Page 11 - Albina_1952_01
P. 11
A L B I N A ’ 3
Să îndeplinim planul de colectare! ImKa preţuire dafîă ursor profesori
Primii pe raion la colectare si învăţători
Prezidiul Marii Adunări Naţio Câtă deosebire între trecutul în*
Ţăranii muncitori sârbi din co potriva imperialiştilor americani şi nale a acordat titlul de profesor e- tunecat şi grija pe care o au astăzi
muna Belobreşca (raionul Moldo a bandei de spioni şi ucigaşi dela inerit şi învăţător emerit al Repu partidul şi guvernul ţârii pentru
va Nouă) şi-au făcut cu cinste da Be'grad, condusă de Iuda-Tito. blicii Populare Române, unui nu educatorii tinerelor vlăstare ale pa*
toria patriotică de predare a cotelor. Ca o cinstire pentru dragostea lor măr de profesori şi învăţători. De- triei noastre! An de an, s’au creat
’Ei au fost primii pe raion care au patriotică, pentru frăţia pe care asemeni, o altă parte de profesori condiţii din ce în ce mai bune pen*
îfidepjnit planul de colectare la o dovedesc faţă de muncitorii dela şi învăţători au fost decoraţi cu Or tru dascălii dela sat şi oraş. Hotă*
toate produsele. Astfel, ei au arătat oraşe, ţăranilor săraci şi mijlocaşi dinul Muncii şi Medalia Muncii. rîrea partidului şi a guvernului ctf
încă odată cât de mult preţuesc li din comuna Belobreşca li s’a înmâ Nici că se poate o mai grăitoare privire la măsurile de îmbunătăţiră!
bertatea deplină de care se bucură nat „Drapelul Roşu" de fruntaşi la dovadă a grijii şi dragostei pe care a condiţiilor de trai şi de muncă
în R.P.R. şi ura lor neîmpăcată îm colectare pe raion. regimul nostru de democraţie popu ale cadrelor didactice, dată în vara
lară o poartă celor ce slujesc lu anului trecut, a însemnat un şi mal
; Ţăranii muncitori din Blăjel minării poporului. Inima fiecărui puternic sprijin acordat învăţători*
dascăl dela sat sau oraş a împăr lor şi profesorilor. însăşi aceste noi
âu demascat pe chiaburul Gh. Vandor tăşit bucuria celor cinstiţi. Fiecare măsuri vin să dea viaţă celor ară»
slujitor al culturii ştie că astăzi tate în Hotărîre-
In sala căminului cultural din co El spunea ba că n’are deloc cereale, munca îi este preţuită. E lucru de mare însemnătate sî
muna Blăjel (raionul Mediaş) a ba alte minciuni. Dar la chiabur a- De bună seamă că trăind această fii luminătorul viitorilor construc*
avut loc zilele trecute o mare adu casă, la percheziţie, s’au găsit 5.808 mare bucurie, pe cei mai vârstnici tori ai socialismului. A fi în frunteaf
nare populară, la care au luat parte kg. porumb ştluleţi, cam 1.000 kg. gândurile îi poartă cu ani în ur celor care lucrează pe tărîmul cui*
şi ţărani muncitori din comunele grâu, o mare cantitate de ovăz şi mă» Zile şi luni dearândul bateau turii, este o mândrie. In orice că*
Moşna, Boian, Proştea Mare, Dâr- mai mult de 2.700 kg. cartofi. Aşa pe la uşile celor mari, pentru a tun al ţarii ne-ain afla, să ne stră*
los, Valţ şi alte comune. In faţa su cum au cerut ţăranii munci Lori din putea căpăta un post. Erau înjosiţi duim neîncetat să răspândim
telor de ţărani muncitori adunaţi în sat, judecata populară l-a condam şi mustraţi de ciocoiul sau de aren cât mai temeinic lumina cărţii în
sala căminului, a fost judecat şi nat pe chiaburul Vandor Gh., la daşul din sat, obligaţi să trăiască rândurile celor ce muncesc. Să pu*
condamnat de către organele jus 4 ani închisoare, la confiscarea ce în cea mai cruntă mizerie- Condiţii
tiţiei populare, înrăitul chiabur reale or găsite in casa lui, la 10 000 de viaţă din cele mai grele hărăzi nem toată' dragostea şi priceperea
Vandor Gh. din comuna Blăjel. El lei amendă şi la 48.000 lei cheltueii seră capitaliştii şi moşierii, atât noastră, în munca pentru educarea'
a încercat să se sustragă dela pre de judecată. Luând apoi cuvântul, învăţătorilor cât şi profesorilor. şi luminarea poporului nostru.
darea cotelor către stat. In timpul ţăranii mijlocaşi Zamfirescu Iiie, j Nici vorbă de o răsplată a muncii. A. Mincu
desfăşurării procesului, ţăranii mun d n comuna Bazna şi Câmpean Pe
citori Kiss Mihail şi Groza Vasile tre din comuna Braţeiu au arătat că
din comuna Blăjel, au arătat că pe ţăranii săraci şi mijlocaşi îşi înde Orăşelul copiilor
timpul când la putere erau guverne plinesc cu cinste datoria patriotică, ■— Uite acolo! Uite! Scufiţa roşie! cârcă la taică-său, Neagu Vasile^
le burghezo-moşiereşli, chiaburul predând cotele către stat. Totoda strigă deodată mica Doina Geor- vălţuitor la fabrica „Quadrat", că*
Vandor Gh. asuprea cu înverşunare tă, ei şi-au luat angajamentul că gescu, strângând mai tare mâna ruia în copilărie, nici când nu i-a
pe ţăranii săraci şi mijlocaşi şi aţâ vor veghea ca chiaburii să-şi pri mamei sale. Mulţimea reflectoare fost dat să se desfete astfel...
ţa ura de neam între români şi un mească osânda atunci când vor îm lor, a luminilor, arătau şi mai bine In faţa casei cu pereţii de sticlă*
guri. Nu esfe deci de mirare, au ară piedica acţiunea de predare a cote bucuria şi mirarea ce se citea pe e mai multă lume decât oriunde*
tat cei doi ţărani săraci, — că acum lor. „Condamnarea chiaburului sa chipul îmbujorat al fetiţei. Mii de oameni mari, ca şi copiii lor,
chiaburul n’a vrut să-şi predea co botor, — a spus Câmpean Petre — In oraşul copiilor, construit în stau cu ochii aţintiţi la teatrul da
tele de cereale către stat. Chiaburul trezeşte în noi şi mai muit vigilen Piaţa Republicii din Bucureşti, eu păpuşi „Prichindel". Se joacă pie
n căutat să înşele vigilenţa comi ţa pe care trebue s’o avein faţă de prilejul pomului de iarnă, s’a strâns sa „Căsuţa din ulcior”. Sprintena
tetului executiv al sfatului popular. uneltirile bogătanilor". lume multă. Privesc cu toţii la mi veveriţă, iepuraşul, privighetoarea,
nunăţiile cuprinse în acest orăşel toate vieţuitoarele pădurii s’au unit
Chiabur trimis în judecată ca din basme, al copiilor- Uriaşul şi au biruit ursul vrăjmaş, care
pom de iarnă din care pornesc voia să-i rună să muncească pentru
pentru sabotarea colectărilor lungi ghirlande de globuri strălu el, să-i aducă lui mierea cea dulce.
citoare în zeci de culori, îţi înflore — Mai vreau, mai vreau, strigă
In vreme ce ţăranii muncitori pre ghind la apărarea intereselor po şte bucuria în priviri şi în inimă. bătând din palme, Nuţa Ilie, un nod
dau la timp cotele, chiaburii încear porului muncitor, a înştiinţat corni- De crengile verzi ale bradului sunt de fată de 4 ani, în clipa când sa
că în chip şi fel să saboteze colec tetul excculiv al sfatului popular ra-, aninate mulţimi de jucării: păpuşi lasă cortina peste frumoasa pove*
tările. ional, care a pornit cercetări, des- j şi cărucioare, ursuleţi şi avioane, ste din pădure.
Chiaburul Constantin Şerbănică, căţei şi mingi. Nu ştii la ce să te — A venit a tre'a oară, spună
din comuna Bulzeşti (raionul Băl- copcrind că fostul secretar al sfatu uiţi mai întâi, fie că eşti copil, fie râzând taică-săn, încercând să-şi
ceşti), pentru a nu-şi preda cotele lui dăduse o adeverinţă falsă. că eşti om în toată firea. Ea căsuţa facă loc prin mulţimea care nu sa
către stat, s’a folosit de o unealtă a Chiaburului i s’au întocmit acte de de turtă dulce; la cea cu pălărie mai satură privind. Feţele tuturor
lui care se strecurase în postul de trimitere în judecată pentru sabo ţuguiată de trestie, ce poartă în arată voe bună, veselie. In lumea
secretar al comitetului executiv al taj. Şi complicii chiaburului au frunte doi cocoşi înfuriaţi; la ma minunată a basmelor, construită
rele glob pământesc susţinut de pentru bucuria celor mici, bucuria
sfatului popular comunal. Şi aşa, fost trimişi în judecată, pentru a-şi cubul de oglinzi; la cele două că cuprinde pe deantregul şi inimile
chiaburul a dobândit o adeverinţă primi pedeapsa cuvenită. suţe lipite în chip de carte deschisă, vârstnicilor, care alături de vlăsta
mincinoasă care zicea că pe întinse I.eonte Barbu doldora de cărţi şi reviste pentru rele lor, nu se îndură să se despaf
le lui pământuri, culturile au fost Eidia Novacov, cei mici.-. tă de bazarul pomului de iarnă. E
— Ce male e Moş Gelilă! — se minunată viaţa pe care partidul şl
„compromise". Anton Doboş, bucură şi se minunează Ionel Nea- guvernul o făuresc copiilor ţării
Dar referentul Buturugă Ion, ve corespondenţi gu, un ţânc de trei ani, ce stă în noastre!
'■ ■IU im IILBMUmi’WHireBBWagB— WBB—Bt—
Cu prilejul sărbătoririi celei de-a bucurie. Şi de bună seamă aceasta-i
patra aniversări a instaurării Re Deschiderea expoziţiei numai o părticică din revoluţia cui*
publicii Populare Române, în Ca turală petrecută în patria noastră*
pitala ţării s’a deschis expoziţia: „Republica Populară Română Oprindu-ţi privirea asupra pozelor,
„Republica Populară Română pe care prezintă aspecte din viaţa os*
drumul construirii socialismului". pe drumul construirii socialismului44 laşilor armatei populare, ai sigu*
Cel ce vizitează această expozi ranţa c.ă tot ceeace am cucerit şi
ţie simte cu adevărat mândrie în altădată, cu un plug de lemn tras fotografii şi tablouri prezentând am construit va fi apărat cu străş*
suflet, privind fotografiile şi tablo de doi boi, să sgârie pământul. A- aspecte de pe marile şantiere din nicie.
urile ce înfăţişează marile realizări lături, fotografii şi tablouri prezin patria noastră. Pe şantierele Ca Mai multe fotografii reprezintă
dobândite de poporul nostru în ul tă succesele dobândite de gospodă nalului Dunăre-Marea Neagră, pu pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
timii patru ani. Smulgând din mâi riile de stat şi colective. Eşti cu ternicele escavatoare sovietice în Dej şi pe alţi conducători ai parti
nile burgheziei, prin actul naţiona prins de mare bucurie privind belşu lesnesc munca constructorilor. La dului şi membri ai guvernului, în
lizării. principalele mijloace de pro gul revărsat în casele colectivişti Combinatul Poligrafic „Casa Scân mijlocul muncitorilor şi ţăranilofi
ducţie, clasa muncitoare condusă lor, fie că sunt din Sântana-Arad, teii", uriaşa rotativă venită tot din muncitori.
de partid a pornit cu tot avântul pe Grădinari-Bueureşti, Berveni, raio Uniunea Sovietică, tipăreşte încă Către i'şirea din expoziţie ai în
drumul făuririi unei puternice in nul Cărei, sau din oricare altă par de pe acum multe din ziarele care faţă fotografii ce reprezintă pe oa*
dustrii socialiste. Având frăţescul te a ţării. Pe ogoare ară puternice apar astăzi în ţara noastră. menii muncii din ţara noastră, sem*
ajutor sovietic, regimul de demo le tractoare trimise de Uniunea So De adâncile prefaceri petrecute nând Apelul pentru un Pact al
craţie populară a înfăptuit numai vietică sau fabricate la noi în ţară. în aceşti patru ani, îţi vorbeşte fie Păcii. Poporul nostru cunoaşte*
în doi ani (1948—1950) ceeace Fotografia unui tractor K. D. 35, ca care fotografie, orice tablou în par astăzi începutul unei vieţi noi*
burghezia şi moşierimea n’au reu şi numeroase fotografii ce arată al te. Privind fotografia care înfăţi fericite, îmbelşugate. El doreştei
te maşini şi unelte agricole, bato şează o femee aplecată asupra unei
şit să facă într’un sfert de veac. să aibă linişte, ca să-şi clădească
ze, combine, construite în ţara noa cărţi, şi aflând că asemenea ei, mai grabnic fericirea. Gândul fie
In expoziţie se poate urmări şi stră, oglindesc sprijinul neîncetat peste două milioane de oameni ai cărui om al muncii din ţara noas
drumul străbătut de agricultura pe care clasa muncitoare îl dă ţă muncii au avut putinţa să se smul tră se îndreaptă către stegarul
ţării noastre. O fotografie arată rănimii muncitoare. gă din întunericul neştiinţei de car luptei popoarelor pentru pace, to
cum ţăranul muncitor se chinuia Deasemenea se pot vedea aci te ţi se umple inima de mândrie şî varăşul Stalin.