede, că nu a fost din
şi se judecă după faptele lui.
mai tolerantă şi cel puţin până acum şcoalele streine, unde sunt elevi de ai destul instruat despre aceea, că proiectul de
Nu ne rgmâne nici nouă, decât
nu avem cunoştinţă, ca se se fi făcut noştri, şi totodată să iee măsuri, ca normativ al comisiunei şcolare din sinul con
se considerăm activitatea şi faptele nou
ceva în causă. Caşul e celebru şi me catechisarea să se ţină în toată regula gresului este operatul consistorului archidie
lui protosincel şi apoi se concludem cesan, deoare-ce cu cuvinte bine alese prin
rită deplină importanţă. după următoarea normă: (urmează 16
asupra vredniciei sau nevredniciei lui, rostul Preacuvioşiei Sale domnului archiman-
Iată-1: Comisia şcolară avea rapor puncte).
precum şi asupra faptului, că bine a drit Filaret Musta a lăudat zelul, munca şi
tul consistorial presentat în această Archimandritul Musta cere, ca pro- aptitudinile de specialitate ale comisiunei şco
lucrat sau nu episcopul Aradului atunci,
chestiune, precum şi materialul adunat. ectul de regulare amănunţită se se lare, care în scurt timp a presentat un ase
când cu dela sine putere, fără mult
Referentul Ciorogariu în acest ma transpună Consistoriului metropolitan, menea operat, operatul însă l’a derivat la con
scrupul l’a avansat la gradul de pro sistoriul metropolitan spre a-1 comunica con-
terial a găsit şi cerculariul consistoriu- ca acela să-l studieze, revadă şi pre-
tosincel. sistoriilor eparchiale, ca acelea să pună în
lui archidiecesan din 14 Ianuarie 1899 senteze spre aplicare definitivă. Laudă
Nu poate fi cu supărare această practică ceea-ce se potriveşte cu împrejură
exmis în afacerea catechisârii elevilor altcum comisia pentru zelul, cu care a rile din parochfi, şi apoi la timpul seu des
punere în cumpănă a valorii nou pro
noştri dela şcoalele streine din archi- compus şi a adunat materialul de lipsă. pre cele esperiate să facă raport.
movatului protosincel, dat fiind, că atât
diecesă constătâtor din 16 puncte. Referentul Ciorogariu insistă să nu Un vestmânt frumos, chiar străin fiind
dânsul, cât şi de protosinceli promova-
Domnul Ciorogariu a scos frumos se de tragă comisiunilor dreptul de-a el, împodobeşte pe om».
torul Episcop ocupă oficii publice şi
numitul cerculariu i a făcut o mică in prescnta congresultd .)'i propuneri inde Consistoriul metropolitan încă s’a
ca atari responsabili pentru faptele lor
troducere şi un mic epilog şi l’a pre pendente de rapoartele consistoriului ocupat cu chestiunea aceasta şi iată ce
nu numai înaintea lui D zeu şi înaintea
sentat congresului ca operat propriu, metropolitan «. scrie Consistoriului eparchial din Arad:
bisericei şi a publicului mare românesc.
respective al comisiei. Nu mult a putut însă dl Cirogariu »In congresul ţinut ăst an, raportând
Fiind una din cele mai mari da-
Proiectul la propunerea arhiman să se odichneascâ pe laurii câştigaţi aşa consistorul metropolitan că o regulare uni
torinţe a presei noastre de-a controla formă a catechisârii la institutele străine în-
dritului Musta nu a fost admis la per uşor prin o simplă şterpelitură de cir
mersul afacerilor noastre publice, fie timpină greutăţi neînvinse din causa insufi
tractare în congres, ei restituit consis- cular archidiecesan, căci iată ce scrie
ele naţionale sau bisericeşti, a lăuda cienţei m jloacelor pentru datoria catecheţilor,
torului metropolitan, pentru-ca el sâ se „Telegraful Român“ în nrul 140 din
ce-i bun şi a înfiera ce-i râu, ne vom comisiunea şcolară a congresului (raportor
ocupe mai întâiu cu acest proect. A- 1900 în articolul întitulat: Catechisarea: Romul Ciorogariu), aflând între actele pre-
ocupa şi noi cu o singură faptă a pro
duce laude comisiunii şi referentului »In congresul din anul acesta s’a pre sentate congresului cerculariul consistoriului
movatului călugăr, râmânend, ca asupra
pentru zel. sentat un raport de taiat al consistoriului me archidiecesan din 14 Ianuarie 1899, Nr. 9563
studiilor, cualificaţiunii şi activităţii sale din 1898, emis în afacerea catechisârii în
«Tribuna Poporului«, foaie redi- tropolitan în cestiunea catechisabunii.
profesorale sfe ne ocupăm în un arti Consistoriul metropolitan între altele a urma conclusului cons. metrop. din 12 Noem-
giată de fratele seu Rusu, nici nu a în
col special în nrul viitor. promovat la congres de-odată cu raportul vrie 1897, Nr. 334, comunicat tuturor con-
târziat a-1 glorifica ca pe un «bărbat
Faptul, de care voim se ne ocu consistoriului nostru archidiecesan şi cercu sistoriilor, — a copiat acel circulariu şi Ia
consumat de şcoală», ca pe mentorul lariul din Ianuarie 1899, în care s’a regulat presentat în congres, c a o p e r a t u l s e u
păm este următorul:
congresului. mai în detaiu catechisarea elevilor greco-ori- p r o p r i u .
In congresul naţional-bisericesc din Iată ce zice între altele: entali în şcoalele străine de pe teritoriul ar- In decursul discuţiunii asupra aceluia,
anul Domnului 1900, a fost deputat şi «Dacă a fost câte un moment înăl chdiecesti. unii membrii ai congresului au constatat cu
Comisiunea şcolară din sinul congresu multă satisfacţiune, cu recunoştinţă şi landă,
de curend promovatul protosincel Cio- ţător şi acela se datoreşte amicilor noş
lui a luat din actele promovate la congres zelul, munca şi aptitudinile de specialitate
rogariu. Ca deputat a fost ales de mem tri aradani, dintre cari Oncu şi Romul
cerculariul consistoriului archidiecesan, a ac ale comisiunei şcolare, crezând, că au de a
bru în comisiunea şcolară, ear’ comi- Ciorogariu s’au distins prin referate ţi
ceptat întru toate cele 16 puncte, în cari s'a face cu operatul aceleia, — ear’ congresul
siunea în chestiunea catechisârii elevi nute pe-un nivel adevărat academic«. normat catechisarea aici în archidiecesă, le-a aflând, că nu e consult a vota un operat co-
FOIŞOARA La el să duc ei ca acasă, Dar’ Dumnezeu cel sfânt şi tare, totul ce am făcut. Să poate că inimicul I.
Pe nimeni d’ntre cerşitori Astfel probând inima lui, regiment de Cuirasiri prusac nu piănuisă un
»Mână goslă» — uu mi’l lasă, Ii dă avere chiar mai mare atac în contra noastră, fără scopul lui era a
TOMA „CEL BOGAT '
Deşi-i deschid uşa cu zori... Decât cu graiul poţi s’o spui... descoperi numai posiţia şi puterea numerică
a noastră. După o oră ne-am rentors în ta-
De Toma satu’ntreg vorbeşte, Dar’ begâţia-i trecătoare, Şi eară-şi stă lumea uimită, bera noastră şi eram veseli, că cătră 6 ore
Şi toţi îi zic lui »cel bogat», Ca banul umblă ea prin mâni, Şi ear’ de Toma »cel bogat» ne-am putut consuma în pace menagea.
Că grâu’n şură-i putrezeşte, Aşa că’n ziua viitoare Spune-o poveste’navuţită, Să apropia de însărate şi fiecare fecior
Pe-al tău bun alţii sunt stăpâni. Din vremi ce-atât s’a mai păstrat :
Ne-aflându-i loc de aşezat........ cerca împrejur, unde ar afla un Ioc potrivit
pentru odihna de noapte. Dar’ nu ne-a fost
• Mă’ntrebi unde să mergi, măi frate
Şi despre el să duce veste Aceasta soarte nemiloasă dat a gusta odihna aceasta, căci pe la 8Va
Cu mine: cerşitor u;tat, —
Chiar peste munţi şi peste văi, Dă şi de »Toma cel bogat», ore seara s’a repetat scena dela 4 ore, dar’
Să capeţi ce-va de’nbucate... ?
De’n gura lumii ca poveste : Şi lumea-i ca din fire scoasă într’un grad cu mult mai înfiorătoriu. »Cu
Te’ndrept la Toma »cel bogat !*
Ajunge-avut pe drepte căi... De urma ei când a şi dat. 2x/2 escadroane a regimentului de cuirasiri
Moteancă.
amintit, inimicul a dat năvală asupra divisiei
Dar’ fost-a şi el cu amaruri Deodată’l văd din poartă’n poartă, noastre şi cu iuţala fulgerului a încunjurato
In lungul şir de ani trăiţi, O cârje abia c’a mai aflat, de 3 părţi; pe lângă toate salvele de focuri
Fulgii albi spun de năcazuri, Care’n cerşit cu straiţa’l poartă, din anul 1866 cu cari fură întimpinaţi din partea celor două
Când el era printie lipsiţi... Şchiopând alături la umblat. de I o a n M i h a i u, proprietar în Orăştie companii ale noastre, cari formaseră în pripă
un carrâ, cutezătorii călăreţi ’naintară până
Vorbeşte-să şi despre multe Li şterge-ades ochii cu pumnul (Urmare) (lo) lângă carrâ ba le succese a străbate chiar
Frumoase lucruri de-ale lui, Eşind de pe la miluit, Deşi în vre-o câteva minute ajunsăiăm şi’n lăuntrul lui. Cu toate acestea feciorii no-
Cu drag copiii stau s’asculte Căci dintre zece numai unul la locul unde inim.cul încercase un at c în strii nu s’au intimidat fără umăr la umăr au
De el ori-cât de des le spui... In cale nu l’a huiduit... contra divisiei noastre, ce să afla la avant stat ca un zid şi sau apărat cu o bravură
posturi totuşi la sosirea noastră, dispăruse rară, ba în urmă cu strigăte de »ura« au
Căci nu găseşti l’asămănare Din când în când plânge-’şi durerea deja şi numai nourul de pulbere de pe dru năvălit cu baioneta asupra duşmanului pu-
De inimă un om mai bun, Cu ochi de lacrămi înroşiţi, mul pe care apucase îl mai puturăm observa. nândul pe fugă. După vre-o câteva minute
»E milă lui de ce!-ce Tare* — Deplânge lumea nu averea Două puşcături de tun descărcate de cătră un nou escadron, care să vede că să afla în
dăruiţi o spun. . Ce-a dat-o el celor lipsiţi... artileria noastră pe urma inimicului a fost reservâ, a încercat asaltares, dar’ şi asaltul
