Page 18 - Albina_1952_01
P. 18
2 A L B I N A
Şi ei păşesc pe drumul belşugului
Toi mai mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi îşi dau seama că pentru a
„Să rc csim cu spor Suni!e de iarnă scăpa de sărăcie şi exploatare nu există altă cale decât calea gospodăriei
colective. Ascultând îndemnul partidului, nenumăraţi ţărani săraci şi
în gospodăriile agricole colective” mijlocaşi urmează exemplul colhoznicilor sovietici şi întemeiază noi gos
de GHEORGHE MIHAI podării colective, sau se înscriu in gospodăriile colective înfiinţate mai
înainte.
Editura Partidului Muncitoresc Român
In broşura „Să folosim cu spor pre însemnătatea planului de pro Gospodăriile colective primesc noi membri
lunile de iarnă în gospodăriile agri ducţie — pârghie pute rnică în lup
cole colect:ve“, sunt cuprinse însem ta pentru desvoltarea gospodăriei. După împărţirea veniturilor, în acea comună au cerut să fie primite
nate învăţături pentru colectivişti. Autorul broşurii arată şi importan curtea gospodăriei colective „Viaţă în gospodăria colectivă.
Dând exemple din bogata experien ţa muncii culturale în timpul iernii. Nouă“ din comuna Valea Cânepii Deaseinenea, după împărţirea ve
ţă a colhoznicilor sovietici şi a gos Alfabetizarea, cercurile miciurinis (raionul Brăila), colectiviştii şi co niturilor, la gospodăria colectivă
podăriilor agricole fruntaşe deia te, filmele, cărţile sunt mijloace lectivistele împreună cu ţăranii din comuna Scorţarii Vechi (raio
noi, broşura arată ce trebue să prin ca'e se ridică neîncetat nivelul nul Brăila), II familii din sat au
facem în timpul iernii pentru a ob cultural al ţăranilor colectivişti. muncitori veniţi în vizită la gospo ce: ut să intre în gospodărie.
ţine recolte îmbelşugate. Rodnicia Mulţimea exemplelor luate din viaţa dărie au întins o horă mare. In toiul Cu multă dragoste a aprobat a-
lanurilor depinde de un şir de mă gospodăriilor agricole colective din jocului, ţăranul muncitor lorgu dunarea generală a gospodăriei co
suri ce trebue luate încă din timpul ţara noastră şi felul în care este Jantea a intrat în mijlocul horei şi lective din comuna Traian-Sat (re
iernii, cu mult înaintea campaniei scrisă, fac această broşură plăcuta a spus cu glas tare : „Fraţilor, viu giunea Ga'aţi), primirea a încă 11
de însămânţări. cititorului. Totodată învăţămintele familii de ţărani săraci şi mijlocaşi.
In afară de lucrările ce trebuesc cuprinse în ea vor ajuta ţăranilor alături de voi în gospodărie". Spre Noii înscrişi au adus deîndată la
făcute pentru buna pregătire a însă- colectivişti să folosească cu spor lu seară a făcut cererea. A doua zi, gospodărie uneltele mari şi vitele
mânţărilor, broşura mai scrie des alte familii de ţărani muncitori din de muncă.
pre creşterea şi îngrijirea vitelor, nile de iarnă, în munca pentru do
despre diferitele ramuri de produc bândirea de recolte bogate, de în Au întemeiat gospodărie colectivă
ţie în gospodăria colectivă şi des tărire a gospodăriei lor colective.
La sfârşitul anului 1951, mai gurării a fost adevărată sărbătoare.
multe zeci de familii de ţărani să La inaugurare au luat parte şi ne
Sfat agrotehnic raci şi mijlocaşi din comuna Ilorod- număraţi ţărani muncitori din alte
niceni (raionul Fălticeni) şi-au comune care drasemenea sunt gata
Sâ na pregătim din timp unit uneltele mari, vitele de muncă de a păşi pe d.umui construirii so
pământul şi puterile, întemeind o
pentru cultivarea zarzavaturilor gospodărie colectivă. In ziua inau cialismului la sate.
De multe ori corăbierii care dură ceeace face ca seminţele să se ★ ★
p'eacă într’o călătorie îndepărtată, desvolte în voe în stratul de pă Iată numai câteva exemple. In multe părţi din ţară se înfiinţea
se îmbolnăvesc din cauză că nu au mânt. Pentru a feri răsadniţele de ză noi gospodării colective, iar cele vechi se măresc prin înscrierea al
1< gume proaspete, zarzavaturi şi brumele primăverii, trebue să avem tor ţărani săraci şi mijlocaşi. Spumegă de ură chiaburii. încearcă
f;ucte. Când ajung pe vreo insulă la îndemână rogojini, pături sau
r mănâncă verdeţuri proaspete, co cergi cu care vom înveli răsadniţele duşmanii să bage beţe în roate. Dar ţăranii muncitori, odată încredin
răbierii prind din nou puteri şi se peste noapte. ţaţi că drumul gospodăriei colective este drumul fericirii şi belşugului
vmdecă. Răsadniţele nu vor fi aşezate nu pot fi opriţi. Ei văd limpede că viitorul îmbelşugat este al celor ce
Oare ce substanţe cuprind verde- lângă arii, lângă şire de paie sau ascultă îndemnul partidului şi se unesc în gospodării colective.
ţurile, adică legumele şi zarzavatu lângă magazii pentrucă şoarecii pot
rile, încât ele pot da vigoare cor aduce mari stricăciuni. După corespondenţele trimise de :
pului omenesc? Plantele tinere din răsadniţe tre Mi’ea Florian
Ştiinţa şi practica ne arată că buesc udate din belşug şi de aceea Alexandru Chiţicaru
pe lângă alte alimente, omul trebue e bine ca în apropiere să avem o
să se hrănească şi cu legume şi zar fântână sau un pâ âu. Apa cu care
zavaturi proaspete, care sunt boga udăm plantele să fie proaspătă şi
te în anumite vitamine *) foarte tre nu prea rece.
Pregătind răsadniţele de pe Să întărim schimbul de mărfuri
buincioase corpului. Iată de ce tre
bue să depunem toate străduinţele acuma, vom putea avea răsaduri
şi să cultivăm cât mai multe legume t'mpurii. Când vremea se va încălzi, între oraş şi sat
şi zarzavaturi. plantele vor putea fi sădite în gră
Pentru a putea cultiva cu spor dină. Tot mai mulţi ţărani muncitori nică muncă de valorificare a produ
zarzavaturi e, trebue să ne pregă încheind contracte cu cooperati îşi valorifică prisosul de produse selor agricole.
tim de pe acuma. Să alegem pentru vele, ţăranii muncitori vor fi spri
aceasta locurile cele mai potrivite jiniţi cu avansuri în bani şi cu se prin cooperative. Ei îşi arată, în fe Ţăranii muncitori din această co
şi să strângem îngrăşăminte. Pen- minţe de soi bun. Cultivând apoi lul acesta, dragostea pentru munci mună au valorificat în ultima vreme
torii care îndestulează satele cu tot însemnate cantităţi de cartofi şi
*te3/mtr’î felul de mărfuri. alte produse. De pildă, ţăranul mun
Pe r e t o _ Pereta Sunt multe exemple care vădesc citor Giurgiu Ion a vândut coope
da Scăndur/ că ţăranii muncitori înţeleg să-şi rativei 3.600 kg. cartofi, Gherman
de s(Jaduri
valorifice produsele prin cooperati Ion 2.700 kg., Beloşiu Romi 2.000
vă, pentru a putea primi mărfuri in kg. Deasemeni, ţăranii muncitori
dustriale, Trifu Ion, Grădinara Nicolae, Doz-
Astfel, cooperativa din comuna dea Vasile şi alţii au valorificat im
Loamneş, raionul Sibiu a dus o rod portante cantităţi de cartofi.
Desenul de mai sus ne arată cum putem face o răsadniţă simplă.
Ţăranul mijlocaş Toader Icăe — fruntaş la valorificări
tru a avea răsaduri timpurii, tre cu atenţie zarzavaturile şi îngrijin-
bue să facem răsadniţe. Cele mai du-le cu stăruinţă, ţăranii muncitori In lunile Noembrie şi Decembrie, Ţăranul mijlocaş Toader icăe a
potrivite răsadniţe sunt făcute din vor putea scoate recolte bogate pe ţăranii muncitori din comuna Slo- valorificat prin cooperativă 920 kg.
tocuri de scândură şi aşezate pe care vânzându-le la cooperative,
un pat de bălegar de cal. Bălegarul vor avea mari foloase. De pilda, bozia-Ciorăşti, raionul Focşani, au grâu. Cu banii primiţi, el a cumpă
valorificat prin cooperativă 12.699 rat 1.200 bucăţi ţiglă ea să-şi facă
să fie neputrezit. Acolo unde nu ţăranul mijlocaş Petre Pătraşcu,
există bălegar de cal se poate fo din comuna Ariceştii-Rahtivani (ra kg. secară, 6.200 kg. grâu, 2.250 acoperiş casei. Acum el şi-a dat
kg. porumb şi multe alte produse bine seama de foloasele valorificării
losi şi altfel de bălegar de vite ionul Câmpina), încheind contract produselor prin cooperativă.
mari. Răsadniţa trebue să fie aco cu cooperativa şi îndeplinindu-şi agricole.
perită cu geamuri. In tocul de obligaţiile contractului, a câştigat Magazin universal sătesc
lemn, deasupra patului de bălegar, din vânzarea zarzavaturilor 60.000
se aşterne un strat de pământ, de lei şi a contribuit la aprovizionarea In comuna Cenadul Mare, regiu universal. In numai câteva zile au
12—15 centimetri, strat care va fi muncitorilor din Câmpina cu zar nea Timişoara, cooperativa a des fost vândute ţăranilor muncitori
amestecat cu bălegar bine putrezit. zavaturi. chis spre sfârşitul anului 1951 un mărfuri industriale în valoare de
Răsadniţa se aşează la loc adăpos Ţăranii săraci şi mijlocaşi nu magazin universal. Magazinul este 900.000 lei.
tit, dar în bătaia razelor de soare. trebue să uite că au datoria de plin de tot felul de mărfuri indus După corespondenţele trimise de
Putrezind, bălegarul de cal dă căl- cinste de a aproviziona oamenii triale. Tot mai mulţi ţărani munci Ştefan Grumăzescu
muncii deia oraşe cu cât mai multe tori îşi valorifică produsele la coo
*) Vitaminele sunt substanţe care zarzavaturi şi legume de bună ca perativă, iar cu banii primiţi îşi Vasiie Manolescu
se găsesc in toate alimentele şi îndeo
sebi in zarzavaturi şi fructe. litate. cumpără mărfuri dela magazinul Gheorghe Comârzan
