Page 19 - Albina_1952_01

A L B I N A 3
CU 79BBB a iWMWfl
Darea de seama, Cum şi-au construit cămin cultural
priieţ de analiză temeinică a muncii Intr’o zi, cam pe Ia jumătatea anului Aşa de pildă, muncitorul Alexandru
in gospodăria agricolă colectivă 1950, conducerea căminului cultural Dumitru, membru de partid, a condus
din Viforâta, raionul Târgovişte, a adu­ lucrările de zidărie şi tencuială, depu-
Au trecut mai bine de doi ani dela mai fost construite trei şoproane şi s‘.‘U nat pe ţăranii muncitori din sat şi a nând mai mult de 20 zile muncă volun­
înfiinţarea gospodăriei agricole colec­ reparat grajdurile şi remizele discutat cu ei cum să-şi ridice un sediu tară. Muncitorul Vasile Verzea a aju­
tive „Ogorul roşu" din comuna Lnsleaj Activitatea culturală a luat o desvol-
raionul Sighişoara Doi ani de munca tare deosebită Datorită bunei folosiri a nou pentru căminul cultural, deoarece tat la lucrările de dulgherie. Constantin
rodnică, ce oglindesc, fără putinţă de fondului cultural, gospodăria are astăzi sediul vechi devenise cu totul neîncă­ Safta, deputat comunal, s’a îngrijit tot
tăgadă, marile foloase ale muncii în o bibliotecă care cuprinde 1215 cărţi pător. timpul de procurarea de material nece­
gospodăria colectivă. de literatură, ideologie şi broşuri cu pro­ sar construcţiei.
Zilele acestea, la sediu! gospodăriei bleme agricole Sub îndrumarea orga­ — Tovarăşi, a spus Gheorghe Dom-
colective „Ogorul Roşu" a avut loc a- nizaţiei de bază a luat fiinţă un cerc nescu, directorul căminului cultural, Astăzi, dacă treci prin Viforâta ai să
dunarea generală a membrilor gospo­ agrotehnic condus de un colectiv, în pentru înfrumuseţarea vieţii noastre vezi o frumoasă clădire aşezată chiar
dăriei. Consiliul de conducere, în frunte fruntea căruia se află fruntaşul în mun­ şi pentru bucuria copiilor noştri, pentru în mijlocul satului. Acest cămin este o
cu preşedintele, tovarăşul Aron Alexan­ că, Mirut Gheorghe. Tovarăşul inginer
dru, a prezentat în faţa adunării gene­ Dobre loan dela gospodăria agricolă de ca să ne luminăm mintea şi să ştim mândrie pentru ţăranii muncitori de a-
rale bilanţul întregii activităţi a gospo­ stat, ajutat de brigadierul Ganghel Ni- pe ce drum să mergem în viitor, trebue colo. Numai sala de festivităţi are lun­
dăriei pe anul ce s‘a scurs. colae acordă multă grijă cercului agro­ să îmbunătăţim activitatea căminului gimea de peste 25 metri, lăţimea de
Darea de seamă anuală are o deose­ tehnic. Au luat fiinţă, deasemenea,
bită însemnătate în viaţa gospodăriei două cursuri profesionale agricole, ce cultural. Pentru aceasta avem mare ne- 12 metri, iar înălţimea de 4 metri. Sce­
colective. Ea oglindeşte în cifre situa­ se tin de două ori pe săptămână. Pe voe de un sediu, de o clădire nouă pe na este frumos aranjată şi are pe de
ţia economică şi financiară a gospodă­ baza celor învăţate la cursuri, s‘a ho- care trebue să o construim. Dacă vom lături cabine pentru pregătirea actori­
riei şi arată rezultatele ce s‘au obţinut tărît ca în cursul săptămânii dela 12-19 pune toţi umăr la umăr şi ne vom uni lor. Este un adevărat teatru... Tot în
în cursul anului privind întărirea gos­ Ianuarie să se facă proba de germina­ în muncă, vom reuşi să construim a- această clădire mai sunt dauă săli pen­
podăriei şi creşterea fondurilor sale in­ ţie a seminţelor şi proba ia îngheţ a
divizibile. Anul acesta, gospodăria agri­ semănăturilor de toamnă. cest cămin cultural... tru bibliotecă, apoi sală de lectură, un­
colă colectivă „Ogorul Roşu" din Lasiea Odată cu întărirea economică şi or­ — Umăr la umăr vom pune şi-l vom de seara se strâng oamenii şi citesc,
a obţinut succese însemnate. ganizatorică a gospodăriei, cresc şi oa­ discută şi pun la cale alt.; noi înfăptuiri.
Cu sprijinul muncitorilor dela S.M.T. meni noi, se călesc şi devin cadre bune construi, tovarăşi — zise comunistul
Sighişoara gospodăria a obţinut peste de conducere. Tovarăşul Cârţnn Ion, de Alexandru Dumitru, care apoi îşi luă Pentru construirea acestui cămin cul­
134.000 kg. grâu, 351.000 kg. cartofi, pildă, este venit de curând dela şcoala angajamentul să muncească cu toată tural s’a cheltuit suma cie 250.000 lei,
169.680 kg. porumb, 75.090 kg sfeclă de zootehnică. înainte a lucrat la grajd nădejdea pentru construirea unui nou iar după caicului tehnicienilor, acest
zahăr, 35.000 kg. lucernă, 45 800 kg. Astăzi cunoaşîe bine şi aplică metode cămin cultural are o valoare de peste
trifoi. 65.900 kg. borceag şi rmdte alte sovietice la fermele zootehnice. sediu pentru căminuî cultural.
produse In timpul întrecerii socialiste din Şi nu după mult timp, sfatul popular, un milion cinci sute mii lei. Restul de
Membrii gospodăriei au prim t fiecare cursul anului, s‘au ridicat fruntaşi în ajutat de ţăranii muncitori din sat, cheltueli însă, au fost acoperite cu pu­
penlru ziua-muncă câte 3 kg. 278 grame muncă care fac astăzi cinste gospodă­ începu lucrul. A fost dărîmată vechea terile locale ale comunei şi prin munca
grâu, 6 kg. porumb, 7 kg 500 grame riei şi sunt stimaţi de restul ţăranilor voluntară a cetăţenilor.
cartofi, 6 kg. turaje, plus alte cereale, muncitori rămaşi in afara gospodăriei clădire unde funcţiona căminul, s’a mai
legume şi bani in fruntea tuturor stau colectiviştii dărâmat o serie de alte case vechi şi pă­ La inaugurare, tovarăşul Gheorghe
Dând urmare Hotărîrii partidului şi Klein loan. Cura Nicolao. Ştefan răsite şi s’a strâns o bună parte din Domnescu, directorul căminului cultu­
guvernului cu privire ia întărirea orga­ Gheorghe, Mi uţ Gheorghe, Rudi Oni- materialul pentru construirea căminu­ ral, a spus :
nizatorică şi economică a gospodăriilor tiu şi Martin loan
agricole colective, consiliul de condu­ Succesele gospodăriei colective „O- lui. Apoi s’a turnat temtdia şi s’a lucrat — Localul căminului nostru cultural
cere al gospodăriei a trecut de îndată gorul Roşu" din Lasiea au arătat ţă­ zidăria până la acoperiş. In anul 1951 este minunat, de aceea noi trebue să în­
la întărirea şi crearea de noi ramuri de ranilor muncitori din comună în mod s’a continuat lucrarea, făcându-se aco­ tărim şi mai mult activitatea culturală.
producţie. Gospodăria are astăzi o fer­
mă cu 26 vaci de rasă bună, dintre care practic, ce înseamnă munca în gospo­ perişul şi celelalte lucrări de zidărie şi Să ne întărim echipele artistice, să or­
dăria colectivă. Aşa se face că ar.ul a-
11 sunt cu lapte, 10 scroafe de p^ăsilă, ccsta, 72 de ţărani muncitori au îna­ dulgherie. gan.zăm şi mai bine echipa de teatru,
rasa Basna, 170 oi de rasă-ţigae şi 120 intat cereri pentru a fi primiţi şi ei în Aproape întreg satul a luat parte la
raţe de rasă Pecfvn. rândurile membrilor gospodăiiei. această lucrare. Fiecare se simţea bucu­ să avem cât mai multe seri culturale
Numai după lapte, brânză şi lână s‘a La discuţii, colectiviştii Mirut Gheor­ ros că ajută cu munca sa ia construirea şi să procurăm un aparat de cinema­
realizat suma de 340.161 iei. Veniturile ghe, Popa Ambrozie, Cios loan şi alţii tograf. Să facem din căminul nostru
băneşti ale gospodăriei, realizate din au venit cu propuneri bune şi amănun­ căminului cultural. Astfel, s’au eviden­
producţia vegetală, animală şi ateliere, ţite, în vederea îmbunătăţirii proectuiui ţiat Dumitru Costache, membru în cultural un adevărat focar de cultură,
se ridică la suma de 1.537.731. Pentru de plan al gospodăriei colective pe anul Frontul Plugarilor, utemiştii Marin aşa cum ne învaţă partidul, pentruca şl
mărirea fondului indivizibil, a fost de­ 1952. Un spriiin deosebit în această
pusă în cont virament-investitii, bună privinţă l-au primit dela tovarăşul di­ Cezar, Steiian Vintiiescu şi Ghiţă Nico- ţăranii muncitori din satul nostru să fie
parte d;n suma de mai sus. Mărirea
fondului indivizibil ai gospodăriei a în­ rector ai staţiunii de maşini şi tractoare lae, care nu numai că au muncit cu în­ ajutaţi să înţeleagă mai devreme marca
găduit să se facă o serie de cumpărări din Sighişoara, care cu preţioasele lui sufleţire, dar au făcut şi pe alţi ţărani însemnătate, a unirii lor într’o gospo­
de vite şi să se facă no; construcţii. sfaturi a arătat cum trebue să lucreze
Pentru depozitarea cerealelor în bune consiliul de conducere pentru a evita nsuncitori, tineri şi vârstnici, să ia dărie agricolă colectivă.
candiţiuni, a >ost construită o magazie pe viitor lipsurile în ceeace priveşte parte la construirea noului cămin. A. Gheorgfiilaş
de cereale cu o capacitate de 21 vagoa­ conducerea gospodăriei.
ne, iar pentru furaje s‘a construit şurâ Mult ajutor au dat muncitorii petro­ Şeful secţiei culturale a raio­
cit o capacitate de peste 26 vagoane, ^u C. Munteanu lişti care locuesc în această comună. nului Târgovişte

In anul acesta, aşa cum prevede niei agricole de primăvară. Prin confe­
primul nostru Plan Cincinal, trebue Căminele culturale trebue să sprijine rinţe, la adunări, prin cercurile agro­
să obţinem o recoltă mult mai bogată tehnice, etc., ele trebue să ducă o rod­
la hectar şi dc o calitate mai bună de­ munca de pregătire nică muncă de popularizare a metode­
cât în anul 1951. lor agrotehnice sovietice. Să arate pe
Cu cât vom avea o recoltă mai bo­ a campaniei însământărilor de primăvară larg cum trebuesc puse în practică
gată, cu atât vom putea face noi paşi aceste metode, ce succese au dobândit
înainte pe drumul înfloririi patriei, pe De pildă, muncitorii şi tehnicienii Şi căminul cultural din comuna Târ­ cei ce le-au aplicat, etc.
drumul construirii socialismului, iar dela gospodăria agricolă de stat din zii, regiunea Bârlad, a dat un deosebit Să se arate, de pildă, că oprind
traiul poporului va fi mai îmbelşugat. Periş, regiunea Bucureşti, au obţinut sprijin muncii de pregătire a campa­ zăpada pe ogoare şi semănături, apă­
De aceea, ţărănimea muncitoare tre­ în vara anului 1951, 4.700 kg. orz la niei agricole de primăvară. Astfel, s’a
bue să se preocupe îndeaproape, atât hectar. Aceasta s’a datorit faptului că ţinut o conferinţă, în care s’a arătat răm semănăturile de îngheţ şi strân­
gem în acefaş timp umezeala trebui­
de îngrijirea semănăturilor de toamnă, în iarna trecută, muncitorii agricoli şi importanţa opririi zăpezii pe ogoare şi toare culturilor. Să se arate deasemeni,
cât şi de pregătirea campaniei însă­ tehnicienii dela gospodăria de stat Pe­ semănături; o conferinţă despre în­ că ducând gunoaie dospite de ogoare,
mântărilor de primăvară. Căci pentru’ riş au oprit zăpada pe ogoare; au în­ semnătatea îngrăşării pământului cu dobândim un spor de recoltă; că ale­
a putea dobândi o recoltă bogată, nu grăşat bine pământul; au dus la în­ gunoi de grajd; s’au făcut probe de în-
este deajuns să muncim bine pământul deplinire o seamă de alte lucrări agro­ coiţire a seminţelor la cercul agroteh­ gând şi păstrând bine seminţele, vom
în timpul campaniilor agricole. Se cere tehnice, după metodele întrebuinţate în nic şi s’a vorbit despre însemnătatea dobândi roade de calitate ; că ţăranii
ca în tot timpul anului, deci şi în timp agricultura sovietică. pregătirii campaniei însămânţăriior de muncitori trebue să facă toate aceste
de iarnă, să facem anumite lucrări me­ lată de ce mare însemnătate sunt primăvară. lucrări încă de acum.
nite a ne ajuta să smulgem pământului lucrările ce trebuesc făcute In vederea Datorită muncii dusă de organizaţia Căminele culturale trebue să dea un
recolte îmbelşugate. pregătirii campaniei agricole de pri­ de partid, de sfatul popular, de cămi­ deosebit sprijin muncii de aicăiuire a
O pildă foarte bună în această pri­ măvară. De aceea, ţăranii muncitori nul cultural şi de organizaţiile de ma­ întovărăşirilor, arătând ţăranilor mun­
vinţă o avem dela colhoznicii sovietici trebue să se străduiască din toate pu­ să, în comuna Târzii pregătirile pentru citori că dacă-şi vor murei pământul
care, folosind metode agrotehnice îna­ terile, pentru a face ca ogoarele să dea însămânţări merg bine. Bunăoară, gos­ în întovărăşiri, cu maşinile şi tractoa­
intate, dobândesc cele mai bogate re­ podăria colectivă a făcut garduri pen­ rele S.M.T., vor dobândi recolte mult
colte la hectar din lume. Ţăranii mun­ cât mai multe roade. Un rol de seamă tru oprirea zăpezii pe 70 hectare. In mai mari decât lucrând de umil singur,
citori din ţara noastră, care au vizitat în această privinţă îl au şi căminele comună s’au înfiinţat 2 ateliere de re­ cu vitele, pe fâşiile !or de pământ.
Uniunea Sovietică, au putut vedea că culturale. parat unelte, centre de selecţionare a Nu trebue scăpat din vedere nicio
Ia grâul de toamnă, colhoznicii do­ O pildă frumoasă în munca de pre­ seminţelor, etc. clipă faptul că trebue să ne întărim me­
bândesc câte 4.000—5.000 kg. la hec­ gătire a campaniei însămânţăriior de Unele cămine culturale nu au dat reu veghea împotriva chiaburilor. Cămi­
tar; că la porumb se pot dobândi câte primăvară a dat printre multe altele şi însă sprijinul cuvenit muncii de pregă­ nele cuituraie trebue sî lupte pentru
7.000 — 8.000 kg. la hectar şi chiar căminul cultural din comuna Pieşcoi, tire a campaniei agricole de primăvară. mobilizarea ţăranilor săraci şi mijlo­
mai mult. Bunăoară, vestitul col­ regiunea Buzău. Sub îndrumarea orga­ De o mare delăsare au dat dovadă că­ caşi, în scopul de a-i demasca pe chia­
hoznic Mare Ozernâi, Erou al Muncii nizaţiei de partid, prin conferinţe şi minele culturale din comunele Crăcşti, buri şi a-i obliga să-şi repare maşinile
Socialiste, folosind metode înaintate de seri culturale, căminul cultural a ară­ Miceşti şi Soporul de Câmpie, din ra­ şi uneltele agricole, să transporte bă­
cultivare a porumbului, a obţinut tat ţăranilor muncitori însemnătatea ionul Turda, care nu au dat niciun fel legarul la câmp, să aleagă şi să pregă­
22.380 kg. la hectar. pregătirii însămânţăriior de primăva­ de sprijin acestor murei. tească seminţele de pus în pământ, etc.
Şi în ţara noastră, urmând exemplul ră. Datorită acestui fapt, ţăranii mun­ Aşa cum arată Hotărirea Guvernului Să muncim cu avânt pentru a face
colhoznicilor sovietici şi aplicând me­ citori din Pieşcoi au trecut la repara­ privitoare la activitatea culturală la ca în ziua când va începe campania în­
tode înaintate de muncă, oamenii mun­ rea uneltelor, la îngrijirea seminţelor, oraşe şi sate, datoria căminelor cultu­ sămânţăriior să fie toate puse la punct,
cii de pe ogoare au putut dobândi re­ precum şi la pregătirea îngrăşăminte­ rale este aceea de a sprijini din toate pentru a asigura o cât mai bogată re­
colte bogate. lor pentru ogoare. puterile munca de pregătire a campa­ coltă.