Page 3 - Activitatea_1904_12_49
P. 3
Nrul 49 ACTI VITATE A Pag. 3
«Lucruri teribile s’or întâmplat azi sigilate sau telegrame adresate cui-va curat aştetnute cu ogrinjuri şi nisip. bani dela oamei, se pedepsesc cu închi-»
în dieta ţării. fără drept şi autorisare; şi cine-şi în De asemenea oboarele vitelor să nu fie soare până la 8 zile şi pedeapsă în bani
suşeşte epistole nesigilate sau telegrame pline de bălegaruri. Bălegarurile şi gu până la 100 fl. (Art. de lege X L. §.
Cu puteri infernale a erupt patima
de ale altuia, ca să cunoască conţinutul noaiele să le strîngeţi în grămadă la 79 din 1879).
în urmaa loviturii parlamentară dela 18
lor sau le dă altuia cu acelaşi scop: un loc într’un colţ de grădină, departe
Nov. Deputaţii oposiţionali între strigăte comite abatere, şi poate fi pedepsit cu de casă, sau în ţarină în capul locului Cine ţine în casa sa neascunse
astfel de otrăvuri, pe cari alţii cari nu
asurzitoare au sdrobit catedra preşe-. arest până la 8 zile şi până la IOO fl. Cu bălegarurile, cari sunt o bogăţie
dintelui, s’au năpustit asupra gendarmi- în bani«. mare pentru noi, îngrăşaţi-vă grădinile le cunosc prin gustare se bolnăvesc sau
lor îmbrăcaţi în uniformă de servitori »Cine spune (trădează) altora se şi ţarinile, nu le aruncaţi în gropi, în îşi causează chiar moartea, se pedep
sesc cu închisoare până la o lună şi cu
ai parlamentului şi cu lovituri şi ghiol- cretul câştigat în aşa mod, sau se fo hududoaie, şi pe gârle. pedeapsă în bani până la 300 fl. (Art:
loseşte în paguba trimiţitor ului sau Sătencelor, dela voi să pretinde
duri i-au alungat pe dorobonţii lui Tisza de lege X L. §. 108 din 1879).
adresatului de conţinutul epistolei sau curăţenia caselor şi a curţilor voastre.
din dieta ţării. — înverşunarea din ce
telcgramului: se pedepseşte cu arest Drept aceea, nu le murdăriţi, aruncând
în ce tot creşte şi nu a încetat, până până la 3 luni şi în bani până la lăturile în toate gunoaiele în curte. Lă
nu au adunat mesele şi fotelele de ca- iooo floreniv-. turile şi toate zemurile strângeţi-!e în Serate de-ale mese
tifie claie pe grămadă în mijlocul sălii. Este trist de tot, că sistemul ve- vase şi le turnaţi pe grămada cu bă riaşilor români. *
Oposiţia aliată deja la 9 ore di chiu, pe când era şi în Romos postă, legar în grădină, fiind-că lăturile şi ze
se practizează şi acum. Despre dl no murile fac bălegarul şi mai bun. Mătu-
mineaţa s’a pus în mişcare, mergând
tar de acum nu presupunem aşa ceva, raţi-vă curţile cât se poate mai des, ca Din prilejul şedinţei literale a 1 l-a,
aproape în corpore cătră dietă. Acolo să stea totdeauna curate. Nu lepădaţi
să vede că are însă pe lângă sine atari ţinută la 24 Noemvrie a. c., în logcali-
au fost provocaţi de inspectorul poliţial ce cufte curioase, cari comit violări de gunoaiele în drum, căci nu e frumos tăţile «Reuniunei sodalilor români din
să se legitimeze, ceiace i-a indignat pe secretul epistolelor, fără a se jena de şi nu e sănătos. Sunteţi datoare ca să Sibiiu«. găsituneam 132 persoane îm
deputaţi şi înpingând la o parte orga această faptă uricioasă. măturaţi şi drumurile în dreptul case preună. In sala cea mare, într’un frumos
lor voastre şi să le ţineţi curate.
nele sigurităţii publice, au intrat în In vremile vechi la atari făptuitori etagier sâ găseau arangiate câte-va zeci
Sătenilor şi sătencelor, iubiţi-vă, din cele 150 obiecte, pe cari deşteptul
dietă, unde au dat de gendarmerie de li se tăiau mânile.
fie-vă drag de casele voastre, de cur măestru compactor, dl Petru Ilieş le
nou construită, cu care s’au apucat la
ţile voastre, de locuinţele voastre, cum dârueşte cu scop de a se sorta între
păruială, până le-a succes ai da pe toţi
Curţile terănesti. vă iubiţi şi vă e drag de viaţa voastră, participanţii şedinţei din Decemvrie când
afară. i i % de sufletul vostru, de copiii voştri şi toţi cei-ce vor lua parte primi-vor câte
Cătră 10 ore a sosit şi partida de ochii voştri. Nu fiţi duşmani şi ne o plăcută suvenire precum cadre pen
(Urmare şi fine). păsători faţă de ele, căci vă duşmăniţi, tru icoane, ţînâtorae de jurnale şi de
• guvernamentală în frunte cu ministrul-
vă faceţi rău vouă înşi-vă, vă scurtaţi perii, perinuţe pentru oroloage, călin-
i preşedintele Tisza, care a încremenit de Ecaretele în curţile de pe la ţară,
şi vă amărîţi viaţa. Faceţi ca casele dare perpetue, cărţi folositoare etc. etc.
cele văzute şi după câte-va minute au sunt puse fără nici o regulă, la voia voastre să fie ca un pahar frumos, cur
părăsit cu toţii parlamentul, lăsând întâmplării şi îndesuite unele într’altele. ţile voastre ca nişte oglinde mândre, Presidentul nostru, dl Vie. Tordă-
Am văzut la mulţi coşarele vitelor li ştanu, ne bineventează şi mulţumeşte
vorbă prin cuestorul dietei, că azi nu ear’ grădinile şi pometurile voastre să
pite de case, ba chiar sub acelaşi aco veteranului membru onorar dlui Nico-
se va ţinea şedinţă. fie atât de frumoase ca raiul lui Dum
periş cu casa. Coteţele pasărilor la lae Simtion şi ficei sale pentru cinstea
Deasupra grămezii de mobile stri mulţi sunt în prispa sau sub prispa ca nezeu, pline de frumuseţe, de plăcere, ce ne-o dă prin participare. Notarul
de mulţumire şi de toată îndestularea,
cate, ce era în mijlocul sălii au ridicat sei. De multe-ori pătulele şi coşarile Reuniunei dl. 1. Apolzan, ceteşte proto
pe care având-o să preamăriţi pe Bu
formă de furci, pe cari era spânzurate sunt în dreptul ferestrilor casei, aşa că nul Dumnezeu, dătătorul de tot binele. coalele şedinţelor administrative, din cari
numele preşedintelui Perczel şi al mi opresc lumina soarelui ca să între în «Fiilor, nu puneţi la uitare învăţă aflatam cum comitetul atrage atenţiunea
casă. asupra concursului »Andronic« pentru
nistrului Tisza. tura mea şi inima voastră să nu uite
Apoi curţile sunt pline de noroaie împărţirea de stipendii între măestri,
In urma acestora miniştrii s’or re poruncile mele, căci ele vă vor aduce
şi de tot felul de groaznice murdării, calfe şi învâţăcei, concurs cu terminul
tras în sala ministerială, unde or ţinut zile lungi şi ani de viaţă şi de îmbel- 31 Decemvrie v;. aflatam cum din ve
cum bălegi, resturi de nutreţuri, ăş-
sfat despre cele întâmplate şi măsurile chii, gunoaie, şi câte şi mai câte 1 Aceasta şugare! (1)«. nitul curat al representaţiei teatrale s’au
ce vor avea de luat. pentru-câ ţăranul în curtea casei îşi (»Aibina<) Prof. Teodor Bâlăşel. dăruit sume, destul de însemnate între
In şedinţa dela 14, Mercuri, a fost ţine vitele, mai ales porcii, cari râmă cei mai lipsiţi şi mai pe sus de toate
linişte deplină întru cât a presidat Ja- curţile şi drumurile. NOUTĂŢI cum bine apreciata noastră poetâ d-şoara
Mat ia Cunţanu, prilegiu de inspiranţie
kabffy Imre, vice-preşedinte, Perczel s’a In multe curţi ţărăneşti te ia un a găsit în aceea producţie şi închinata
miros greu, înăbuşitor, omorîtor!
dus acasă. câteva strofe frumoase meseriaşilor noş
Pe deoparte vitele fac murdării, F o n d u l lu i Ia n c u . Banii adunaţi
S’a cetit rescriptul regesc despre tri. Bună împresie ne-a făcut faptul, că
pe de altă parte chiar şi oamenii fac pentru ridicarea unui monument la mormân
deschiderea sesiunii a patra. Preşedin tul lui Iancu în Czebea, confiscaţi din partea membrii de ai Reuniunei îndepărtându-se
mari murdării în curte. Ţăranul nostru
tele anunţă, că mâne, Joi, va fi şedin n’are privată destinată pentru trebuin guvernului, în urma ordinului ministrului de din Sibiiu iau în toată forma râmas
ţă de constituire. ţele fireşti, privata lui este pe după interne a fost daţi în proprietatea »Asociaţi- bun dela Reuniune şi din mari depărtări
pun Reuniunea în curent cu locul pe-
După o şedinţă de abia 5 minute casă ziua, ear’ noaptea dinaintea casei, unii, cu menirea de a fi întrebuinţaţi la şcoala trecerei şi cu ocupaţiunile lor. Asfel
s’a încheiat dieta şi verificat protocolul. lângă prispă. Femeile aruncă lăturile civilă de fete din Sibiiu. fostul bibliotecar Nic. Bratu, culeg, de
din uşă, aci lângă prispă. Tot aci a- Suma face 9402 cor. fără interesele ce
Aşa scrie »Ellenzăk« dela 14 1. c. litere, frumoasă scrisoare a trimis din
runcă resturile de bucate, de zemuri, se vor computa dela confiscare încoace.
Tot aci cetim, că ministru-preşe- ♦ Lipsea, dl loan Dobrotă, sod. pantofar,
jumulesc paserile şi câte altele multe
dinte Tisza a fost deprimat şi a ocu şi de toate. De măturat curtea, Dum O rga n iză ri gen era le. In comunele trecând din Budapesta la Miinchen pune
pat loc cu colegii săi miniştrii în rân- nezeu e bun, la câte un an odată, dacă din cercul prelorial al Orăştiei chiar acum în vedere, că se găseşte la şcoala de
se fac alegerile representânţiilor şi a primă croit, unde îşi îmbogăţeşte cunoştin
dul prim a scaunelor deoarece fotelele o fi şi atunci. Dar’ şi când mătură cur riilor comunale. Este dureros, că cei ch.maţi ţele.
ministeriale erau deja sd robite. tea, gunoiul îl lapădă în drum, lângă In cât pentru programul seratei
poartă Coşarele vitelor, coteţele pasă a conduce destinele comunelor, preoţ şi în
Să svonise vestea, că se va ţinea văţători, nici acum nu cunosc prescrisele le dl Niculae Işan cu vocea-i atrăgătoare
rilor nu să curăţă nici odată, până se
şedinţa la 7 ore dimineaţa, despre ce prăpădesc. gii comunale şi îndrumează pe cei neîndrep- ne-a cântat câteva arii frumoase; dl
tăţiţi a face recurse, pe când pr.mul for în Vasilie Dumitru, predatu-nea bine poe-
se avisaseră deputaţii în puterea nopţii. Cu un cuvânt, ţăranii noştri păs
Deja la 7 ore dimineaţa se află grof trează bălegarurile viteior pe lângă casă, afacerile de alegeri sunt şi să află în comune. sia «Dormi în pace« de Vlâhuţă; dl
Legea comunală, art. XXII. din anul Nicolae Neagoe, sodal croitor ne-a ce
Andrâsy cu 70 deputaţi în dietă şi nu ca să-i îmbolnăvească şi pe ei şi vitele tit respicat şi la înţeles articol de ziar
lor, ear’ grădinile şi ţarinile lor sunt 1886 este clară şi costă — în traducere ro
mai acum se constată, că vestea a fost »Munca«; mitica Elisabeta Nicola, ne-a
stoarse de toată vlaga prin sămânături mânească — abia 50 fi!.
falsă. * surprins cu frumos recitata poesie «Re
dese şi neîntrerupte. De când au înce
Despre cele ce se vor fi mai în R esbo iu l liu so -Ja p o n ez . De când gina Ostro-Goţilor«, de Coşbuc; dl Pe
put a-i face cu deasila jandarmii, ca
templat Joi şi zilele următoare vom da să-şi cureţe curţile de bălegaruri, au au ocupat Japonii dealul de 203 metri înalt tru Şerban, sodal cismar a fost la înăl
informări în Nr. viitor. mai început şi ei a-şi mai curăţ! câte din apropierea Port-Arturului, aceştia domi- ţime cu frumosul cântec «Plecat-au mo
nează terenul şi le-a succes a trage cu tu ţii la ţeară«; dl Laurenţiu Boldor, so
niţel curţile, dar’ bălegarurile şi gunoa nurile asupra vapoarelor de răsboiu, ce mai dal măsar, tot harnic şi tot cu interes
iele le aruncă prin gropi, prin hudu-
O întimpinare. doaie şi pe gârle, ca să spurce şi apele. rămaseră adăpostite în golful Port-Artur. pentru causă, ne-au predat cu mult sen
Aşa dară puterea maritimă Rusească timent poesia «La icoană« de Vlahuţă.
Ceva mai trist şi mai nenorocit nici că dela Port-Artur este total nimicită. Acum este In mod nu se poate de plăcut am fost
se mai poate.
Mai mulţi locuitori din Romos şi Iubiţi săteni, lăsaţi-vâ de urîtul aproape şi căderea cetăţii. Le mai stă nsdtj suprinşi, când d-şoara Miţi Foltuţ din
mai cu seamă rudenii de-ale celor duşi obiceiu, ce aveţi de a fi aşa de nepă dea în armata dela Vladivosztok, care să Beiuş, care petrecând la tratele seu so
la »America« se plâng, că primăria co sători faţă de curţile caselor voastre. zice, că ar fi ordinată să vie în ajutor pe dal lăcătuş, a ţinut să asiste la şedinţa
munală, respective oficiul notarial de Fiţi mai cu dragoste, mai cu tragere mare la vale. noastră şi să ne delecteze cu cântarea
acolo nu le inmanuează scrisorile, ce le «Mai am un singur dor« de Şorban, pe
vin din America, în mod punctual. de inimă cătră ele. care am fi ascultat o toată seara dat
Nu vă aşezaţi ecaretele voastre în Advocatul poporului. find, că d sa dispune de vocea clară,
S ’au întâmplat şi aceea, că li-s’a curte aşa fie-cum şi fie-unde, fără nici dulce şi nu se poate mai melondioasă.
dat oamenilor epistole desfăcute, chiar o regulă, fără nici o bătaie de cap. Nu Dl Filimon Delorean, sodal cismar, a
Cine se foloseşte de documentele
^ şi câte două deodată. Dlui notar din închideţi lumina casei cu ecaretele, pu produs mult haz cu bucata «Tinerel
altuia pentru a stoarce prin aceasta aju
Romos îi tragem atenţiunea la aceste neţi-le ceva mai departe de casă şi m’am însurat«; Aniţa Praşca, tot dră
tor dela public, se pedepseşte cu în
împrejurări şi îl somăm să îngrijească mai cu osebire coşarele vitelor şi cote guţă şi simpatică, a plăcut mult în po
chisoare până la o lună. (Art. de lege
de personalul său, care aşa se vede, ţele paserilor, ca se goniţi putoarea bă ezia «Cântec ostăşesc« de Coşbuc, ear’
XL. §. 71 din 1879).
că nici ideie nu are de asprimea art. legarului de lângă casele voastre Ţi mititelul Traian Moga, bucurie a făcut
de lege V. din anul 1878 §. 327, care neţi curat în coşare şi coteţe scoţând Cei cari prin farmece, tâlcuire de părinţilor sei şi bucurie ne-a făcut tu
zice: nane desface o epistolă, scrisori mereu bălegarurile din ele şi ţineţi-le visuri, dat de noroc etc. umblă să stoarcă turora eu frumoasa recitare a poesiei
