Page 15 - Albina_1952_01
P. 15
A L B I N A 7
Până la 1 Ianuarie 1952
596.302.2S8 semnături
pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii
Urările marelui Stalin adresate poporului japonez
Comunicatul Secretariatului Consiliului Mondial al Păcii
De Anul Nou, redactorul şef al Starea ţăranului japonez este şi
Agenţiei japoneze „Kyodc" a ru mai îngrozitoare. Pământurile ţă PRAGA, 5 (Agerpres). — TASS bia — 25.000; Coreea — 7.047.821 ;
gat pe 18 conducători de ţări să ranilor sunt confiscate de autorită transmite: Costa Rica — 34.000; Cuba — 850.000;
Secretariatul Consiliului Mondial al Danemarca — 128.278; Egipt —
trimită urări poporului japonez. ţile militare americane, care cons- Păcii a publicat un comunicat în legă 100.000; Elveţia — 61.800; Finlanda —
Dintre toţi cei rugaţi, numai ma truesc baze militare. Rodul muncii tură cu strângerea de semnături pe 550.000; Franţa — 10.000.000; Gre
rele Stalin a trimis urările sale. ţăranului japonez este luat în în Apelul Consiliului Mondial al Păcii cia — 36.725; Guatemala — 100.000;
Singur acest fapt dovedeşte dra tregime. Spre a-şi putea plăti dă pentru încheierea unui Pact al Păcii India — 1.700.000; indonezia —
gostea frăţească pe care o poartă rile către stat, el este silit să se între cele cinci mari puteri. In co 609.163; Irak — 20.000; Iran —
municat se spune că până Ia 1 Ianua 1.961.198; Israel — 354.159; Italia —
tovarăşul Stalin tuturor popoarelor vândă pe el şi copiii săi. rie au fost strânse în cursul campaniei 16.000.000; Janonia — 6.000.000; Li
lumii. In planurile imperialiştilor ame pentru încheierea unui Pact al Păcii ban — 200.000; Marea Britanie —
Pentru poporul japonez, cele cu ricani, Japonia este sortită să de 596.302.298 semnături. Numărul sem 833.000; Mexic — 300.000; Mongolia
prinse în mesajul stalinist sunt cu vină un centru al războiului în a- năturilor se repartizează pe ţări după — 633.877; Norvegia — 30.000; Olan
da — 342.598; Pakistan — 14.000; Pa
vinte de îmbărbătare în lupta pe ceastă parte a lumii, iar poporul cum urmează :
Albania — 865.885; Algeria — raguay — 16.000; Peru — 5.578; Polo
care acesta o duce pentru elibera japonez carne de tun ieftină. Gu 120.000; Germania (referendumul popu nia — 18.053.000; Porfo-Rico —
rea patriei, pentru dobândirea unei vernul american a cerut guvernului lar împotriva remilitarizării şi pentru 20.000; Portugalia — 40.000; Româ
vieţi libere, lată între altele, ce cu trădător al lui Yoshida, să formeze încheierea tratatului de pace) — nia — 11.060.141; Suedia — 265.000;
16.700.000: Arpentina — 3.000.000; Siria — 265.000: Spania — 400.000;
prinde t e l e g r a m a tovarăşului o armată de zece divizii. Aceasta Australia — 90.000; Austria — 871.021; Tailanda — 152.531: Transiordania —
Stalin: este o afacere din cele mai bănoase BeVîa — 409.092: Birmania — 22.000: Triert — 80.000; Tunisia —
„Vă rog să transmiteţi poporului pentru bancherii americani, întru 129.830: Bolivia 8.500; Brazilia — 130.000: Ungaria — 7.148.000; Uniunea
japonez că îi urez libertate şi feri cât cheltuielile pentru întreţinerea 3.000.000; Bulgaria — 5.627.000; Ca Sud-Africnnă — 5.000; U. R. S. S. —
cire, că îi urez deplin succes în unui soldat japonez îi costă de trei nada — 270.000; Cehoslovacia — 117.669.320; Urnmiav — 216.000; Ve
lupta sa curajoasă pentru indepen ori şi jumătate mai puţin decât pen 9.020.522: ChiM — 500.000; China — nezuela — 45.000; Vietnam —
344.530.057; Cipru — 103.824; Colum 7.532.378.
denţa patriei sale“. tru un soldat american.
Cuvintele părinteşti ale tovară Dar poporul japonez se împotri
şului Stalin sunt pline de adâncă veşte cu dârzenie planurilor răz Cum au jefui! imperialiştii ţara noastră
înţelegere faţă de poporul japonez, boinice şi de înrobire a ţării de
înrobit de imperialiştii americani. către imperialiştii americani. Gre
In anul 1900, ţara noastră trecea ne lei aur pentru serviciul datoriei
Ruina adusă de război a fost adân vele se ţin lanţ. Cu toată prigoana
cită de ocupaţia americană. Masele dusă îmnotriva partizanilor păcii, printr’o g ea încercare. O secetă publice externe şi aproape 50 mili
cumplită bântuise ţara cu un an oane lei aur drept cheltueli de că
muncitoare îndură din greu foame Apelul Păcii a fost semnat de 6
te, mizerie, oprelişti. Ocupaţia ţării milioane oameni. Cuvintele de înainte, astfel încât negoţul cu ce lătorie.
reale — cel mai de seamă isvor de
de către armatele americane a cos pace şi libertate ale tovarăşului Mare era tributul pe care ţara
tat până acum poporul japonez Stalin îmbărbătează poporul japo venituri al ţării — era ca şi desfiin noastră îl plătea lacomilor capita
ţat. Bugetul statului se afla într’o
cinci miliarde de dolari. Muncitorii nez. El îşi dă seama şi mai bine lişti din America şi Europa apusea
sunt exploataţi în modul cel mai de câtă dragoste este înconjurat în g ea cumpănă. Poporul muncitor nă, care foloseau orice prilej, pen
crâncen. Ei lucrează câte 12—H lupta sa de poporul sovietic şi de d n ţara noastră jefuit de capita tru â ne jefui cât mai crunt.
ore pe zi, pentru un salariu de mi toate popoarele lumii. Alături de lişti, moşieri şi chiaburi, trecea prin Aşa a fost bunăoară in primii ani
zerie. Atunci când cer plată mai popoarele iubitoare de pace din în cele mai grele suferinţe. după războiul din 1916—1918, când
dreaptă, sunt asvârliţi pe drumuri. treaga lume, poporul japonez se va Ca şacalii prădalnici, pândeau ca populaţia ţării era înfometată şi des-
Zece milioane de japonezi sunt şo pitaliştii din America clipa potrivită brăcată, roasă şi secerată de boli
meri. Pe lângă aceştia, alţi opt mi avânta cu puteri sporite, pentru cu să se repeadă asupră-ne şi să ne în gre’e. Crpitaliştii americani, englezi
lioane abia an putinţa să munceas cerirea libertăţii şi independenţei robească... Şi aşa, iată că într’o şi francezi — aşa zişii noştri „a-
că jumătate din timpul săptămânii. patriei sale. bună zi se dădu jos din tren la liaţi" — ne cerură un miliard lei
Bucureşti un trimis al lor, anume aur — bani peşin — pentru a ne...
Lucrările Adunării Generale O.N.U. Por'er. Trimisul bancherilor din A-
După vacanţa de sărbători, Adu Egipt, Iran şi celelalte ţări din merica se arăta gata să împrumute „ajutora" cu alimente. In fapt, în
loc de a imente ni s’au trimis de
narea Generală a Organizaţiei Na Asia şi Africa. Ei se sbat de ceasul stătu! nostru cu 10 milioane lei-aur, pildă, 100 avioane şi 100 care de
ţiunilor Unite şi-a reînceput lucră morţii, pentru a lovi în China cerând însă, în schimb, dreptul de asalt uşoare! Căci „ajutoarele" de
rile. Problema ce s’a discutat a fost Populară. Iată dar că prin aşa zi a secătui o bună parte din petrolul pe atunci, întocmai ca şi „ajutoare
cea privitoare la aşa zisul comitet sele „măsuri colective" imperialiş ţării. Deasemeni, omul de afaceri le" pe care Ie primesc astăzi ţările
„pentru măsuri colective". Acest tii, şi în primul rând cei americani, al imperialiştilor americani cerea marsballizafe, nu erau destinate
comitet a luat fiinţă în sesiunea vor să pornească un nou război scutire de orice taxe vamale, iar poporului, ci duşmanilor lui. „Aju
Adunării Generale din anul trecut, pentru a subjuga omenirea. Şi mai funcţionarii din industria petrolului toarele" acelea au costat foarte
în urma poruncilor date de impe au neruşinarea să mintă că ei poar să fie... tot americani! Cu alte cu scump poporul nostru. Mii şi mii de
rialiştii americani. tă de grijă popoarelor şi că doresc vinte, pentru un împrumut de 10 români au fost împinşi să lupte îm
Luând cuvântul în această ches pacea. milioane lei aur, lacomii bancheri potriva tânărului stat sovietic. Pen
tiune, A. I. Vîşinski, şeful .delega Singurul organ menit să înlăture americani voiau să cumpere ţara tru a plăti aceste „ajutoare", guver
ţiei sovietice, a demascat cu tărie pericolul războiului este Consiliul întreagă cu toate bogăţiile ei şi s’o nul burghezo-moşieresc încheie cu
scopurile urmărite de imperialiştii de Securitate. Comitetul „pentru transforme într’o colonie a lor. bancherii englezi un împrumut de
americani prin „măsurile colecti măsurile colective", aşa cum a ară Târgul cu americanii nu s’a în 35 milioane lire sterline. Drept pla
ve". Aşa cum au pustiit Coreea, tat A. I. Vîşinski, este o născocire cheiat insă, pent ucă bancherii tă pentru acest târg ruşinos, trimi
imperialiştii americani şi cei câ a bancherilor americani, cu ajuto nemţi, care erau tari şi mari la noi şii guvernului au primit un bacşiş
ţiva slujitori ai lor pun la cale al rul căruia ei vor să aprindă răz pe acea vreme, se împotriviră. Tâl de 2 milioane şi jumătate lire ster
cătuirea unei armate europene cu boiul. Pentru înlăturarea primej cul acestei împotriviri a imperialiş line!
care să pârjolească ţările libere din diei care ameninţă omenirea, aşa tilor npmti care aveau în ţara noas Turbând de furie, Truman şi ce
Răsăritul Europei. Forţele război cum a propus delegaţia Uniunii tră un bun sprijin, monarhia Hohen- lelalte slugi a!e milionarilor şi mi
nice din Statele Unite, Anglia şi Sovietice, este nevoe ca, să fie des zollernilor, s’a văzut însă curând. liardarilor americani se sbat astăzi
Franţa sunt însetate după un nou fiinţat comitetul „pentru măsurile La început, ei se arătaseră gata să-i de ceasul morţii, dorind să ne înro
război, pentru a jefui alte ţări şi a colective" şi să se convoace o şe sprijine pe americani şi să silească bească din nou. Ei au votat de cu
scoate câştiguri uriaşe. Imperialiş dinţă a Consiliului de Securitate, guvernul român să primească con- rând o lege prin care se arată pe
tii americani, englezi şi francezi unde să se discute şi să se ia mă diţii'e puse. Pentru aceasta însă, faţă duşmani de moarte ai poporu
încearcă să oprească prin forţa ar suri menite să înlăture neînţelege bancherii nemţi cereau americani lui nostru, ca şi ai tuturor celorlal
melor, mişcarea de eliberare a po rile şi să asigure stabilirea de legă lor 4 milioane lei aur, drept piaţă te popoare libere din lume. Prin a-
poarelor din Vietnam, Malaya, turi prieteneşti între popoare. pentrucă îi lăsau... să ne prade! ceastă lege, ei arată că vor cheltui
Ca adevărate fiare de pradă s’au 100 milicane dolari pe an, ca să lo
Desvoîtarea iiîdostneî coostmcţliSor aruncat imperialiştii din America şi vească în felurite chipuri în popoa
de maşini in R. P« Ungară din Europa apuseană asupra ţării rele libere ale lumii. Cu banii storşl
noast-e. Pe mâna lor au intrat 94 Ia în trecut de pe spinarea noastră, eî
sută din industria zahărului, 95 la îşi tocmesc azi tot soiul de slugi,
Industria construcţiilor de maşini nute să se poată cosi mai mult de sută din industria gazului şi elec ţintind să ajungă din nou atotstă-
a luat un mare avânt în Republica o jumătate hectar. Combinele vor tricităţii, 74 la sută din industria pânitori în ţara noastră, pe avuţiile
Populară Ungară. Folosind expe fi în aşa fel făcute, încât să îngădue metalurgică şi 70 la sută din indus şi pe truda poporului nostru. Cu cât
rienţa sovietică, constructorii ma întrebuinţarea lor şi la recoltarea tria lemnului. Din 637 milioane lei jind se gândesc ei. Ia vremurile când
ghiari dau la iveală noi tipuri de floarei soarelui. aur, cât era capitalul industriei din numai într’un singur an, scoteau
macini. Agricultura este înzestrată In cursul anului 1952, se vor fa ţara noastră pe atunci, 511 milioane dela noi un câştig de aproape 200
şi ea cu tot maî multe şi mai mo brica în serie combine pentru recol
derne maşini şi, unelte agricole. De tarea sfeclei de zahăr, maşini de lei aur erau în stăpânirea bogătaşi milioane lei aur!
pildă, în anul 1951 a fost ponstruit semănare a porumbului în cuiburi lor din America şi Europa apu Orice ar încerca însă, nu vor maî
un tip de secerătoare care poate fi aşezate în pătrate, primele maşini seană. putea să-şi ducă la îndeplinire pof
folosită şi la ; recoltarea orezului. pentru însilozarea nutreţului. Ace In anii dinaintea primului război tele nesăţioase. Poporul nostru este
Acumi se vor fabrica în iserie maşini ste ultime maşini fac din mers se mondial ieşeau din ţară anual între hotărît să-şi apere libertatea cuce
pentru cositul Jerbii. Aceste maşini
au dispozitive de tăere de 6 metri ceratul, tocarea şi încărcarea plan 50—60 milioane lei aur drept câşti rită şi şi-o va apăra din toate pu
lăţime, ceeace face ca în 20 de mi telor de nutreţ. guri şi dobânzi ; cam 85—90 milioa terile.
