Page 2 - Albina_1952_01
P. 2
o
A L B I N A
S F A T A G R I C O L
Să folosim în mod chibzuit
io n b i a n u : „Drumul glorios &l agriculturii sovietice1' îngrăşăminte!© naturale
Editura „Cartea Rusă“ (Colecţia „De vorbă cu sătenii") încă se mai văd prin unele sate care din cauza nepriceperii multora
râpi pline cu gunoaie de grajd ce dintre noi, sunt adesea nefolosite,
In această broşură, autorul pove voltare şi merge azi pe drumul co zac fără de niciun folos. De cele Oare nu e mai bine ca gunoaiele,
steşte despre lupta uriaşă a ţărani munismului. Fata pământului se mai multe ori peste aceste gunoaie în loc să îngraşe bălăriile, să folo-
lor sovietici care, ajutaţi de clasa schimbă în mai toate regiunile ţării. cresc vai a bălării mari cât un stat sească la creşterea plantelor, să
muncitoare, au ridicat agricultura Oamenii sovietici ridică construcţii de om. contribue la dobândirea de recolte
la un nivel de producţie nemai a- uriaşe: canalul Amu-Daria-Crasno- De ce cresc aceste bălării atât de bogate? Fără îndoială că ar fi mai
tins de nici o altă ţară din lume. vodosc, lung de 1.100 km., canalul mari ? Pentru că gunoaiele conţin bine aşa numai că pentru aceasta
Pe timpul ţarismului, ţărănimea Volga-Don ce va iriga mai mult de îrgrăşăminte de mare preţ pentru trebue să ne lăsăm de obiceiul de
exploatată şi oropsită o aucea greu, 750.000 hectare. Uriaşele hidrocen desvoltarea plantelor, îngrăşăminte a duce gunoiul de grajd la râpă.
în sărăcie şi mizerie. trale ce se înaltă pe Volga la Cui-
Dar a venit Marea Revoluţie So bîşev şi Stalingrad vor spori meca Cum se strânge şi cum se păstrează
cialistă din Octombrie 1917. Sub nizarea agriculturii şi electrifica
conducerea Partidului Bc.Işevic, în rea ei. gunoiul de grajd
frunte cu Benin şi Stalin, Revoluţia „Drumul glorios al agriculturii so Gunoiul de grajd se strânge dela plantelor. Udul trebue scurs într’o
a deschis ţărănimii calea spre o vietice" este farul călăuzitor pentru toate animalele şi se amestecă bine, groapă anume făcută (cel mai bine
viaţă fericită, calea colhozurilor, ca ţăranii muncitori din tara noastră, aşezându-se în platformă de gunoi, e să fie cisternă de beton) şi folosit
lea belşugului şi a fericirii. învăţând din această carte, ţăranii adică în grămadă, cu marginile la stropirea din când în când a
In timpul Marelui Război pentru noştri muncitori vor urma pildele drepte şi bine îndesate, pentruca platformei de gunoi, care trebue
Apărarea Patriei, patriotismul fier minunate ale celor mai fericiţi ţă aerul să pătrundă cât mai puţin. ţinută în stare potrivită de ume
binte al ţărănimii colhoznice şi rani din lume. colhoznicii sovietici. Udul dela animale nu trebue lă zeală.
măestria obţinerii de reccdte boga In Republica Populară Română, sat să se irosească, pentrucă el In felul acesta gunoiul din plat
te au asigurat hrana armatei şi partidul a creat toate înlesnirile conţine substanţe (îngrăşăminte) formă va deveni un bun îngrăşă
populaţiei oraşelor. pentruca această minunată ţintă să
După război, agricultura sovieti fie atinsă pe calea gospodăriilor a- foarte folositoare pentru creşterea mânt pentru ogoarele cultivate.
că a cunoscut o şi mai mare des- gricole colective. Folosirea gunoiului de grajd
Cel mai bine e să punem gunoiul aerul, prefac gunoiul de grajd în
Concerte pentru căminele culturale în pământ atunci când facem ară săruri minerale ce servesc apoi de
tura adâncă de toamnă. Cu puţin hrană pentru plantele cultivate.
2 Ianuarie — Radio România şi Bucureşti II, între orele 15,55 înainte dt a ara. gunoiul se împră O experienţă făcută în Uniunea
şi 16,30: Muzică populară românească şi cântece ale
compozitorilor noştri. ştie în mod egal pe pământ şi apoi Sovietică la staţiunea experimen
5 Ianuarie — Radio Bucureşti I şi radio Craiova între orele se îngroapă cu plugul sub brazdă. tală dela Saratov a arătat că prin
16.15 şi 16,45: Cântece colhoznice şi cântece ale ţără Gunoiul se poate pune in pământ şi folosirea gunoiului de grajd, recol
nimii noastre muncitoare. primăvara, când se face arătura ta a sporit cu câte 850 kg. grâu la
7 Ianuarie — Radio România şi Bucureşti II, între orele 20,50 mai puţin adâncă a ogorului pre hectar. Iată dar ce foloase mari
şi 21,20: Din cele mai cunoscute melod:i şi jocuri gătit din toamnă. Dar în acest caz putem avea de pe urma întrebuin
populare româneşti.
9 Ianuarie — Radio România şi Bucureşti II, între orele 15.55 gunoiul trebue să fie cât mai bine ţării chibzuite a gunoiului de grajd.
şi 16,30: Solişti care vor executa muzică pcpulară ro putrezit. Să păstrăm cu grijă gunoiul în
mânească şi sovietică. In pământ gunoiul de grajd este platforme şi apoi să-l îngropăm la
12 Ianuarie —■ Radio Bucureşti I şi radio Craiova, între orele putrezit cu ajutorul unor corpu- timp sub brazde, pe ogoarele noa
16.15 şi 16,45 : Program cerut de colectivul de conducere al
căminului cu’tural "din satul Ciumaţi, raiomn Vidra, re şoare foarte mici, care nu se văd cu stre. In felul acesta vom spori
giunea Bucureşti. ochiul liber şi care se numesc bac rodnicia pământului nostru şi vom
terii. Aceste bacterii, împreună cu dobândi recolte sporite.
Comuna Ştirbeşti, din regiunea Băbeni-Olteţ şi Drăganu. Desprg
Vâlcea, se află aşezată între nişte I N P R A G D E A N N O U viaţa colhoznicilor sovietici s’a
dealuri acoperite cu vii, cu pomi vorbit cu multă căldură de nenu
fructiferi şi cu păduri ce coboară Din activitatea unui cămin cultural mărate ori la căminul cultural.
până în sat Această muncă a avut rezultate
In comuna Ştirbeşti, de câţiva „Ion Creangă", din comuna Ştir gărduleţelor pe ogoare, ca să dea bune, căci până în prezent au fost
ani încoace, viaţa culturală a în beşti, şi-a întărit şi mai mult echi mai multă umezeală pământului; prezentate 47 cereri pentru înfiin
ceput să înflorească. In cursul pa de teatru, compusă din 16 ţă polenizarea sporeşte rodul recoltei. ţarea unei gospodării colective în
anului acesta, căminul cultural „Ion rani muncitori. Prin cele zece piese Multe învăţături de acest fel au fost comuna Ştirbeşti.
Creangă" din comuna Ştirbeşti a de teatru şi scenete jucate au fost aplicate pe ogoarele satului. — Dar, arată Marin Niţu, direc
avut o activitate bogată. Asffel.au combătute superstiţiile, au fost de In cadrul căminului cultural s’au torul căminului cultural, în munca
fost date 56 şezători cu peste mascate uneltirile chiabureşti şi s’a organizat şi concursuri de şah. noastră am avut şi lipsuri. Noi nu
10.000 participanţi; s’au ţinut 75 arătat viaţa îmbelşugată a ţărani In timpul arăturilor şi semănătu am dat atenţia cuvenită sportului.
Btri culturale cu peste 4.200 parti lor colectivişti. rilor din primăvară, căminul cul Gazeta de perete nu a oglindit în
cipanţi ; colectivul de conferenţiari, Echipe de dansuri sunt trei: un’ tural din Ştirbeşti a format un deajuns activitatea culturală şi via
format din învăţători şi ţărani mun formată din tineri ţărani muncitori, colectiv de agitatori, care să în- ţa satului, nu au fost demascaţi
citori, a pregătit şi ţinut 69 con alta din oameni mai vârstnici, iar îndemne pe ţăranii muncitori să chiaburii cu tăria cuvenită, ceeace
a treia e formată din bătrâni. Ace pornească din vreme la arat, iar la este o mare greşală.
ferinţe ; a funcţionai un cerc agro
ste echipe au pregătit numeroase cercul agrotehnic s’a cercetat pu
tehnic care ia început avea 13 ţă dansuri populare, ca „Sârba dela terea de germinaţie a seminţelor. Pentru perioada de iarnă şi pen
rani muncitori înscrişi, iar mai târ Ştirbeşti", dans popular local, apoi Comuna Ştirbeşti a fost printre tru începutul anului 1952, căminul
cultural şi-a întocmit un plan de
ziu peste 20; s’au făcut 308 audiţii „Alunelul oltenesc" şi altele. cele fruntaşe la însămânţările din muncă, din care reese că activita
Ia radio cu peste 6.000 participanţi; Corul, care se compune din 56 primăvară. tea căminului cultural va fi şi mai
persoane, cântă pe patru voci şi
s’a alcătuit şi a funcţionat un cerc este condus de tovarăşa învăţătoare La seceriş şi la treeriş s’au for bogată. Astfel, în activitatea cul
de cultură generală cu 15 înscrişi; Elisabeta Niţu. Astăvară, la con mat biblioteci volante (adică ce se turală vor fi atraşi mai mulţi ţă
transportau dintr'un loc în altul) rani muncitori. Căminul cultural
biblioteca a avut o rodnică activi cursul organizat de Comitetul pen care erau duse pe câmp şi la arii;
va duce o neîntreruptă şi hotărîtă
tate. Numărul volumelor din biblio tru Aşezămintele Culturale, echipa s’au format echipe pentru răspân muncă de lămurire pentru ca în
tecă se ridică la 800. Iar cititori au de cor a câştigat premiul II pe direa şi citirea ziarelor pe locul de gospodăria colectivă să intre cât
fost în anul acesta 2.450. Cele opt regiune. muncă ; au fost popularizaţi frun mai mulţi ţărani muncitori. Pentru
Lecţiile ţinute la cercul agroteh
cercuri de citit au trezit tot mai nic au îmbogăţit mult cunoştinţele taşii în muncă, s’au dat serbări, aceasta, activiştii culturali vor în
mult ţăranilor muncitori gustul ci multor ţărani muncitori ca Marin s’au ţinut conferinţe. tări cercul agrotehnic şi vor atrage
membri mai mulţi. Echipele artis
titului şi al d'scuţiilcr asupra cărţi Dumitru care a învăţat să alto Pentru popularizarea succeselor tice şi de sport vor cuprinde întreg
lor. Despre „Pământ desţe'enit", iască după metode ştiinţifice. gospodăriilor colective, căminul tineretul satului, iar numărul citito
roman de Mihail Şolohov, s’a dis Şi mai înainte - aces.a se ocupa cultural a dus o largă muncă de rilor va fi sporit. Căminul cultural
cutat şi se d'scută de câte ori se cu altoirea pomilor,’ dar altoia lămurire. In multe conferinţe s’a din comuna Ştirbeşti-Vâlcea întâm
pină anul 1952 cu o seamă de înfăp
iveşte ocazia, mai ales în ultimul aşa cum învăţase din bătrâni. vorbit despre roadele muncii în tuiri frumoase. In anul viitor colec
timp, de când ţăranii muncitori din Tot la cercul agrotehnic, ţăranii gospodăria colectivă. Au fost popu tivul de conducere este hotărît să
comuna Ştirbeşti, îndrumaţi de or muncitori din Ştirbeşti au învăţat larizate succesele unor gospodării sporească şi mai mult activitatea
ganizaţia de bază, s’au hotărît să că arătura trebue făcută mai adânc, colective după ştirile publicate în culturală în comună, pentru a spri
se unească într’o gospodărie agri pământul trebue îngrăşat fie cu bă ziare, au fost organizate vizitejă jini din plin munca ţăranilor mun
colă colectivă. legar, fie cu îngrăşăminte chimice. gospodăriile colective fruntaşe din cit ori.
In anul X9_5I căminul cultural Zăgada irebue oprită cu ajutorul regiune, cum sunt cele^br^fticeşti, Aurel Băbeantf
1
