Page 2 - Activitatea_1904_12_49

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 49

dificatoriu fără ascultarea consistoriului me­ I colecţie de obiecte sfinte pentru trecu­ rile pregătite şi edate de ea. Reuniunile a) Lucruri din viaţa păstorilor dela
tropolitan şi a consistoriilor eparchiale, — tul nostru de mare interes. Aici s’ar noastre de femei asemenea dispun de stână, târlă. întocmirea acestora în mi­
prin conclusul Nr. 84 a derivat proiectul de
putea aşeza şi colecţiile de manuscripte colecţii interesante de asemenea natură. niatură. Uneltele şi vasele lor. Semnele
regulament, care se credea, că e al comisiu-
şi cărţi rituale, etc., adunate din paro- pentru înfierarea vitelor. Revaşuri, nu­
nei şcolare, la consistorul metropolitan. III.
chiile române, (Vezi o asemenea bise­ miri de vite, câni.
Afacerea fă r ă îndoială primea altă so- Porturi. Un despărţământ valoros
luţiune, dacă referentul comisiunei ar fi in­ rică reprodusă la Karl Atz »Die crist- Descrierea traiului lor.
la acestei secţiuni trebue să formeze
format congresul, că proiectul de regulament liche Kunst în Wort un Bild« pag. 281 b) unelte de pescărit. Luntre, crâş-
variatul şi frumosul nostru port naţio­
e scos din actele consistoriului metropolitan din Veresmort (Vorosmarkt). Tot aici nic, leşnic, halău, vârse, sac, unghiţă,
şi nu e elaboratul comisiunei şcolare congre- nal de prin toate ţinuturile. Modele în
s’ar putea păstra mulţime de alte obiecte fâcii cu furcuţe. Peştii din apele noa­
suale, ci e operatul consistoriului archidiecesan. mărime naturală să recer pentru a pre-
din vieaţa noastră religioasă: de sculp­ stre, numirea lor.
Această stare a lucrurilor am comuni­ senta după toată cuviinţa acest port.
tură, pictură, etc. Cruci din cimiteriu, c) Instrumente de venat. Puşti, pi-
cat-o şi celorlalte consistoare, şi le-am tran­ Aici este locul şi pentru »păpuşile«
spus câte un exemplariu din circulariul Ve­ etc. Până sâ se afle o asemenea bise­ ştoale, ţiitoare de praf, etc. Unelte de
dăruite din diferite părţi «Reuniunei de
neratului Consistoriu, învitându-le să aplice rică, se adună numai obtectele biseri­ prins paseri. Mâţa de prins şoareci, etc.
agricultură din comitatul Sibiiului«.
aceleaşi norme la şcoalele străine de sub ceşti. d) Unelte de bâieş, de spălat aurul,
iurisdicţiunea lor, dacă admit referenţele Din daruri dela diferiţi particulari
B Secţia etnografică. etc. Steampuri în miniatură. Din viaţa
locale*. cu inimă, uşor s’ar putea colecta şi în
I. plutaşilor.
Ei bine, orb trebue se fie cine-va câte un singur sat un model de port
Casa ţărănească, a) Desemnuri e) Tot felul de unelte agronomice
ca să nu vadă, că călugărul Ciorogariu bărbătesc, altul de fată, de nevastă,
fotografii sau miniaturi despre planul în us.
a sedus Congresul (ca să nu folosim copii, etc., cari sunt mai caracteristice.
general al caselor ţărăneşti din diferite De mara valoare etnografică devin
alte espresiuni mai aspre, dar’ meritate), Bijutării ţărăneşti: cercei, mărgele, salbe,
locuri după sistemul vechiu şi original, unelte primitive, cari încep a eşi din
ca să câştige glorie înaintea ciracilor inele, ţinte, etc.
cu indicarea edifiiciilor economice, în­ folosinţă.
sei împodobindu-se astfel cu pene stră­ In legătură cu aceasta secţiune să
grăditurilor, etc. Apoi împărţirea odăi­ VIII.
ine. Că este creştinesc şi călugăresc va face apoi şi un «Album colorat« de Tipuri caracteristice de Români,
lor şi a despărţămintelor economice,
lucrul, aceasta o judece mare parte pu- costume naţinnale româneşti; mai alest cu feţe expresive ; Munteni, ţerani, moţi,
obiecte principale din ele, aşezarea lor
libcul românesc. că în aceasta privinţă stă la disposiţie ţopi, etc. Pictură, fotografii, etc. Struc­
obicinuită. Porţi, portiţe, uşciori etc. şi o sumă de 400 cor. votată în adu­ tura corpului, pielea ochii, pâr, etc. De­
Puncte de orientare Descrierea lor cu numirea originală a narea generală dela 1902. fecte corporale mai obicinuite. Guşaţi.
tuturor părţilor.
IV.
cu privire la Statistica sporirei. Măsurări antropolo­
b) întocmirea internă. Mobile: pat,
întemeierea musenlni istoric-etnografic român. masă, scaune, laviţă, poliţă, ladă, alma- Obiecte, ce privesc pregătirea mân- gice, făcute de experţi.
cărilor, etc. Vatră, ceaon, cârpător, etc.
riu, cuieriu, feşnice, icoane, etc. Apoi IX.
A. Secţia istorică Descrierea mâncărilor naţionale şi a
vase, blide, cofe, doniţe, sălâriţe şi tot Producte limbistice. Poveşti, basme,
I. felul de obiecte din casă. beuturilor obicinuite. Timpul de mân­ strigături, bocete, colinde, descântece,
care.
In secţiunea istorică se vor grupa Fireşte sâ aleg obiectele cele mai cimilituri, gâcituri, proverbe. Datini la
V.
toate acele obiecte, ce să vor afla din caracteristice La fie care să înseamnă Obiecte, ce să folosesc la felurite diferite zile calendaristice şi ocasiuni.
trecutul poporului, fie acelea pietri, că­ fiumirea poporală. Credinţe, superstiţii, boscoane, etc.
ocasiuni: naştere, botez, cununie, înmor­
rămizi antice şi de interes, inscripţii, II. mântări, etc., sărbători, seceriş, etc. Stea, X.
monete, statue, fie arme, scule de ale Industria de casă. Aceasta trebue Crai, Ţurcă, jocuri. O colecţie de ouă Fotografii, desemnuri de comune
bărbaţilor mari şi vestiţi, beliduci, lite­
să formeze una din apartamentele cele impistrite (încondeiate), etc. Doftorii, însemnate, ţinuturi romantice, edificii
raţi, poeţi archirei, conducători politici
mai însemnate ale museului, dat fiind, boscoane şi alte asemenea rândueli cu monumentale, biserici, şcoale, etc. Mo­
etc. Fotografii, desemnuri de ale locu­ că atât Românul cât şi Românca sunt descrierea diferitelor datini, credinţe, nografii. Morminte.
rilor de interes istoric, ruine; casele, meşteri pricepuţi în confecţionarea de superstiţii şi descântece etc. Din şedinţa Comitetului central al
unde s’au născut oamenii noştri mari, multe lucrări artistice. Aci aparţin tot Asociaţiunii pentru literatura română
lucrările lor, scrisori monograme, etc. felul de produse ale industriei de casă, VI.
Musică. Dansuri. Toate instru­ şi cultura poporului român, ţinută în
II. uneltele pentru confecţionarea lor şi Sibiiu la 28 Iulie 1904.
mentele de musică în us: dela frunză,
Biserica, Considerând importanţa materia, din care să lac, în toate sta­
trişcâ, flueră, fluer, tulnic, cimpoi, drimbe,
deosebită a bisericei române pentru diile ei de prelucrare. Unelte de tors,
cetera, până la cele mai perfecte.
existenţa poporului nostru să impune ţesut, împletit, etc. Revoluţie.
.Cântece, strigături. Reproduceri fo-
necesitatea a aduce la Sibiiu una din O colecţie de mare valoare for­ >
nografice. Descrierea dansurilor naţio­
biâericuţele de lemn mai caracteristice, mează pentru această parte a museului Demolări în casa ţerii.
nale. Fotografii, Reproduceri kinemato-
a o reconstrui pe un teren corăspun- neîntrecutele modele de cusături şi ţe­
grafice, etc.
zător d. e. în curtea museului, şi a sături româneşti colectate de «Reuniu­ VII. Aşa sună rubrica foii »A Nap«,
aranja internul ei cu tot felul de vase, nea de agricultură din comitatul Siibiu- Obiecte din toate ocupaţiunile po­ dela Budapesta No 15, sub care scrie
odoare, cărţi, icoane şi peste tot cu o lui«, şi câte un esxemplar din albumu- porului român: următoarele, ce noi reproducem în estras:

acesta fu răspins de cătră divisia noastră, ce nu cred sâ aibă păreche în istoria luptelor 14 Iulie şi e în curgere şi ridicarea unui mo­ stru. După ce ne depărtasem de vr’o doi km.
să pusese într’ aceea în ordine şi formase armatei austriace şi anume: Spargerea carre nument în curtea casarmei din Orăştie. o luptă teribilă să încinsă în pădurea aceasta.
de nou carrâ. ului prin cavalerie fă r ă a aduce pe ostaşi Inimicul de sigur ca să răsbune eşecul dela
1 3 —2 1 I u lie 1 8 6 6 .
Regimentul ca şi la atacul dela 4 ore în disordine şi a i măcelări şi respingerea Biscupitz, au năvălit cu forţe considerabile
pornisă în ajutoriul divisiei strîmtorate îndată cavaleriei cu baioneta de cătră infanterie • Acestea zile abstragând dela marşurile asupra trupelor noastre ce să afliu în coloane
la auzul întîei salve de focuri, dară şi de m ai ales încercarea din urm ă; care nu este forţate aşi putea zice că au fost cele mai li­ de marş şi înfrângândule, au fost silite a să
astă-dată inimicul părăsise locul de luptă încă prevăzută în nici o instrucţie militară şi s'a niştite în tot timpul retiratei noastre, cu toate rentoarce eară cătră Oimtitz de unde pleca­
’nainte de a ajunge regimentul acolo. Coman­ sevîrşit de bună-seamă la o inspiraţie momen­ că regimentul în două rânduri sâ găsea în seră. Lupta aceasta numită dela »Dub şi
dantul regimentului de cuirasiri mai sus amin­ tană a feciorilor, fă r ă de a li-să fi, dat o pos'ţii aşa de periculoase, încât uşor putea fi Tobitscau* a fost cea mai mare ce s’a dat
tit locotenent-colonel Karl V. Heinichen, care asemenea comandă. angajat într’o luptă neegală, care numai cu în decursul retiratei şi ne-a causat enorme
fiind în fruntea escadroanelor sale şi străbă­ Presenţa de spirit şi bravura extraordi­ înfrângerea lui s’ar fi terminat şi numai în- perderi: 49 oficeri, 1311 ostaşi, 219 cai şi
tuse chiar şi în carrâ, străpuns de mai multe nară dovedită de ostaşii nostrii la străbaterea tâmplărei avem de a mulţăml, că am scăpat 17 tunuri.
bajonete — el ca şi calul — zăcea greu ră­ •nimicului în carrâ şi apoi alungarea lui cu d.n aceea stare primejdioasă, pecum voiu O întârziere de un pătrariu de oră era
nit aşternut la pământ, apoi mai mulţi cai bajoneta, deşi ne era numerice covîrsitoriu, arăta în cele următoare. destul, ca regimentul să fie angajat în acea­
fără stăpâni alergând împrejur şi rînchezînd în acestea două împrejurări zace importanţa In 15 Iulie încă nu să crepasă de ziuă sta luptă atât de desastroasă pentru armele
au fost tot ce am mai văzut dela inimic. acestei lupte memorabile de care regimentul când ridicarăm tabera dela Biscupitz şi por­ noastre. Mult m’a surprins un răspuns al co­
»Perderile noastre au fost 3 Itciori ră­ totdeauna va fi mândru şi va servi ca un în­ nirăm cătră oi asul Kremsier, staţiunea desti­ mandantului regimentului nostru colonelului
niţi la cap, ear’ a prusacilor 2 oficeri şi 5 demn şi pildă vie pentru generaţia presentă nată pentru repausul de astăzu In apropierea Baumgarten; un oficer din statul major aler­
feciori morţi, 3 oficeri şi 9 feciori răniţi* o şi cele viitoare, că cum au să-’şi împlinească acestui oraşiu, unde abia pe la 5 ore d. a. gând cu calul din spre locul luptei a somat
proporţie aceasta, care este fără seamăn în datoria pe câmpul bătăliei atonei când vor fi ajunserăm, tăbăiîrăm pe un câmp cu holde pe colonelul nostru, ca să se re’ntoarcă şi să
tot decursul acestei campanii, deoarece per- chemaţi a apăra tronul şi patria. D ar’ nu parte săcerate şi cu snopii puşi în clăi parte participe la luptă; acesta îi răspunde că el
derile noastre în toate ciognirile şi luptele m ai puţin să poate mândri şi poporul român încă nesăcerate, cari nu arai e ori erau zdro­ are poruncă să meargă numai ’nainte dară
date, erau cel puţin de 3 ori aşa mari, ca acărui fii, din cari să compune aproape în biţi de armată ca nişte gunoae fără nici un nu înapoi. Răspunsul acesta negativ nu cred
ale contrarmlui. totalitatea sa acest regimeut, au sevîrşit ase­ preţ. Nici nu ne aşezasărăm bine pe locul să nu fi avut mai târziu urmări neplăcute
După o oară ne-am retras earăşi la lo­ menea fapte eroice. croit pentru taberă, şi o mulţime de domni pentru comandantul nostru, căci nu să poate
cul taberei noastre aducând cu noi pe ofice- Că aceasta luptă glorioasă a fost apre- şi dame venind din oraş şi împresosândune presupune că un oficer al statului major să
rul rănit pe care încă în noaptea aceea l-am ţiată după merit şi de cercurile militare com­ formal, ne îngrămădeau cu întrebările lor şi facă o asemenea recercare fără de a fi fost
trimis în spitalul din Olmiitz. petente sâ vede d’acolo, că toţi oficeri i ace­ cu drag ascultau răspunsurile despze păţaniile competent. înainte de bătălia dela Konig-
Decursul acestui atac mi-la comunicat lei divisii dinpreună cu majorul batalionului noastre. Visita aceasta ne-a făcut o plăcere graetz ori-ce comandant de trupe trebuea în­
acole Ia faţa locului regretatul major Basil al III. cărui aparţineau acelea douâ compa- deosebită, căci de 2 luni numai convenisăm, dată să alerge acolo unde auzea cea dintâiu
Sandor de Vist pe atunci adjutant dela al 3. pii precum şi o mare parte din ostaşi au ba nici nu mai văzusem o asemenea socie­ pqecătură de tun fără a aştepta un ordin
batalion şi este conform cu descrierea lui în fost decoraţi de cătră Majestatea Sa împă­ tate. special.
(Va urma).
Oesterreichs-Kămpfe în Jahre 1866*. ratul. Trecuse deja de 11 ore când trecurăm
Referitoriu la aceasta învingere strălu­ Intru aducerea aminte a acestei memo­ prin o pădure de stăjar ce era tăiată prin
cită sunt de remarcat două momente, cari rabile zi, regimentul în tot anul sărbează pe o vâlcea dealungul căreia ducea drumul no-