Page 17 - Albina_1952_01
P. 17
V** Seria ll-a Mr. 211 Miercuri ÎS Ianuarie 1952
b i :
2* . i o i 8 pagini —
D a î " 7 .. REDACŢIA: Bucureşti
b<mt- 7 - str. Dohrogeanu Oherea 2
Tel 5 89 48
ii ■' ADMINISTRAŢIA
Q
•O Editura de Stat— Imprimate
şl publicaţii — Sectorul
Publicaţii
Gala «» Bucureşti Str Brezolanu 27
Tel 4 66.70
Al. Cazaban A B O N A M E N T E :
150 lei anual
Ion Călugării R evista supta mârta/u Abonamentele se pot plăti
Dumitru Mihalache prin cont CEC nr. 1220
sau 26.548
Dumitru Corbea aaşezămintelor ăuttunate Prtn cont bancă
Şerban Nedelcu nr. 038 007.
3 lei
Taxa poştalA plătită In numerar cont. aprobării Dlr. Generale P.l.T. Nr. 17.933/942
învăţătura lui Lenin
despre drumul ţărănimii muncitoare
La 21 Ianuarie 1924 a încetat din tive, folosirea în colectiv a maşinilor.
viată Vladimir llici Lenin, marele în Marele tovarăş de luptă şi continua
văţător al proletariatului, conducător tor al operei lui Lenin, 1. V. Stalin, a
al Marii Revoluţii Socialiste din Oc aplicat în viaţă planul cooperatist al
tombrie, întemeietorul Statului Sovie lui Lenin, a îmbogăţit învăţătura
tic, primul stat al muncitorilor şi ţă leninistă despre atragerea ţărănimii
ranilor. muncitoare pe făgaşul socialismului.
Un mare scriitor a spus pe drept cu Pe calea arătată de Lenin şi Stalin,
vânt despre Lenin că este omul care a calea colhozurilor, ţărănimea sovietică
făcut cel mai mult pentru oameni. a obţinut biruinţi strălucite. Orândui
Rusia, la sfârşitul veacului trecut, rea colhoznică a făcut din ţărănimea
era o {ară înapoiată în care oamenii sovietică ţărănimea cea mai fericită
muncii dela oraşe şi sate erau pradă din lume. Pe ogoarele întinse ale col
foametei şi mizeriei, erau la cheremul hozurilor se obţin recolte necunoscute
asupritorilor ţarişti. încă în lume. Agricultura sovietică
De numele lui Lenin se leagă desvol- este agricultura cea mai înaintată din
tarea luptei revoluţionare a muncitori lume. Colhoznicii sovietici iau parte
lor din Rusia, făurirea Partidului Co cu dragoste la înfăptuirea măreţului
munist (bolşevic) şi apoi victoria so plan stalinist de prefacere a naturii, de
cialismului pe a şasea parte a glo biruire a secetei şi vânturilor uscate,
bului. prin plantarea perdelelor de păduri de
Lenin a îmbogăţit învăţătura marxi protecţie, săparea de lacuri şi mari ca
stă, desvoltând-o în condiţiile noi ale nale de irigaţie.
imperialismului. Deosebit de însemnate Pe drumul arătat de Lenin şi Stalin,
sunt învăţăturile lui Lenin asupra ca a condus şi îndrumă Partidul Muncito
racterului prădalnic al imperialismu resc Român ţărănimea muncitoare din
lui american. ţara noastră. Ţărănimea a primit pă
Lenin a arătat, deasemeni, că după mânt prin lupta revoluţionară organi
înfăptuirea revoluţiei burghezo-demo- zată şi condusă de partid. In această
cratice. clasa muncitoare nu trebue sâ luptă s’a închegat alianţa dintre clasa
se oprească la jumătatea drumului ; ci muncitoare şi ţărănimea muncitoare,
sprijinindu-se pe ţărănimea săracă şi sub conducerea proletariatului. Parti
în strânsă alianţă cu ţărănimea mijlo dul nostru ne învaţă că închegarea te
caşă, ea trebue să înfăptuiască revo meinică a alianţei dintre clasa munci
luţia socialistă. Lenin arăta ţărănimii toare şi ţărănimea muncitoare se face
muncitoare că numai în acest fel i se printr’o luptă neîntreruptă dusă împo
deschide calea spre o viaţă liberă, fără triva chiaburimii. „Ne sprijinim pe ţă V. I. LENIN
asuprirea ei de către moşieri, chiaburi rănimea săracă, strângem alianţa cu
şi capitalişti. ţărănimea mijlocaşă, şi ducem o
Aplicarea în viaţă a acestor înţelepte luptă neîntreruptă împotriva chiaburi Noi întovărăşiri în regiunea Prahova
învăţături de către Partidul Comunist mii" spune Rezoluţia din 3—5 Martie Urmând Hotărîrea Comitetului Puchenii Mari, Berceni, Loioiasea,
Bolşevic sub conducerea lui Lenin şi 1949 a Şedinţei Plenare a C. C. al Central al Partidului Muncitoresc Colceag, Bălenii-Români şi Ghe-
a tovarăşului Stalin a dus ia triumful P. M. R. Urmând linia trasată de a- Român asupra muncii pe tărâmul boaia, zeci şi zeci de ţărani munci
Marii Revoluţii Socialiste din Octom ceastă Rezoluţie, trebue să luptăm construirii gospodăriilor colective tori discută despre foloasele întovă
brie. Situaţia ţăranilor din Rusia s’a pentru întărirea alianţei clasei munci şi al întovărăşirilor, tot mai mulţi răşirilor şi sunt gata să-şi orântu-
schimbat din rădăcini. Pământurile mo toare cu ţărănimea muncitoare şi pen ţărani săraci şi mijlocaşi îşi unesc iască bucăţile lor de pământ în tar-
şiereşti au fost confiscate şi date în fo tru îngrădirea chiaburimii. pământurile în tarlale mari. In fe 1 ale întinse. In comuna Băico: s’a şi
losinţă fără plată celor ce muncesc pe Datorită uriaşului ajutor dat de clasa lul acesta ei pot lucra mai bine pă făcut arătura pe pământul întovă
ogoare. muncitoare, viaţa ţăranului muncitor mântul aplicând metodele agroteh răşirilor, trecându-se peste răzoare
Dobândind pământ şi libertate, ţără din ţara noastră s’a schimbat mult, a nice înaintate, spre a dobândi re pe o suprafaţă de 400 hectare; la
nimea sovietică şi-a îmbunătăţit tra devenit mai bună, mai luminoasă. Zeci colte sporite. fel şi în comuna Ţintea, unde au
iul. Dar până la belşug şi lumină, mai de mii de familii de ţărani săraci şi In regiunea Prahova, de pildă, pe fost arate 600 hectare.
era încă cale lungă. Lenin a explicat mijlocaşi au păşit pe calea fericirii şi lângă întovărăşirile care au luat Căminele culturale din comunele
ţăranilor că gospodăria individuală, belşugului, alcătuind gospodării agri fiinţă îndată după Hotărîrea parti unde nu s’au format încă întovă-ă-
fărâmiţată, nu poate folosi tehnica şi dului, nenumăraţi ţărani muncitori şiri, trebue să ia exemplu dela cămi
ştiinţa înaintată şi de aceea rodul ei cole colective, calea isbăvirii depline au pornit să înfiinţeze noi întovă nele cuturale din Bărăitaru, Ţin
este mic. „Prin mica gospodărie nu se de exploatarea chiaburească. Roadele răşiri. Astfel, în comunele Bărăîta- tea şi Ceptura, care au dus o rod
poate ieşi din mizerie" spune Lenin. bogate obţinute de colectivişti arată
ru, Ceptura, Albeşti-Paleologu (ra nică muncă de lămurire, arătând
Marele conducător de popoare a arătat cât de preţioasă învăţătură au dat ionul Cricov) şi Ţintea (raionul
ţăranilor calea belşugului, calea socia Lenin şi tovarăşul Stalin ţărănimii Câmpina) s’au şi format comitetele foloasele întovărăşirilor.
lismului, unirea micilor gospodării muncitoare. de iniţiativă. Deasemeni, în comu Vlad Gheorghe
nele Băicoi, Bărcăneşti, Strejnic, corespondent
ţărăneşti în mari gospodării colective. Cinstind amintirea lui Lenin, fiecare
„Este necesar să trecem la cultivarea ţăran muncitor să-şi amintească de
în comun a pământului în mari gospo vremea stăpânirii silnice a moşierilor, Se pregătesc pentru însămânţările de primăvară
dării model", arată Lenin. încă în pri vremea zilelor de clacă pentru un blid Pentru reuşita însămân(ărilor de aduc uneltele la reparat după pla
primăvară, comitetul executiv al nul întocmit de comitetul executiv.
mii ani ai Puterii Sovietice, Lenin a de linte şi o bucată de mămăligă de
sfatului popular din comuna Pleş- In cadrul şezătorilor şi conferin
alcătuit vestitul său plan cooperatist, mălai încins, să privească viaţa nouă
coi, (regiunea Buzău), a tiecut la ţelor ţinute !a căminul cultural, se
dovedind că sub socialism, cooperaţia a ţăranilor colectivişti, care au dus la o temeinică muncă de organizare. arată ţăranilor muncitori însemnă
îmbină interesele personale, indivi casele lor bucate câte n’au avut neam Comuna a fost împărţită în patru tatea pregătirii temeinice, pentru a
duale ale ţăranului cu cele obşteşti. de neamul lor. Va înţelege astfel fie sectoare, cu câte un centru de repa se însămânţa la timpul potrivit şi
rat unelte. Fierarii I. Cocioabă şi
Planul cooperatist al lui Lenin cuprin care cât de adevărate sunt cuvintele în cele mai bune condiţiuni.
Gheorghe Marica depun toate stră
de reorganizarea socialistă a agricul spuse despre Lenin : „Omul care a fă
duinţele ca să repare bine cât mai Ivistion Sava
turii, organizarea de gospodării colec cut cel mai mult pentru oameni”. multe unelte. Ţăranii muncitori îşi corespondent
