Page 13 - Albina_1952_01
P. 13

DIW UNIUNEA                                                               na ea          :M& FICÂ
                                                                                                            kfc»  *
                                                                                                                      6



                 Casa  de  cultură  agricolă                               Moi  staţiuni  hidroelectrice  săteşti  construite

                   din  colhozul  „Ciealov"                                                      în  Uzbechistan
                             de  N.  Sementovscaia                            Colhoznicii  sovietici  folosesc  în  R.S.S.  Uzbecă.  In  anii  de  după
                                candidată  în  ştiinţele                    toi  mai  mare  măsură  puterea  apei   război,  au  fost  puse  în  funcţiune
                                     agricole                              pentru electrificarea tuturor satelor.   223  de  noi  staţiuni  hidroelectrice-
                                                                           In colhozul „Karl Marx" din  RS.S.
          Casa  de  cultură  agricolă  a  col­  Toate  aceste  lucrări  experimen­ Uzbecă,  s’a  terminat construirea  li­  In  ultima  vreme,  colhozurile  nu-şt
        hozului  „Cicalov"  din  raionul  Bo-  tale  au  dat  rezultate  bune.  nei  staţiuni  hidroelectrice,  care  dă  mai fac uzine mici, ci îşi construesc
        risov,  regiunea  Minsc,  a  Luat  fiinţă   După  învăţăturile  dobândite  la  curent  electric  şcolii,  caselor  col­ staţiuni  electrice  puternice,  care  a-
        în  anul  1950.  Pentru  aceasta,  a fost  casa  de  cultură  agricolă,  brigadie­ hoznicilor  şi  tuturor  întreprinderi­ jutâ  la  electrificarea  diferitelor  fe­
        aleasă  o  casă  în  mijlocul  satului,  rii  A.  Razutnovici  şi  N.  Ivanovsclu   lor  de  producţie  ale  colhozului.  luri de munci. In colhozurile „Sven-
        încăpătoare  şi  bine  înzestrată  cu  au  îmbunătăţit  lucrările  pământu­  Tot  cu  ajutorul  electricităţii  func­ dlov"  şi  „Comunism",  de  pildă,
        tot  materialul  ajutător  agrotehnic  lui  atât  pentru  însămânţările  de
        şi  zootehnic,  pentru  a  uşura  studiul  cereale  de  primăvară,  cât  şi  pentru   ţionează  o  instalaţie  mare  de  us­ din  raionul  langhilul,  puterea  elec­
        colhoznicilor.  Deasemeni,  s’au  mai  cele  de  toamnă.           care  a  bumbacului.              trică  e  folosită  la  arat,  la  prima
        dat  casei  de  cultură  o  hartă  a  aso-   In  laboratorul  casei  de  cultură   Staţiunea  hidroelectrică  a  colho­ praşilă  printre  rânduri a  bumbactt-
        lamentelor  din  colhoz,  un  ierbar,  agricolă,  experimentatorii  încear­ zului  „Karl  Marx“  e  a  20-a  care  lui, ta uscarea acestuia, precum şi la
        un  insectar  şi  aparate  de  laborator  că  umiditatea,  puterea  de  încolţire,   s’a  construit  numai  în  1951  în multe  alte munci.
        pentru  analize  şi  cercetări.   calitatea  seminţelor  şi  fac  analiza
          Pe  lângă  casa  de cultură  agrico­ solului.  S’a  făcut  descrierea  tere­
        lă  a  fost  înfiinţată  o  bibliotecă  spe­ nului  colhozului  şi  a  fost  întocmită
        cială, care cuprinde multe cărţi  pri­ o  hartă  a  solului.
        vitoare  la  cultura  plantelor,  creşte­  Casa  de  cultură  agricolă  ţine  o
        rea  animalelor  şi  lucrări  ale  renu­ strânsă  legătură  cu  instituţiile  de
        miţilor  savanţi  sovietici:  V.  R.  Vi-  cercetare  ştiinţifică  din  republică.
        liams,  I.  V.  Miciurin,  T.  D.  Lîsen-  Colhoznicii  sunt  ţinuţi  în  cunoştin­
        co.  Ea  e condusă  de  iscusitul  agro-  ţă  cy  izbânzile  noi  ale  ştiinţei   şi
        tehnîcian  al  colhozului,  F.  Aculici.  cu  experienţa  fruntaşilor.  Oamenii
        Toată  activitatea  casei  de  cultură  de  ştiinţă  de  pe  lângă  Academia
        agricolă  e  îndrumată  de  o  comisie  din  Bielorusia  şi  dela  staţiunile  de
        alcătuită  din  11  colhoznici,  dintre  selecţionare,  ţin  deseori  conferinţe
        care  fac parte preşedintele  colhozu­ şi  lecţii  pentru  colhoznici.
        lui,  agronomul,  cei  mai  buni  bri­  La  casa  de  cultură  agricolă,  se
        gadieri  ai  brigăzilor  agricole,  ad­  desfăşoară  cursurile  agrotehnice de
        ministratorii  fermelor  şi  alţi  frun­  3  ani,  conduse  de  agronomul  col­
        taşi  ai  producţiei  colhoznice.  hozului  A.  La-zerco  şi  de  zootchni-
          Casa  de  cultură  agricolă  e  de  cianul  S.  Sibalco.
        un  mare  ajutor  colhozului.  După   In  primul  an,  cursurile  au  fost
        cele  învăţate  aci,  colhozul  a  însă­  urmate  de  30  colhoznici  la  secţiu­
        mânţat  anul  acesta  o  suprafaţă  de   nea  agrotehnică şi de 26 la cea zoo­
        225  hectare  cu  soia.  care  ajută  la   tehnică.  Examenele  au  arătat  că  ei
        îngrăşarea  pământului, şi a  organi­  şi-au  însuşit  bine materialul  predat.
        zai  întreţinerea  porcilor,  folosind   La  aceasta  a  ajutat  în  mare  măsu­  Muncitorii  sovietici  lucrează  cu  înflăcărare  pentru  a  da  cât  med
        la  îngrăşatul  lor hrană  ieftină. Col­  ră  şi  faptul  că  lecţiile  ce  se  ţineau   multe  produse.  S.  Gavriliuc  este  lucrătoare  la  fabrica  de  tricotaje
        hozul  a  mai  pregătit  bălegar  pen­  la cursuri erau strâns legate de pro­  „Roza  Luxemburg“  din  oraşul  Kiev  şi  deputată  in  Sovietul  raionului
        tru  îngrăşarea  unei  suprafeţe   de   ducţia  colhozului.  La  casa  de  cul­  Jdanov.  Ea  şi-a  îndeplinit  sarcinile  prevăzute  in  planul  pe  1951,  în  9
        100  hectare  de  cartofi,  iar  ogoarele  tură  agricolă  au  fost  organizate   luni.  Stahanovista  a  dat  zilnic  câte  o  normă  şi  jumătate  şi  chiar  două
        pentru  grâul  de  primăvară  au  fost  expoziţii  speciale,  care  au  arătat   norme  pe  zi.                         %
        îngrăşate  cu  îngrăşăminte  granu­ izbânzile  colhozului  şi  ale  multo­  Fotografia  o  înfăţ'şează  pe  stahanovista  S.  Gavriliuc  la  lucru.
        late.                             ra  dintre  brigăzi.

          Colhozul  „Ceapaev"  este  aşezat         Pe  drumul  belşugului                                   tă,  obţinut  de  selecţionerii  sovietici
        în  raionul  Liebnecht  din  regiunea                                                                miciurinişti.  In  unele  sectoare,  a-
        Stavropol,  pe  malul  stâng  al  râu­                    de  A.  Plehanov                           cest  grâu  a  dat  o  recoltă  de  4.000
        lui  Zelenciuc.  Ogoarele  lui  se  în­                                                              kg.  la  hectar.
        tind  pe  mii  de  hectare.  In  fermele  pe anul  1951. Raportul l-a făcut pre­ „Ceapaev"  nu  numai  că  şi-a  refă­  La  sporirea  recoltei  contribue  şl
        colhozului,  sunt mai  mult de  12.000  şedintele colhozului,  Golovin.  cut  gospodăria,  dar  a  întrecut  ni­ munca  făcută  cu  maşinile.  In  col­
        capete  de  vite,  un  mare  număr  de   —  Planul  de  stat  de  predarea  velul  de  dinainte  de  război.  Ocu­ hoz,  lucrează  20 de tractoare puter-
        păsări,  prisacă  cu  peste  600  stupi,  cotelor  de  cereale,  l-am  îndeplinit  panţii  fascişti  distruseseră  colho­ nice. 95  la  sută  din  muncile agrico­
        etc.                              cu 20 zile înainte de termen,  a  spus  zul.  Rămăseseră  numai  27  de  cai,  le  ale  colhozului  sunt  mecanizate.
          Colhozul  are  uzină  electrică  pro­  el.  La  centrele de colectare,  am  dus  câteva  capete  de  vite  cornute  mari,  Mecanicii  din  SMT  Cuzminsc  în­
        prie,  fabrică  de  cărămidă  care  pro­  mai  mult  de  186.000  puduri  (1  pud  porci şi oi.  Clădirile obşteşti au fost  deplinesc  întocmai  contractele  în­
        duce  un  milion  de  cărămizi  pe  an,   are  16  kg.)  de  cereale,  de  cea  mai  arse,  iar  câmpiile  părăginite.  cheiate  cu  colhozul.  De  regulă,  a-
        ateliere  mecanice,  un  club,  staţie   bună  calitate  şi  mai  ales  grâu.  A-   Prin  munca  însufleţită  a  colhoz­ rătura  es*.e  făcută  la  adâncimea  de
        de  radio-amplificare,  o  şcoală  me­  cesta  este  sprijinul   colhoznicilor  nicilor,  totul  a  fost  refăcut.  Le-a  22—25  cm.  Semănatul  tuturor  cuk-
        die  şi  altele.  Această  gospodărie   noştri  la  cauza  întăririi  păcii  în  lu­ venit  în  ajutor  şi  statul  sovietic.  turilor  se  face  numai  în  ogoare.
        mare  este  condusă  de  specialistul   mea  întreagă.  Colhozul  nostru  este   Creşterea  recoltelor  la  culturile   Creşterea  venitului  gospodăriei
        în  agricultură,  V.  A.  Golovin.  pe deplin  asigurat cu  seminţe.  Dea-  agricole  este  datorită  folosirii  în   obşteşti  a  colhozului  dă  putinţă
                                          semenea,  am  făcut  rezerve  de  se­ colhoz  a  tuturor  măsurilor  agro­
           In  anul  1951,  membrii  colhozului                                                              colhoznicilor să facă mari construc­
        „Ceapaev“  au  muncit  cu  hărnicie   minţe,  de  furaje  şi  de  alte  fonduri  tehnice.  Bunăoară,  colhozul  a  în­  ţii.  Cu  fiecare  an  se  schimbă  înfă­
        strângând  în  mijlociu  câte  2.000   obşteşti.                   trebuinţat  cu  succes  asolamentele   ţişarea  fostelor  cătune  pe  care  este
                                            Pentru  zilele-muncă  făcute  în  de  ierburi  perene.  Culturile  de  ier­
        kg. cereale, de pe fiecare hectar.  De                                                               aşezată  gospodăria  colhozului.  Se
        pe unele parcele au  strâns chiar câ­  colhoz ,Ana  Sasicova a primit 4.000  buri  perene  care  îmbunătăţesc  so­  construesc  case  noi.  frumoase,  clă­
                                          kg.  grâu,  mai  mult de  1.000 kg. po­ lul  sunt  semănate  pe  mai  mult  de
        te  2.500—2.600  kg.  cereale  la  hec­                                                              diri  obşteşti  ca  şcoala  medie,  spita­
        tar.  Din  livezile  de  pomi  ei  au   rumb  şi  alte  însemnate  cantităţi  de  1.000  hectare.  Colhozul  a  plantat   lul,  mag'min  universal,  clădirea  o-
                                          floarea  soarelui,  cartofi  şi  legume.  144  hectare cu  perdele de păduri  de
        strâns  recolte  bogate  de  fructe,  iar                                                            f ciului  telegrafico-poştal,  staţiune
        din  grădinile  de  zarzavat   belşug   Afară  de  aceasta,  ea  a  mai  primit  protecţie;  a  terminat  construirea  u-   zooveterinară  ş!  altele.  Se  lărgesc
                                          dela  casierie  şi  o  sumă  mare  de  mti  mare  bazin  de  aoă  şi  a  făcut
        de legume.  Planul de trei ani pentru                                                                şi  se  iau  măsuri  pentru  electrifica­
        desvoltarea  zootehnicii  colhozului   bani.                       două  iazuri  de  irigaţie  pentru  uda­  rea  totală  a  întreprinderilor  colho­
                                            Ciobanul  Nicolae  Antonov,  în  a-  rea  semănăturilor.
        este  îndeplinit  cu  succes.  Benefi­                                                               zului  şi  a  întregului  colhoz.
        ciul  colhozului  s’a  ridicat  în  anul   fară  de  produse,  a  mai  primit  un   Pe lângă aceasta, în colhoz se în­  Perspective  noi  şi  minunate  se
                                          avans  de  5 000  ruble.  Colhoznicii  sămânţează  culturi  agricole  rezis­
        trecut,  la  3  milioane  şi  jumătate
        ruble.                            mai  au  însă  de  primit  şi  alte  pro­ tente  la  secetă,  la  geruri  şi  care  deschid  în  faţa  colhozului  „Ccapa-
                                          duse.   După  socotelile  conducerii,  cresc  bine  în  condiţiunile  climate­  ev“  pentru  anii  ce  vin  Alături  de
          După  terminarea  muncilor   de   numai  ca  plată  suplimentară,  col­ rice  neprielnice,  dând  recolte  bo­
        strângere  a  recoltei,  a  avut  ioc  a-   hoznicii  vor  primi  pe  1951,  peste gate.  Bunăoară,  toată  suprafaţa  re­  întregul  popor  sovietic,  colhoznicii
        dunarea  colhoznicilor.  La  ordinea  235.000  kg.  cereale.       zervată  culturilor  de  toamnă  este   merg hotărîţi  pe drumul belşugului,
        de  zi  a  fost  discutarea  rezultatelor  In  anii  de  după  război,  colhozul semănată cu  grâu  rezistent la  sece­ spre  comunism.
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18