Page 3 - Activitatea_1905_01_52
P. 3
Nrul 52 ACTI VITATE A Pag. 3
E esb oiu i poral de dorobanţi Alexandru Ionel. Niţu, bogăţit avutul cu cor. 25*20, dăruite precum pentru străinătate 60 lei (franci) respective
urmează: Demetriu Munthiu, notar si soţia 48 mărci germâne.
Notar A-igustin D.’acu. Petrişor, copil de 12
r u s o - j a p o î i e z . ani Petru Grozav. Ţărani, ţărance, fete, flă sa Hermina, 10 cor.; Cornel Muntean, vice- E foarte potrivit cadou de Crăciun şi
notar în Cărpeniş şi soţia sa Elena n. Blaga, Anul-Nou.
căi, lăutari După producţiune urmează dans. 2 cor.; Ignatie Filip, paroth, soţia sa Paia-
Comande primeşte şi execută prompt:
Comandat tul Porth Arthurului Stos- Cei cari, din greşeala, n’au primit invi schiva şi fiica lor Victoria, Ioan Bârsan, înv. Comitetul reun. agricole romane
sel, a convocat în prima Decemvrie sfa tări speciale, să se considere prin aceasta de şi soţia sa Ana n. Ghişe (Reciu), Eoianml în Sibiiu (Nagyszeben).
Com.şa, funcţ. de bancă, Dr. Nicolae S'h au,
tul de răsboiu şi i-a făcut propunerea, invit aţi. când. de adv., ambii din Mercurea, George *
că sosind momentul, în urma ordinului^ * B. toroagS, măcelar şi soţia sa Ana, Vasile Cel m a i bogat om d in F g ip et
P rodu cţiu n e m u sicală-teatrală, Deunăzi a murit în Cairo Paşa Mensaui,
secret al Ţarului, vărsarea de sânge mai Rehoveân, înv. şi soţia sa Mana (Câlnic),
arangiază Corul bis. gr.-or. rom. din Deva cel mai bogat om din Egipet. Fusese mai
departe este de prisos. Trebue se pre- Ioan G irca, notarul al 2-lea dm Sălişte, Ioan
Duminecă la 26 Decemvrie st. v. (8 Ianuarie Munth'u, paroch şi soţia sa Ileana (Cărpeniş), înainte ţăran simplu. Din viaţa lui remarcăm
deie cetatea. st. n. a 2-a zi de crăciun) în sala „Redout" fiecate câte 1 cor.; Nicolae Filimon, cantor un epizod interesant. NUte hoţi necunoscuţi
Toţi generalii vărsau lacremi. Au furaseră 2 tauri frumoşi ai ked.wului Raglieh.
din Dva. Deva, în 15 Decemvrie 1904. şi soţia sa, N'colae Radu, econ. şi soţia sa,
staverit împreună, că mai bine vor lăsa fiecare câte 20 bani; George Blaga şi Nechit Ţăranul nostru bogat s’a prins, că el va pune
Comitetul arangia'or. Preţurile de intrare mâna pe hoţi. A si prins 2 ţărani i-a bătut
să fie aruncaţi în aer cu toată miliţia Popa, ambii epitropi şi fiecare câte 50 bani;
de cât să fie prisonieri japonezilor. Pri- de persoană: loc. I. 2 cor.; loc II. 1 cor. Partenie Roşea, comersant si soţia sa, Torna complit, ca să mărturisească furtul. Ei însă
40 fii; loc III. 1 cor.; Partere 80 fii.; Gale Ghise, econ. şi soţ a sa câte 40 bani; Pavel n’a mărturis nimic. Autoritatea Engleză au
sionierilor japonezi li a dat calea. zind de barbaria ţăranului l-au pedepsit la
ria 50 fii. începutul la 8 ore seara. Venitul Ghişoiu, ec. 40 bani; Dem. Comşi, profsor
In cetate să aflau abea 5000 com 3 luni temniţă grea, Ţăranul bogat a rugat
curat să va adauga a fondul pentru ridicarea şi preş. al Reun. agricole Sibiiu, 11 ie Salomie,
batanţi şi 15 000 vulneraţi. — cojocar, GPgor Gh şoiu, Aron Man ţ, Ioan pe Englezi să-l/ieite. In schimb le-a făcut ur
turnului bis. gr.-or. din Deva. N, B. Supra mătorul ofert: să se aducă o cumpănă mare
Stossel a predat cetatea Port-Art- Ienciu, toţi econ., Ioan Blaga, ci âsnic, (Reciu),
solvirile mai imoase să vor primi cu mulţă şi pe un disc al cumpenei să fie puşi taurii
hur. Mikado a depeşat gen. Nogi, ca George Ghişoiu, înv. (Câlmc), fiecare câte 20
mită şi să vor cuita pe cale ziaristică. Bilete bani şi Vie. Tordăşianu, ref. consist, şi Se furaţi, ear’ pe celalalt disc va pune el atâta
să i-se die g-.neralului toată onoarea aur, până ce cumpăna va fi în echilibru. En
militară. — de intrare să pot căpăta în prăvălia dlui Al cretar al Ruin. agr., 10 bani. glezii nu s’au învoit şi ţăranul a trebuit să-şi
Schustrr şi sea a la cassă. *
împlinească osânda. De altfel Paşa Mensaui
Program: Defraudare de aproape 2 mi ioane. era mare binefăcător. El a dăruit în viaţa sa
Directoiul «Societăţii moarei de aburi din
A p e l , I. Neoplanta*, Ştefan K io t zer, a jucat la mai multe milioane spre scopuri filantropice.
1. F. Abt: * Seara* pentru cor băt b. 2 *
bursă şi a pierdut nu numai avei ea sa, ci şi
Flechtenmacher — Dima: >Vivandiera* pen Un aparat prin care câştigi sigur la
1,800.000 cor. din banii societăţii, astfel în
Apropiindu-se anul nou, ocasia ne tru cor bărb. 3. * Sinucigaşul* monolog comic cât societatea a dat faliment. Despre defrau- ruletă. In sărbătorile Crăciunului s’a presen-
tat în casina de joc dela Monte-Carlo un En-
plăcută a schimbului de bilete de fe de *** predat de dl J. Nicula. 4. J. Stuz: "Marş, darea colosală a lui Krd'zer au ştiut şi con gies G. Wall şi a început să joace la ruletă.
licitare, o deprindere fără rost şi împreu pentru cor bărb. tabili M. Ve\âr şi W. Veisz. Tustrei au fost De câte-ori a jucat totdeauna a câştigat. In
I. daţi în judecată şi tribunalul d n Neoplanta mână ţinea un aparat cu diferiţi numeri şi
nată cu multe neplăceri, apelăm la pu a condamnat pe Kiotzer pentru defraudare
»Cinei-Cinei*, comedie cu cântece în- de câte-ori juca, se uita la aparat şi făcea
blicul nostru cult şi de astă dată ru- şi faliment fraudulos la 7 ani muncă silnică,
ti’un act de V. Alexandri. Persoane: Sandu, pe W. Veisz pentru administrarea necorectă nişte combinaţiuni în minte. După-ce a câş
gându-1, ca în locul felicitărilor de for boier de 50 de ani dl. Johan Gh la Smaran- la 3 ani temniţă şi pe Emil Vevâr la 100 e. tigat astfel o sumă mare, s’a depărtat. Jucă
malitate obici ufite la anul nou, să bi- d;ţa, » epoata lui d-şoara Amalia Popa Tin- amendă. Tabla teg. din Seghedm a redus torii ceilalţi erau în mare mirare. Bancherul
pedeapsa lui Krotzer la 3 am muncă silnică, era nă. ăjit. A doua zi Englezul s’a presentat
nevoiască a-şi aduce aminte de fiii nea cuţa, veri.şoara Smarandiţei d-şoara Eva Bera. a lui Veisz la P/g ani temniţă. Curia a apro earâsi la ruletă şi earâşi a câştigat în con-
mului cari se luptă cu greutăţile esis- Măr.oara, pretina Smarandiţei d-şoara Elena bat sentinţa Tablei. îinuu. întrebat de un jurnalist, dl Wall a
Popa. Florica, ţărancă tineră d-şoara Valeria * spus, că de 15 ani lucră la o maşină, prin
tenţei la munca grea a învăţăturii de care să afle secretul jocului şi să câştige toţi
Josan. Graur, fecior boeresc dm Moldova dl Corpul înveţâtoresc dela şcoala
carte şi să contribue cu câte o sumă banii din banca de joc dela Monte-Carlo. De
Al xandru Bocoş. Ţărani, lăutari. După pro- gr.-or. d in Selişte învită la pr o d d e ţ i u -
modestă pentru masa studenţilor ro ducţiunea urmează dans! nea ce o va arangea cu elevii şconlei Du astădată a jucat numai de probă şi în mic,
dar’ peste cât-va timp va juca în mare şi va
mâni din Braşov. * minecă, în 26 Decemvrie 1904 (8 Ianuarie nimici banca. Jucătorii ceilalţi sunt convinşi,
1905) a doua zi de Crăciun în sala festivă
Donaţiunile făcute se vor aduce L ife ra ţia că rn ii pentru miliţia din a şcoalei d n loc. începutul la 7 ore seara că maş na lui Wall e foarte bună şi mult ar
da să aibă şi ei o astfel de maşină, prin
îndatâ la cunoştinţa publică, ear’ şco garnisouna Orâştiei pe anul 1905 au obţinut-o Sâlişte, la 18/31 Decemvrie 1904. Preţul de care câştigi la sigur.
din nou dl Nicolae Opincar, măcelar în Orăş- întrare : Un scaun în lege 2 cor., locul I 1
larii săraci beneficiaţi nu vor înceta a
tie. Despre aceasta îutreprindere însemnată cor. 60 fii., locul II. 1 cor., locul III. 60 fii
se ruga zilnic la masa studenţilor noş Venitul cirat e destinat bibliotecii şcolare.
avisim pe proprietarii şi neguţătorii de vite A P E L .
tri pentru generoşii lor binefăcători P r o g r a m u l :
dn jurul acesta.
zicând: * 1. a) Crişan I .: «Azi împăratul ceriu- Iniţiativa luată de »Asociaţiunea
» eai ' pc binefă. Horii mesei accs- N ou in stitu t de credit şi eco rilor*, b) *** <Hai copii*, marş, coruri de pentru literatura română şi cultura po
acesteia vii şi morţi,pcmenescei Doamne n o m ii. Sub numii ea »Mehadia« şi-a înce copii. 2. Popovici-Crişan : «Imnul Unitei*, cor porului român«, de a pune obiceiul fe
put în Mehadia la 7 Decemvrie n. 1904 ac de copii. 3. Ciiş.in: «Poutpouriu, marş, de l i ci t ăr i l or de A n u l - N o u în ser
întru împărăţia Fa / Amtn ! copii. 4. Porumbăcescu-Crişan : «Hora Seve-
tivitatea sub conducerea domnilor membrii rinului,* cor de copii. II. 5. «Ioan Păpuşariul*, viciul culturei noastre naţionale, întim-
Braşov, în 15/28 Decemvrie 1904. în direcţiune: Constantin B.zdia Peczdi Pâ- cântecel comic, de V. Alexandri. III. 6. «Sca pinând consimţământul general al pu
Pentru Administraţia mesei stu cz.ly Gâza, George Tătucu, Eftenie Căpua, ra mâţei,* operetă în un act, de V. Alexan
Carol Schwabj şi Joan Popoviciu, ca director dri. Joc. blicului român, — venim acum, în pre-
denţilor români din Braşov •»
executiv. — seara unei noue aniversări a adresa câ-
Virgil O ni ţiu, * D e ce su n t Ja p o n ezii m ici de tră toţi iubitorii culturei poporului ro
director gimnasia!. M in istru l preşed in te al României statură? După cum se ştie, Japontzii sunt mân din această ţearâ, un călduros apel,
Sturza a abzis, dupâ-ce nu a putut compune de-o stătură foarte mică. Aşa un om, care
ca să participe şi de astădată la răs
lista ministeriului nou. e de o înalţ me de 1 metru şi 60 de centi cumpărarea felicitărilor de Annl-Nou în
N0UTĂTI * metri, acela e un adevărat uriaş. Ca să vin favorul Mus eul ui i st or ic şi e t n o
________________________ ’t____________ Necrolog. Preoţimea Districtului Pio- dece boala acesta naţională, au strns nu de
topopesc gr.-cat. al Cudşirului, cu inima în- mult un congres, la care o luat parte cei grafic al Românilor din regatul ungar.
_ R ep r esenţa ţiu n e declam a lorică- frîntâ de durere face cunoscut, cumcă mult mai mari învăţaţi ai Japoniei. Domnii act ştia Consemnarea răscumpărărilor de
teatrală arangi?ză «Secţia industrială a Reu onontulu Demetriu Iancu, paroch gr--cat. în apoi au găsit, că ce e cauza de omul japo- felicitări se va publica şi în anul acesta
niunii Economice din O ră ş t i e ; Duminecă Turdaş, As sor Consistorial, Notar al Distric ntz e aşa mic. Anume Japon zal nu şeade
în 26 Decemvrie vechi 1904 (8 Ianuarie tului şi forului prot «popesc, după un morb ca noi pe scaune, ci stă cu picioarele încru atât în ziare, cât şi în o mică ediţiune
nou) (adoua zi de Crăciun) în sala hotelului greu, împărtăşit cu ss. sacramente ale muri cişate pe un fel de ragognă: accesta le e ocasională, care pe ziua Anului-Nou se
« T r a n s i l v a n i a * . Venitul curat e în bunzilor, şi-a dat Luni în 2 Ianuarie n. 1905, felul de a şedea. Aceasta are mai cu seamă va trimite tuturor acelora, cari vor con
folosul fondului ei. începutul precis la 8 ore la 3 ore dimineaţa, nobilul seu suflet în mâ- la băeţi de urmare că sângele nu poate cir tribui sub acest titlu la Fondul Museului.
sara. Preţul de intrare: Locul I., şirul 1, 2 şi nile Geatorului, fiind în anul al 64-lea al cula liber în toate părţile trupului şi aşa mai Prin aceasta vom conserva pe de
3, câte 2 cor, şirul 4 şi 5 câte 1 cor., 60 etăţii şi al 30 lea a! preoţiei. cu seamă părţile inferioare ale trupului pi plin părţile frumoase ale obiceiului fe
fii. Locul II., ş'rul 1 şi 2, câte 1 cor. 20 fii. înmormântarea s’a făcut Mercuri în cioarele, nu să pot desvolta deplin, nu ţin licitărilor de Anul-Nou, întelnindu-ne şi
şirul 3, 4 şi 5, câte o cor. Parter 80 fii. 4 Ianuarie n. 1905, la 9 ore dimineaţa, după pas cu desvoltarea celorlalte părţi ale corpu
Galerie 50 fii. Logele cu câte 8 cor. B iete săvirşirea s-tei hturgii pentru mântuirea sufle lui. Congre ul a cerut guvernului ca barem uitându-ne cu toţii cu ocasiunea nouei
de intrare să află în prăvălia d-lui Ioan Lă- tului lui. din şcoli, să se scoată scaunele de trestie şi aniversări la un act de nobilă însufle
zăroi şi sara la cassă. Suprasolvirile marini- In veci pomenii ea lui 1 rogojinile, prin acesta ei cred să se înlăture ţire pentru înaintarea culturală a nea
moase să vor primi cu mulţămită şi să vor * pericolul. mului nostru.
cuita publice. Ţăranii vor avea joc separat. Corone eterne. Din prilegiul ani * Fiind terminat splendidul palat al
versarului al 7-lea dela moartea mult regre A l 39 şi 60 lea. Cassariatul «Reu Museului istoric şi etnografic ridicat de
P R O G R A M :
tatului Dr. Aurel Brote, fost director al băn niunii române de înmormântare din Sibl.u*
»Asociaţiunea« noastră în Sibiiu, şi
I. G h i a u r a poesie de G. Coşbuc, pre cii «Transilvania* din Sibiiu, soţia deceda a solvit zilele acestea ajutorul statutar urma
avend a-1 înzestra acum în mod demn
dată de d-şoara M. Martin. tului, stimabila Dormnă Minerva Dr. Brote n. şilor legiuiţi ai răposaţilor Ioan Petraşcu, faur
şi a l inaugura încă în decursul anului
II. I m p le t eşt e-des p 1 e te şt e, come Draghits, a dăruit fondului «Daruri de Cră şi I >an Apolzan, fost econom.
die într’un act de T. Alexi. Persoanele: ciun săacilor noştri*, administrat de Reuni Aces ea foimcază caşul al 59 şl 60 lea 1905, — sperăm că apelul nostru va
Omul, Gcorge Suciu. Ferneea, Anuţa Berian. unea sodalilor români din Sibiiu suma de de moaite dn sinul Reuntunii noastre de în fi întimpinat de astădată în toate cer
Fata, Ana Boier. cor. 5., ear’ stimabila Doamnă Sidonia Mun mormântai e. curile preocupate de înaintarea cultu
tean din prilegiul aniversarului al 3-lea dela *
III. Duşmancel e, poesie de G. Coş rală a poporului nostru, cu bunăvoinţă
moartea mult regretatului seu soţ Demetriu
buc, predată de d-şoara A n a Boi er. A apărut şi se vinde: şi însufleţire îndoită, ca şi pe această
Muntean, fost jude r., a dăruit aceluiaşi fond
D in orm im entica R o m â n ă ; cale să se dee »Asociaţiunii« noastre
IV. Dinu Ser gent ul , piesă într’un cor. 4. pentru care faptă marinimoasă aduce
A lbum A rtistic,
act de Emannel Părâean. Persoanele: Barbu, sincere mulţămite în numele Reuniunei pre- posibilitatea de a realisa în condiţiuni
ţăran fruntaş Nicolau Groffu. Maria, fiica sa sidentul ei. represtniând 284 broderii şi ţesături după o- cât mai demn o veche dorinţă a obş-
* riginale ţărăneşti, întocmit din încredinţarea
Ana Boier. Marin, ţăran fruntaş Constantin comitetului reuniunei române de Di mi trie tei româneşti.
F on du l de 20 ban i al «Reuniunii
Budoiu. Floarea, soţia sa Măriţi Martin. Dinu Comşa, profesor la seminariul Andreian si Sibiiu, 22 Decemvrie 1904.
sodalilor români din Sibiiu*, din prilegiul a-
Sergentul, fiiul lor George V. Bidii. Popa president al reuniunei.
dunării generale a 16 a a «Reuniunei române C om itetul central
Marin,ţ preot bătrân Nicolau Opriş. Vlad, de agricultură din comitatul Sbjiu* ţinută la Preţul unui exemplar, cu mapă şi tioc al „Asociaţinnd pentru literatura romană
tînăr învăţător Nicolau Botariu. Mihaiu, Ca i5 Decemvrie n. în comuna Reciu, şi-a îm pentru Austro-Ungaria 56 coroane (28 fl(. şi cultura poporului român".