Page 3 - Activitatea_1904_12_51
P. 3

Nrul  51                                                                ACTI    VITATE      A                                                                 Pag.  3

                                    In  Cugir.     gelie  Dr.  Dăianu,  despre  scopul  omului  şi  covii,  cartofii,  pătrunjelul,  pepinii,  ca­ cit  şi  cu  urale  a  dat  expresiune  de  mulţu­
                                                   piedeca  lui:  păc. tul.  La  sfîrşitul  sfintei  lit ur­ straveţii  şi  altele.     mită  I.  S.  me'ropolitului  I.  Meţian.
             E  cea  mai  puternică  parodie  unită  în                                                                                                     *
                                                   gii  a  predicat  Dr.  Radu,  despre  pocăinţă. La   In  anul  al  treilea  să  cultivă  pe
        părţile  ardelene  a  checesei  L’.g'ijului,  : şezată
                                                   12V.  pieoţii  s’au  întrunit  la  prânz  la protop.   aceiaşi  tarla  fasolea,  ori  mazăre,  ori   Dl  D r.  Tom a  Jenciu,  advocat,  aduce
        tocmai  !a  margin>’u  d ccesei  spre  munţii  Se­
                                                   Dr.  Frenţiu.  Veniseră  în  ajutor  preoţii:  Iosif   pătlăgele  etc.               la  cunoştinţă,  că şi-a desch s  cancelaria  advo-
        beşului.  Hotarul  con,unei  se  extinde  până  în   Popovici,  din  Vaidri  şi  Ioan  Văideianu  din                           caţială  în  Pui.
        România.  Sunt loni't<-;:, caii  locuesc  la  rnunte^                                      Şi  aşa  mergem  înainte  cu  gunoi-
                                                   Romos.  După  annaz  Dr.  Radu  a  plecat spre                                                           *
        15  chilometri  dr parte  de  comună.  Altfel  co­                                    tul  pe  tarlale  şi  cu  schimbarea  culturi­
                                                   casă  în  afaceri  urgente.  Dela  Episcopul  Lu­                                         Schim barea  M iniştrilo r tn  România. La
        muna  e  compactă  şi  puternică.  Are  peste                                         lor  in  ordinea  stabilită.
                                                   gojului,  informat  despre  isbânda  dela  Cugir,                                    26  I.  c.  st.  n.  a  raportat  în  camera  Română
        4000  locuitori,  î..tre  cari  peste  3000  Români,                                       Gunoi Iul. —  In  grădina  de  legume
                                                   a sosit  o  telegramă  de  felicitare.  —  La  3 ore                                 ministrul  preşedinte  Sturza,  că  ministrul  de
        toţi  uniţi  cu  Roma,  foşti  grăniţeri.  A  fost  o                                 trebue  făcut  mai  bine  toamna  decât
                                                   s’au  început  mărturisirile.  La  5  ore  s’a  făcut                                externe  Biat.an,  şi cei da  interne  Lascar  şi-au
        inspiraţie  norocoasă  a alege  aceasta  parochie   vecerne  şi  a  predicat  de  nou  d-1  Dr.  Dă­  primăvara;  sâpându-se  totdeodată  pă­  dat  dmsisia.  Cu  conducerea  afacerilor  în
        drept  început  al  misiunilor.  Joi,  în  15  Dec.                                   mântul  pentru  a  să  mărunţi  în  tâmpul
                                                   ianu  despre  cele d.n urmă ale omului:  moar­                                       mod  ptovisor  este  însărcinat  preşedintele,
        la  or; le  12  din  z ,  sosiră nvsionarii  Dr. Radu,                                iernei,
                                                   tea  şi  judecata.  Apoi  s’au  continuat  mărtu­                                    ear’  cu  cele  interne  Haret,  ministru  de
        Dr.  Dâianu  şi  Dn  Ficnţiu.  Descind  la  paro-                                          Pepiniera  de  pomi.  —  Pe  una
                                                   risirile.  Luni,  19  Dec.  este  hramul  bis.  pa-                                  culte.  —
        chul  prim Ioan  Drighcin,  al  doilea  paroch  e   rochiale  din  Orăştie  >S.  Nicolae».  De  dimi­ din  table  trebue făcută popinireră; pen­    *
        Teodor  Crişan.  Sunt  întâmpinaţi  cu dragoste.   neaţa  sg  continuă  mătturisiiile.  Lituig;a  e  tru  a  da  noţiuni  practice  elevilor  des­  • M erkur»,  societate  pe  acţii  în  Buda­
        Pato. hui  rotn.-c  t.  a  venit  tocmai  din celalalt
                                                   celebrată  de  Dr.  Dăianu  şi  Dr.  Frenţiu. După  pre  cultura  pomilor  şi  a  lace  exerciţii  pesta  V.  Kurd<5 utca  30  trimite  ori  şi  cui,
        capet  al  comunei,  distanţă  de  2  chiloţii,  sg
                                                   evangelie  predică  Dr.  Dă i a n u   despre  bise­ de  altoire.                     dacă  cere  gratis,  Călăuz  pentru  călătorie  pe
        salute  şi  el  pe  o i  ce  au  venit  în  numele                                                    (Va  urni»).
                                                   rică,  o  predică  putern că  de  peste  1  ceas.                                    cîile  ferate  pentru  toată  ţara,  cu  mapa  lini­
        Domnului.
                                                   La  sfiişit  predică  Dr.  F r e n ţ i u   despre  s.                                ilor  ferate.  Acest  călăuz  conţine  toate  trage­
              La  3  oie sună clopoţele şi  se bate  toaca
                                                   cuminccâtuiă,  şi  sg  împărtăşesc  peste  130   O declaraţie  alui Roosevelt.       rile  despre  tot  soiul  de  losuri,  apoi  este  tot­
        ca  de  praznic.  Oameni  muiţi  s’au  adunat  în
                                                   credincioşi.  După  ameazi  la 3 sg face  vecerne                                    odată  şi  calendar  pe  anul  1905  format  de
        jurul  bisericei.  N.i  ştiu  ei  ce  are  sg  fie,  dar’   şi  parastas  pentru  mai  muiţi  rgposaţi,  în  ci­                buzunar.
        au  venit,  cu  drag.  S’au  lăţit  taime  curioase,                                       Preşedintele  statelor  unite  ameri­                     *
                                                   mitir  la  moim ntele  lor.  Sg  fac  apoi  rugă­
        caii  se  desmint  cutând.  Intre  altele,  că  vine                                  cane  a  făcut  o declaiaţie  cătră  congre­    Berlinul.  Capitala  Germaniei  ja  ajuns
                                                   ciuni  pentru  înflorirea  bisericei,  in  fine  Dr.
         vlăd.ca,  pe  căre i  doresc  şi-l  aşteaptă.                                        sul  ţinut  în  Washington la 6 Decemvrie   dija  nnmârul  sufletelor  de  2  milioane.  A
                                                   Dâianu  rosteşte  o pgtrunzgtoare  cuvântare  de
              Era  mai îodesu.tâ bist rica,  când cei  trei                                   a.  c. — Intră  altele  zice şi  următoarele;  întrecut  deja  Viena,  capitala  Austriei.
                                                   încheiere  şi  împarte  binecuvântarea  Papei.
        preoţi,  misionari,  au  eşit cu  patrafiiele,  înain-   Ast-fel  s’au  încheiat  misiunea  şi  în  Orăştie,  Aceasta  naţiune  ca  şi  toate  popoarele   *
         teu  altarului,  şi au  Intonat  »lmpgrate ceresc».                                                                                  Negura  In  Londra. Anglia  este  cea mai
                                                   la  orele   seara,  spre  mângâierea  tuturor  luminate  neîntrerupt  trebuie  sâ  se  nă-
         După  aceea  Dr.  Dăianu  a  rostit  de  pe  am­                                                                               expusă  ţară  la  lntimecimi  de  negură.  In  tim­
                                                   celor  ce  au  luat  parte.                suiască  într’acolo, să aducă  mai  aproape
         von  cuvântarea  de  introducere,  arătând  sco­                                                                               pul  de  faţă  neguiaeatât  de groasă încât  s’a
         pul  lucrărilor,  ce se  încep şi  învgţâtid pe cieş-                                aceia  zi, în  care  va domni  în  ţoală  lu­  întrerupt  toată  comunicaţia.  Luminarea  arti-
         tini  cg  sg  facă  îa  a.este  zile.  A  urmat  w-   Câteva  lucrări  ce  treime se se facă în    mea  pacea  întemeiată  şi clădită  pe stru­  fi  :ală  —  g  z  sau  electrică  —  nu are  nici un
         cerne,  apoi  Dr.  Radu  a  pred cat  di spre  sco­                                  ţul  de dreptate,  când fiecare  naţiune  nu  efect. In urma acestei împrejurări  teatrele sunt
         pul  omului.  Era  mai  la  6  ore,  când  creştina   grădina  şcoalei.              numai  îşi  va  apăra  cu  efect  drepturile  g£> -le,  bisericile  nu sunt  cercetate.  Negustorii
         au  eşit  din  biseiiră.                                                             proprii, fără cu îngrijire jalusă  recunoaşte   sunt  expuşi  !a  mari  pagube,  ear’  bieţi  mun­
              Vineri,  16  D  e<mvne  st.  n.  la  7  ore   Intre  multiplele  ocupaţi uni  şcolare   şi  exerciază  datorinţeie  sale  faţă  de al­  citori  sunt  lipsiţi  de  pânea  de  toate  zilele şi
         s’a început  utren   La sfu şitul ci,  Dr. Dătanu   regulamentate  pentru  învăţător,  sunt                                    pan ca  este  mare,  în  urma  lipsei,  sumedenie
         a  predicat  un  ceas  ckspie  pgcat.  Liturgia  a   enumerate  şi  lucrările  practice  agricole  ţii.  Este  datorinţa  noastră  a  cugeta  la   de  oameni  sufere  în  acest  oraş  cu  7  mili­
         celebrat’o  Dr.  Frenţiu.  După evangelie  a pre­  cu  elevii  în  grădina  şcoalei.  acea,  că  o  naţiune  nu  are  mai  mult   oane  sufl  te.
         dicat  Dr. Radu  cLspro  pocăinţă.  Era  la orele   Aci,  învăţătorul  diriginte  este  ţi­ drept  a  comite  ilegalităţi  faţă  de  alta
         12  când  s’a  sfir.it  sf.  iiturgie.  După  câte-va  nut  aşi  pune  în  practică  ştiinţa  ce  şi-a   naţiune,  ca şi  omul singuratic  a purcede   M A I  N O U .
         visite  la  fruntaşii  comunei,  preoţii  se  întiu  procurat o  în  chestiunea  agricolă.
                                                                                              nedrept  faţă  de  seamănul  său.  —  Tot
         nesc  la  prânz,  la  masa  On. Teod.  Crişan, pa-   Cu  cât  rîvna  învăţătorului  va  fi
         rochul  al  II.  Au  uui  sos t  într’ajutor  On. lo-   mai  mare  cătră  desvoltarea  spiritului   aceiaşi  lege  morală  este  în  valoare  şi   Diferitele  partide  din  parlament
         sif  Popovic,  din  V <ickiu,  Aviron  Balomiri   de  economie  agricolă;  cu  atât  instrui­  în  caşul  acesta  şi  în  celalalt.  Trebuie  lucră  în  ruptul  capului  şi  cu  încordări
         dn  Balomr  şi  Mic.  Muntean  din  Jibot.  Ast­  rea  elevilor  va  fi  mai  temeinică:  teoria   avut  în  vedere  însă  şi  aceia,  că  întoc­  febrile fie care  pentru  candidaţii  lor. —
         fel  sunt  8  preoţi  gata  de  muncă.  La  31ja  se  va  deveni un  fapt împlinit  prin  practică. mai  şi  o  naţiune  are  datorinţa  sfântă   »Ellenzek«  dela  27  1.  c.  scrie,  că  mi­
                                                                                                                                         nistrul  preşedinte  Tisza a  pornit  o ade­
         încep mărturisirile.  Dr. Frenţiu pregăteşte  cre­  Cel  mai  temeinic  mijloc,  de a face  a şi păstra drepturile  şi interesele proprii,
         dincioşii  în  biserică,  insiruându-i  pelargcurn                                                                              vărată  luptă în toată  ţara.  Ameninţările
                                                   educaţia  generaţiei,  este  a  transforma   precum  dator  este  şi  omul singuratic a
         sg  se  mărturisească,  cum  se  cade.  Dr. Radu   vorbele  în  fapte.                                                         şi  înfricoşările  sunt  pe  toată  linia  la
         pregăteşte  şi  mărturiseşte  cu  alţi  2  preoţi                                    purcede  în  acest  înţeles.  —           ordinea  zilei.
                                                        Prin  fapte,  nu  prin  teorii,  vom
         elevii  dela şcoala comunală fostă grăniţârească.                                                                                    In  Kâzdivâsârhely  sunt  ameninţaţi,
                                                   ajunge  la  adevărata  educaţie  folositoare
         Dr.  Dăianu,  tu  alţi  doi  pteoţi,  pregăteşte  şi                                               A  Y  I  S.                 că  dacă  vor  trimite  eară  deputat  opo-
                                                   pentru  viaţa  socială,  ce  suntem  che­
         mărturiseşte  elevii  dela  şcoala  de stat, 66 inşi.   maţi  a  da  elevilor  noştri.                ---- Mi-----             siţional  în  dietă,  le  va  lua  tribunalul,
         După aceea toţi preoţii  spovedi sc  credincioşii                                         Domnii  abonenti  restantieri        miliţia  şi  altele.  Frumoase  prospecte,
         în bserică (3) şi (5) în  şcoala  g ăniţerească,  ale   înşişi  sătenii  trag  pilde  mai  uşor               t          j     dacă  vor  fi  adevărate.
                                                   din  fapte  decât  din  vorbe.             sunt  rugaţi  ultima  oră  se  bine-
         căieisale  sunt  incâlz te.  De abia la  11  noaptea
         se gatâ  mărturisirile,  ca  dimineaţa  la  6 ore sg   Lucrările  din gtădinile şcolare sunt  voiască  a şi  plăti  abonamentul           Casă  afurisită.
         se înceapă de  nou.  Unii ciejtini  veniseră  dela  o  parte  din  faptele  învăţătorului.  Este  nesmintit până la oapetul anului,
         3  oie  noaptea  la  biserică.  Alţii  nici  nu  s’au  dat  dar’  învăţătorului  a şti,  cum  trebue   oăci  la  din  contră  suntem  siliţi
         dus  acasă,  ci  au  durmit  pe  la  cei  din  ve­  să  lucreze  cu  elevii  în  grădina  şcoalei   ai  împrocesua  la judecătoria  co­  Ar  trebui  să mergem  departe  îna­
         cinătatea  b.sericec  5  preoţi  mâitunsesc  până   pentru  a  o  acomoda  culturilor  ce  tre­  munală orăşenească  de  aici.  poi  în  cronica  criminalitâţilor,  ca  să  se
                                                                                                                                         poată  afla  un  asemenea  cas,  ca şi  fapta
         la  12,  când  se  gată  sf.  Iiturgie,  c  lebrată  de   bue  să  le  facă  în  ea  şi  a-i  da  un  as­                      criminală  de  necrezut,  ce  s’a  descope­
         cei  trei doctori.  După sf. evangelie  dl Dr. Dă­  pect  plăcut.                                                              rit  în  zilele  aceste  în  Peunaflor,  un  să­
         ianu  a  predicat  despre  biserică.  înainte  de   Intre  lucrări,  cele  mai  de  căpete­     N0UTĂTI
         cuminecare  Dr.  Frenţiu  a  predicat  despre  nie  sunt  următoarele:                  ______        _______r________         tuleţ  aproape de oraşul  Sevilla (Spania).
         vrednicia  sf.  taine  a  cumenicâturei.  S’a  înce­  Desfundarea. —  Terenul  grădinei                                              In  satul  Pozada a  devenit  suspi­
         put  apoi  cuminecarea,  împărtăşită  din  3  po­  trebue  desfundat  cu  casmaua  până  la   Adunare  muncipală  în  D eva.  Pe  30 cioasă  lipsa  locuitorului  Rejano  Espejo,
                                                                                              Decemvrie  st.  n.  la  9  oie  înainte  de aineazi  care  dispăruse  de  câte-va  zile  şi  care
         tire,  de  cei  3  preoţi  lituigisitori.  Doi  au  îm­ o  adâncime  de  50  c.  m ,  fiindcă  pe
                                                                                              este  convocată  adunarea  generală  extraordi  era  cunoscut  ca  jucător  pasionat  de
         părţit  înaintea  altarului,  unul  în  partea  mu­  lângă  avantagiul  de  a  păstra  umidita­
         ierilor.  Abia  la  12  ore s’a sfârş t  cuminecarea  tea,  apoi  înlesneşte  desvoltarea  unora   naiă a  comitatului  Hunedoara.  —  cărţi  şi  roulet,  de  cari  în  Spania  se
                                                                                                   Sunt  puse  la  ordinea  zilei  368  obiecte,  află  foarte  mulţi.  Soţia  acestuia  însinuâ
         când  s'a  celebrat  parastas  penttu  c<?i  morţi  din  plante  a  căror  rădăcini  pătrund
                                                                                              afaiă  de  celea  ce  sâ  vor  pune  pe  programul  la  poliţie  lipsa  lui  şi  temerea,  că  pe
         apoi  Dr.  Dăiami  a  ţinut  cuvântarea  de  în  drept  perpendicular şi  la  adâncimi  mari.
                                                                                              întiegitor.  —  In  aceasta  şedinţă  se  vor  face  Rejano  poate  ’l au  asasinat,  pentru-că
         cheie,  împăiţnd  din  autorisaiea  anhiereului   împărţire  grădinei.  —  Grădina
         binecuvântarea  apostolică a Sfinţiei  Sale Papa                                     al.geiile  tuturor  comisiunilor  muiicipah.  —  avea  la  el  o  sumă  însemnată  de  bani,
                                                   trebue  se  se  împartă  în  patru  table,
         dela  Roma,  S’au  împăităşit  cu sf. taine  peste   lăsîndu-se  drumuri,  care  sâ  aibă  cel   Mulţimea  ob.'i taior  o  formează  censurarea  peste  10 000  pezeta,  atunci  când  ple­
         1200  oameni,  şi  drept  fruct  al  comunităţii s’a   puţin  1  m.  şi  jum.  lăţime.  Drumurile   socoatelor  şi  preliminărilor  comunali  de  pe  case  în  ţinutul  Sevilla. Poliţia  a  cerce­
         hotărît  şi  înfiuţarea  unei  reuniuni  a  femeilor   trebuesc  bombate  la  mijloc  pentru  a   teritoriul  comitatului.     tat  causa  şi  a  constatat,  că  mai  pe
         pentru  îtnfrumseţarea  biseiicei.  La  21/,  cei   nu  stagna  apa  pe  ele.  Fie-care  tablă   Suntem  cutioşi  cum  va  fi  tractată  tran­ urmă  fu  văzut  în  Peunaflor. Cercetarea
         trei  misionari,  urmaţi  de administraţia  şi dia-   sâ mai împarte  întru  atâtea  tarlale, câte   scrierea  muncipului  oramlui  Ke. skemet,  prin  mai  departe  conduse  poliţia  la  aflarea
         gostea  poporului  au  plecat  la  —      feluri  de  plante  avem  a  cultiva;  lăsîn-   care  sâ  propune  votarea  de  neîncredere  gu­ unei  spelunce  de  jocuri  hazarde,  care
                                      Orăştie.     du se  potecuţe  printre  de.              vernului.  —        *                     era  în  o  casă  atară  din  comună  şi  la
                                                                                                                                        loc  ascuns.  Casa  era  alui  Inan  Andres
              Aci  misiunile  după  program  aveau  sg   Rotaţiunea.  —  Cultura  plantelor        A jutor  îm părătesc.  Cetim  în  >Unirea«, Aldije. Deja  de  mult  se  svonise,  că  în
         se  înceapă  la  5  ore  d.  a.  Cei  trei  preoţi  au   trebue  schimbată  pe tarlalele în  fie-care   că pentru clerul  Aichidiecesii  gn-cat  de Alba-  aceasta  casă se întâmplă  lucruri fioroase.
         mers  de  a  dreptul  la  biserică.  După  inserat   an  după  o  ordine  anumită  stabilind  cu   lulia  şi Făgăraş  s’a  asigurat  clin  partea  Minis­ In  grădina  casei  afurisite  sâ  dispuse
         s’a  cântat  «împărate  ceresc»  şi  Dr.  Dăianu a   chipul  acesta  o  succesiune  sau  o  rota-   trul  i  de  culte  suma  de  Cor.  204025.  —  numai  decât săpâtări  adânci  şi se aflară
         rostit  o  cuvântare de  îniroducere.  Ascultători   ţiune  raţională;  ast-fel  sâ  nu  să  cultive     *                     trei  cadavre,  între  cari  şi  al  lui  Rejano.
         nu  erau  mulţi;  biserica  cea  mică nu era plină.   doi  ani  consecutivi o  plantă  pe  aceeaşi   P reotul  Rom ânilor  gr.-or.  din  A m e­  Săpăturile  se  continuară  şi  poliţia  mai
         Erau  însg  de  faţă  şi  câţiva  inteligenţi:  Dr.   tarla.                         rica.  —  Zaiharie  Oprea  nou  numitul  preot   află  încă  opt  cadavre.
         Erdâlyi,  medic,  cu  D-n3, Dr. R. Dobo,  medic,   Pe  tarlaua  care  s’a  gunoit  trebue   pentru  Anu-rira  a  fost  prim t  cu  mare  bucu­  Se  constată,  că  nefericitele  jertfe
        şi  mai  multe  dame.  Era  de  faţă  şi  preotul  să  se  cultive  în  anul  întâiu  legumile cu   rie.  Prima  Iiturgie  a  ţ;nut  în ora  ul  Hobbard,   sunt  gazde  bune  şi  neguţători  de  vite,
        Ioan Patachi din  J u Coioeşteri, venmd  anume  frunza  Iacă;  precum  sunt:  varza,  cono­  statui  Ohio,  în  f-ţa  alor  68  Români,  pe  cari   pe  cari  îi  înşelară  în  speluncă,  unde îşi
        sg  vadă  aceste  lucruri  noul.           pida,  guliile,  lăptucile  etc.           ia   şi  mărturisit  şi  cuminecat.  In ziua  de »In­  perdură  toţi  banii.  Se  jucau  adecă  cu
              Duminecă,  18  Dec.  la  9  ore  biserica   In  al  doilea  an  după  gunoire  să  trarea  în  Biserici<  a  servit  sf.  l'turgie  în  ruletă  falsă,  care  aşa  era  făcută,  că  o-
        era  plină.  A  ceiebrat  lit.  Dr.  Radu,  Dr.  Dă­ pot  cultiva legumele  rădăcinoase  şl bul-  Inugstow  unde  au  fost  de  faţă  600  Români  mului  căruia  îi  era  cunoscut  mecanis­
        ianu,  şi  Dr.  Frenţiu.  A  pred cat  după  evan­ boase  ca:  sfeclele,  napii, ridichiile,  mor­ şi  mulţi  străini.  Poporul  s'a  aflrt  foarte  feri­ mul  îi  eşea  acela  număr  pe  care’l  voia.
   1   2   3   4