Page 2 - Activitatea_1905_01_52
P. 2
Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 52
lumniarea tuturor acelora, cari nu sâ Atât pentru desminţirea celor col- Câteva lucrări ce trebue se se facă în Groapa să umple cu bălegar de
închină mamoanei, care Vă stăpâneşte! pentate şi informarea publicului alegător. grădina şcoalei. cal, călcâtidu-să bine cu picioarele, ear’
n) Mare fabricant şi escomptator Orăştie, la 4 Ianuarie n. 1905 d’asupra să pune pământ bun de gră
de cambii. D r. A urel M untean, (Urmare şi fine). dină, în grosime de o palmă.
advocat. Marginile drumurilor. — Pe mar De jur împrejurul răsadniţei să pun
Am publicat întreg programul cu
-------------^ — :------ scânduri,
observările, cari în grabă ne-au venit ginile drumurilor din grădină se poate Partea de Miază-noapte va fi mai
planta, viţă de vie, ori agreşi etc. Din
în condeiu. Isprăvile acestor şobolani ridicată decât partea de Miază-zi. D’a
sunt prea cunoscute publicului şi încă Foc în comuna Baîomir, distanţă în distanţă de câte 5 m. se
pot pune şi pomi fructiferi; însă numai supra să pun cercevele cu geamuri sau
n’a sosit timpul, ca se le facem noi bi „Câmpul Pânii“. în lipsă rogojini, pentru a feri de frig.
lanţul. Ne prinde numai mirarea, că pe marginile drumurilor, care au direc Să lasă 7 sau 8 zile până să aşează
ţia M. Z. spre M. N.; aceasta pentru
astfel de făliţi morali mai au îndrăs- gunoiul şi până să mai potoleşte căl
a nu împiedeca prin umbra lor des-
neala a »solicita« sprijinul oamenilor de Joi noaptea la orele 3 a isbucnit dura şi apoi să seamănă sămânţa. Uda
voltarea plantelor.
omenie. In casele oamenilor cinstiţi nu un foc teribil, care ajutat de vânt pu tul să face cu apă căldicică.
Gard viu. — De jur împrejurul
mai pentru cloţani să cumpără otravă. ternic în răstimp de o oră a prefăcut După răsădirea plantelor, când tâm
grădinei trebue făcut gard viu. Dacă
Şi foaia stre berilor dela Arad otravă în cenuşe 3 case, 2 şuri, şopuri şi alte pul e frumos trebue ridicat acopere-
grădina este închisă cu şanţ e de ne-
este. «Mărită naţie româneascâ« — edificii economice, precum şi fân, paie, mântul pentru a aeirisi.
apârată trebuinţă ca gardul viu să fie
vorba ilustratului istoriograf Goldiş, — etc. a mai ars şi 6 oi, capre, porci, etc. Cu chipul acesta putem căpăta
făcut din gledicii (colţari), ear’ dacă
nu-ţi arunca banii pe lucruri netreb aşa că trei familii număroase au rămas răsad de tâmpuriu, care presădindu-1,
este închisă cu uluci atunci s6 poate
nice. Acesta e binevoitorul nostru sfat. pe stradă în capul ernei fără adăpost, când pământul s’a încălzit, putem avea
face din salcâmi, lemn cănesc, ori pomi
ba şi fără îmbrăcăminte abea putând o recoltă tâmpurie.
JB edivivus. roditori; — aceasta pentru a da un
scăpa cu ce au rămas pe ei. Ba dacă Recoltarea. Recoltarea să face atunci
aspect mai frumos grădinei.
un strein ce era încuartirat peste noap când fructele au ajuns la maturitate (în
Grădina de dori. — Pe o porţiune
te la locuitorul dela care s’a început coacere); ear’ din produsul grădinei 25
mică din faţa şcoalei dacă avem, este
focul nu eşea peste noapte afară uşor la sută să dă elevilor, care au lucrat în
D E G I iA R A Ţ I E . putea se ardă şi locuitorul casei cu în bine a să face şi grădină de flori. grădină.
treaga familie. Aci să cuprinde mai mult partea D. Mucichescu.
estetică. (»Câmpui«)
Cu deschiderea campanii de alegeri Incendiul s’a început dela casa Cu câteva ronduleţe proeminente
de deputaţi dletali, «Budapesti Hirlap« proprietarului, Avram Fleşer, care abia representând figuri geometrice esacte, Un păstor bun.
şi »Az ujsâg« mă înşiră şi pe mine între a putut să scape sărind pe fereastră în care sS se semene flori mai alese,
candidaţi şi anume la Ighiu în contra din preună cu soţia şi micii copilaşi, or se complectează toată lucrarea. Pe lângă alte jertfe binefăcătoare
lui Werner »tot cu program liberal- scăput parte pârjoliţi de foc, parte ră Arbuştii şi pomii, care au coroana creştineşti dovedite din partea bunului
guvernamental« adecă ca şi Werner. niţi. Paguba e mare şi cu atât mai conică pot fi plantaţi în grădina de păstor Nicolau Suciu din Comuna Ba-
De unde ş’a tras »B. H.« informaţia, simţită, că nu a fost din acei nenoro flori. lomir, Câmpul pânii, să mai poate în
nu ştiu. Aceasta faimă mincinoasă, şi ciţi nici unul asiguraţi. E durere a ve Semănatul seminţelor. — Semin semna în lista binefăcătorilor şi urmă
că eu aşi păşi cu program guverna- dea aceste familii întristate în capul ţele plantatoare trebue îngropate cel toarea faptă marinimoasă.
mental-liberal, am desminţi-o şi ernei fără adăpost şi fără subsistinţa mult de două ori cât este mărimea lor. Considerând părinteşte numitul păs
acolo. vieţei. Astfel poate cugeta ori şi care Dacă se îngroapă prea adânc sămânţa tor bun, că credincioşii din Comuna sa
creştin adevărat, cu ce jale şi întristare simt o mare lipsă de bucate, prin ne-
nu răsare, ci putrezeşte în pământ.
Ca publicul român să fie în curat aşteaptă acestea familii serbarea de fa rodirea bucatelor din anul acesta cau-
Sunt unele plante între legumi,
cu vederile mele politici, îl rog să-’şi ţă a Domnului nostru Iisus Christos. sat prin secetă, s’a decis a-şi lăsa sim
cum: varza tâmpurie, castraveţii, pepi-
revoace în memorie cele scrise de mine bria sa anuală de bucate ce o avea să
Aci ar fi bine nimerit locul pen nii, pătlăgelele, ardeiul etc.; care nu să
în acest organ, dala apariţia Iui, 5 Ia o pretindă dela locuitorii acestei co
tru a şi dovedi fie-care creştin adevă pot cultiva de-a dreptul în pământ rece.
nuarie 1901, şi până acum. — Ţinuta mune ă 2 jerdele cucuruz cu tuleu de
rat consimţământul faţă de neamul său, Şi ca să avem recoltă din acele legumi
mea politică românească am desfâşu- familie, care peste tot dă o sumă aproa
întrevenind cu unele oferte marinimoase, mai de tâmpuriu, e nevoe de răsadniţă
rat-o în urma invitării primite — şi în pe 400 ferdele cu tuleu.
în scopul familiilor nenorocite cari jert cu gunoi cald.
România Ilustrată din Bucureşti la Pentru aceasta faptă nobilă şi creş
fe pot servi de o mângăere sufletească, Răsadniţa cu gunoi. Intr’o parte a
anul 1901. Că sunt aderinte al prog tină merită bunul păstor a i se aduce
ear’ la tronul ceresc de o jertfă bine grădinei, expusă mai mult soarelui şi
ramului naţional fără punctul ântâiu şi tributul de mare mulţămire şi recunoş
primită cu ocasiunea sărbărei de faţă, adăpostită, putem face răsadniţa cu gu
numai pe temeiul aceluia am candidat tinţă din partea locuitorilor creştini din
bis dat, qui ceea dat! Incendiul înfri noi cald
la Orăştie, Ighiu şi Dobra, o dovedesc această comună, dorindu-i că mai mulţi
coşat s’a iscat din negrije, spălând noap Răsadniţa cu gunoi cald să poate
toţi aceia alegători, cari au ascultat ani să ajungă a fi păstorul turmei noa
tea rufe. face sau la suprafaţa pământului sau
vorbirile mele de program. stre credincioase! şi că aceasta jertfă
In numele nenorociţilor săpată în pământ, aceasta din urmă e
« să fie bine primită la Tronul Ceresc
Eu am avut curagiul a păşi în lo a n S a lo m iri, mai corăspunzătoare Câmpul-pânii, Balomir.
public cu aceasta ţinută şi o declar tot Invlţător. Pentru a face răsadniţa săpată în In numele locuitorilor creştini
în public, că o evenrualâ candidare nu- pământ, trebue a săpa o groapă, adâncă d.n această comună
măi pelângă acel program naţional ro de un 1 m, largă de 1 in. 30; ear’ loan Balomiri,
mân aşi primi. lungă după trebuinţă. învăţător.
nului, la început mai largă, pe ce mergeai — Codrul de zăpada grea Frunzuleană lemn de nuc,
să tot îngusta până ce la satul Gomilsko să Din literatura poporală. Voinicul de voie rea. Hupţeţu, că n’am ciubuc,
începeau munţii şi atingeau o înălţime unde Nici la moară n‘am suduc
creşte şi bradul. Neaflând în acest sat un Dacă nai mai fi pe lume Nici acasă n’am lăsat,
Foileană trei urzici
cuartir potrivit pentru statul major al bata Ou te-ai mai lega de mine, Nici cu mine n’am luat
Amărâtu-i omu-atunci
lionului, alergaiu cu calul la un castel, ce să Ca fasolea de harag, Nici parale, nici tutun,
Când îşi dă boii pe junei
Înălţa dintr’o pădure de stâjar în vecinătatea Ca boala de om sărac. Nici vin vechiu de cela bun.
Ciubotele pe opinci
satului. In câteva minute ajungând acolo şi
Şi nevasta la voinici.
bătând în poarta castelului, un servitoriu o Frunză verde popitnic Foileană mărăcine,
deschide şi numai decât apare şi proprieta- Are mama două fete, Când eram fecior mai mic S’a dus puica dela mine,
riul, căruia după presentările obicinuite des- Apă’n cofă nu să vede. Aveam semne de voinic, Mia trimes puica scrisoare,
coperindu-i rugarea ’mi răspuasă: »Cu drag La leliţa jucăuşă Dar' acum mă făcui mare, Sfii trimet şi eu o floaie,
vă stau la disposiţie, m’au fost rugat pentru Stă gunoiul după uşă. Ma ’nvăţat a ’mbla călare, S’o trimet pe Sfântul Soare
ca să mi să dee 6 ofireri vulmeraţi spre Pune boii la tânjeală Cu doi harmăsari fui aţi Sfântul Soare '
îngrijire. Dacă am onorul a primi de cei ne Şi dă gunoiul afară Eu ştiu drumul la Galaţi. Arde tare,
vulneraţi, cu atât mă bucur mai mult<. Re’n- S’o trimet pe sfânta Lună ;
torcându-mă raportaiu şefului meu şi’n ora Foileană ş’un dudău Frunză verde alior Sfânta Lună-i răcoroasă
următoare mă aflam deja în castelul cavale Marei drumul la Băcău, La umbra molifţilor Duce floarea mai frumoasă.
rului de Hempel. Cu profundă recunoştinţă Da i mai mare dorul meu; Unde i iarba ca acul,
’mi aduc aminte şi astăzi după 40 de ani de Dorul meu ş’al dumitale Şi frunza ca pitacul, Pentr’un tăbăeţ de fată
ospitalitatea fără seamăn de care am fost Face-la-r Dumnezeu floare, Zvârlii sapa la dracul. Stau flăcăii să se bată,
părtaşi în castelul acestui nobil şi mare pro O floare mirositoare Staţi flăcăi nu vă băteţi
prietar; 5 °dăi ne pusese la dispos.ţie şi Ca s’o leg la cheutoare, Mândra mea din Valea Rea Că mai vme-un tăbăeţ.
nu trecea o singură zi in care să nu facă Ca s’o bată vânt de vară, îmi căzneşte potera, {.Albina.<) Aleie. A, Naum .
ceva pentru distracţia noastră. De vară, de primăvară. Mi-o căzneşte de trei zile
Ca să mă dee pe mine;
Frunzuleană de-alunică — Ţine, mândro, nu mă da,
Spunemi-mi, dragă rândunică Ţi-oi croi o malotea
De ce codru îngălbeneşte, Verde, verde ca frunza
Şi voinicu ’mbătrâneşte? Cu florile cât palma
