Page 20 - Albina_1952_01

4 A L B I N A

Răsplata ertfei patriotice
j

In sfârşit... Mai erau câteva ceasuri _______ de I. L. Caragiale _______ Atunci, cel mai tinichea dintre car­
până în dimineaţa de 11 Fevruarie,1) bonari, văzând primejdia, se repede la
când trebuia să se dea lovitura. In ca­ Marele scriitor I. L. Caragiale, dela a cărui naştere se împlineşte la mâna isnafului, pe care o apucă strâns
zarma lor din Dealul-Spirii, tunarii îm- 30 Ianuarie a. c. un veac, adică 100 ani, a biciuit fără milă in scrie­ ţi zice :
brăcau roatele tunurilor în paie, pen- rile sale moravurile putrede ale burgheziei şi moşierimii. — Stai, nene Niţă 1... Fraţilor, are
truca, despre ziuă, să poată merge în Nici un scriitor român, până la el, n’a arătat mai puternic putre­ dreptate nenea Niţă : dacă varsă ne­
dosul palatului spre a protege operaţia ziciunea coaliţiei burghezo-moşiereşti. In piesele lui de teatru, in schiţele gustorul parale, trebue să aibă adeve­
conspiratorilor, fără să turbure liniştea şi în versurile pe care le-a scrts, el n’a cruţat nici unul din păcatele cla­ rire la mână. Uite ce m’am gândit eu :
nopţii şi să strice somnul pacinicilor selor stăpănitoare din vremea sa. să dăm toţi iscălitura noastră cu girul
mahalagii. Militarii îşi făceau datoria prezidentului.
In schiţa „Răsplata jertfei patriotice", negustorul Niţă reprezintă
— da ; dar nici civilii nu rămâneau mai burghezia dornică de înavuţire. Oameni de teapa lui Niţă erau ca nişte Toată asistenţa cu ochii sclipitori,
prejos. aprobă unanim propunerea, iar tânărul
corbi care se îngrăşau din durerile şi nenorocirile ţării. Pentru a-şi
Era ultima întrunire a secţiunilor acoperi fărădelegile, ei se ascundeau sub haina falsă a patriotismului ia un condei şi hârtie şi scrie citind în
conspiraţiei. Ca să înţeleagă mai bine râu înţeles. gura mare :
cititorul, trebue să spun că vasta ur­ ,,Sub iscăliţii, patrioţi, la un moment
zeală se compunea din secţiuni cu nu­ Când Ia Griviţa poporul lupta cu arma in mână, alături de arma­ greu al nostru, pentru interesurile pa­
măr restrâns de membri dela zece până tele ruseşti, pentru independenţă, nenea Niţă făcea afaceri cu furaje triei, am luat dela nenea Niţă suma de
la optsprezece inşi. Unii din aceştia, pentru armată. 70 sfanţi, pe care i-o vom înapoia în­
fără să ştie ceilalţi, aveau relaţiuni cu Politica de jaf a liberalilor era prielnică acestor afacerişti. Deaceea dată ce vom izbuti să facem toate bune,
câte un altul din câte o altă secţiune ; nenea Niţă subscrie pentru monumentul lui Brălianu, şeful liberal, 20 ca să nu mai fie tiranie...”.
aşa că, la un moment dat chiar dacă de tei, pe când pentru monumentul Vânătorilor căzuţi pe câmpul de Şi iscălesc toţi.
s’ar fi prins una din acestea lucrând, luptă, numai 5 lei. Şedinţa se ridică ; isnaful mai numă­
nu s’ar fi putut descoperi nimic mai Scrierile lui I. L. Caragiale au lovit ca un bici în lumea putredă a ră odată paralele, ia ţidula, o îndoaie
mult decât o mână de oameni. Acea­ burgheziei pe care marele scriitor o ura din toate puterile sufletului său şi vrea să plece. Atunci, prezidentul
stă organizaţiune mazziniană 2) fusese de adevărat cetăţean cu dragoste de patrie şi de popor. îl chemă dela uşă, îl trage Ia o parte şi,
combinată de răposatul C. A. Rosetti, Eliberaţi de sub jugul exploatării', oamenii muncii din (ara noastră pe când ceilalţi ies binişor unul câte
după reminiscenţele-i clasice. unul, îi spune la ureche :
In seara aceea, într’una din secţiuni, la îndemnul partidului au pus la locul de cinste opera acestui mare scrii­ — Nene Niţă, eu zic că nu e bine să
compusă în majoritate din câţiva tineri tor. porţi ţidula asta în buzunar. Dacă,
entuziaşti şi din vreo trei negustori, doamne fereşte 1 nu izbutim să dăm jos
pe Cuza, şi te calcă poliţia, şi găseşte
prezidentul, un liberal fanatic, care chitanţa la dumneata ?... ce te faci ?
mâncase la 48 jimbla exilului în formă
de tainuri turceşti, la Brussa, ţinu o Nenea Niţă stă un minut pe gânduri
scurtă cuvântare, cam aşa : şi răspunde, făcând cu ochiul :
— Las’că o pui eu bine : n'ai dum­
— Fraţilor : vremea vorbelor a tre­
cut ; acum are să sune în sfârşit cea­ neata grijă '
sul faptelor. Trebue să avem curaj : Şi pleacă.
momentul cel mare se apropie. Până să Prezidentul stinge lumânările, îl
na crape de ziuă, poate că vom fi che- conduce pe nenea Niţă până la poartă
m ’ţi să facem cea mai mare jertta pe şi, după ce-1 vede depărtându-se, se
c ire are dreptul patria s’o ceară dela întoarce în curte, o curte paragină de
un om. Să fim gata la tot! Să nu ne mahala, şi aprinde un chibrit. Intr’o
d.irn înapoi dela nimic pentru a ne îm- clipă , de pe lângă uluci, din fundul
p ini datoria de patrioţi ! curţii, răspund alte chibrituri aprin-
Când prezidentul a terminat sole­ zându-se, ca nişte ecouri luminoase :
mna lui cuvântare, tinerii carbonari, era semnalul de raliere al conspirato­
s -.râşnind din dinţi, au ridicat pumnii rilor. Toţi îşi dau întâlnire peste o ju­
încleştaţi în sus în semn de aplauze mătate de ceas la Raşca, unde trebueau
ş: de nclamaţiuni, ştiut fiind căîntr’o să bea banii isnafului, aşteptând ceasul
conspiraţiune, sgomotul este interzis. abdicării lui Cuza.
In timpul însă când vorbea preziden­ La Raşca, intră unul câte unul foarte
tul, unul dintre negustori se căuta cu veseli şi încep să comande mâncare şi
multă stăruinţă în fundul buzunarului băutură. Când sfanţii isnafului erau pe
dela nădragi. îndată ce cuvântarea fu sfârşite, tunurile, cu roatele îmbrăcate
isprăvită, negustorul se sculă în pi­ în paie, ajungeau în dosul palatului,
cioare, scoţând din buzunar un pun- în vreme ce, prin faţă intrau conspira­
goci unsuros destul de greu, plin cu torii sus, salutaţi de garda vânători­
mărunţiş. Apoi, mergând hotărît la lor...
masa prezidentului, trânti sgomotos, A fost cuminte nenea Niţă când a
între sfeşnice, pungociul, şi zise: luat ţidula la mână... Pe când, mult
— Dacă a venit vremea pe jertfă, mai târziu, în faţa Griviţei, batalionul
apoi cât m’ajunge partea, nu mă dau vânători spăla în sânge steagul
în lături 1 mânjit în noaptea de 11 Fevruarie,
Zicând acestea, isnaful3) începe să nenea Niţă, fruntaş al comerţului ro­
deslege baerele pungociului. mân, ca întreprinzător de furajuri şi
Prezidentul şi toţi tinerii entuziaşti altele, încasa, în virtutea chitanţei cu
au un moment de desgust în faţa ace­ data de 10 Fevruarie 66, partea-i cuve­
stui act. Unul din ei, cel mai înflăcă­ nită după luptele sale pentru răsturna­
rat, nu se poate opri a zice cu indig­ rea tiraniei; în virtutea aceleiaşi chitan­
ţe, nenea Niţă lua apoi parte printre
nare : „Mitocanul, tot mitocan 1”. Dar
cum sunt toţi foarte lihniţi, înfăţişarea fericiţii subscriitori şi conversiei dru­
pungociului durduliu le răstoarnă cu murilor de fier şi ai „Băncii Naţio­
nale".
desăvârşire mişcarea întâia. Incruci- Astăzi vechiul patriot are un otel no­
şindu-şi unii între alţii nişte priviri ful­ şapte puteri garante 1 nene Niţă, şi — Ei vezi ?... dă-ţi partea. biliar în Bucureşti, un echipaj blazonat
gerătoare şi, uitând că se află într’o Convenţia dela Paris ! Care va să zică, Nenea Niţă a scos iar pungociul, i-a şi câteva milioane; dânsul păstrează
cavernă de conspiraţie, încep să pleo- noi ne punem contra lui Napoleon III, deschis băerile şi a vărsat pe masă un încă cu scumpătate bătrâna chitanţă,
scăească din palme, strigând toţi:
neică Niţă... te joci 1 D’aia spui că du­ pumn de mărunţiş : icusari, nisifiele,4) pe care o arată la toată lumea ca un
— Ura ! bravo patriot 1 să trăiască mnealor, ca tineri, pot să meargă până sfanţi, sfănţoaice, firfirici şi gologani: pergament de nobleţe, pentru a proba
nenea Niţă 1 la moarte... l-a socotit până la suma de cinci gal­ câte sacrificii a ştiut el să facă odi­
Şi palmele tinichelelor se pornesc — Să ferească dumnezeu ! zice ne­ beni : apoi a legat iar pungociul la nioară în vremurile grele, pentru pa­
toate cu degetele încovoiate cătră pun­ nea Niţă ; ar fi păcat... gură, zicând : trie...
gociul mitocanului; dar mitocanul, în Şi încă tot mai face : de exemplu,
acelaş timp, ridică pungociul de pe — Da, dar vorba e: se poate? Insă — Ei 1 acu, cine-mi iscăleşte fitanţia? a subscris pentru monumentul lui
masă şi-l vâră în buzunar, zicând : dumneata care eşti altfel de om, om cu — Care fitanţie ? Brătianu douăzeci de lei şi pentru al
— Bine, eu dau partea mea... Care dare de mână, negustor, de dumneata — Pentru sumă.
ce dă ? nu face pentru ca să te bagi unde se — Cum nene Niţă ? strigă preziden­ vânătorilor cinci. Totdeauna entuziast
şi generos ca şi în ajunul lui 11 Fe­
Prezidentul, care se înţelesese din bagă dumnealor. D’aia a şi împărţit tul. Cum se poate să spui dumneata vruarie, nenea Niţă, cu calităţile lui
ochi cu tinerii, zice : dumnezeu trebile- pe pământ : unul, aşa vorbă ? să ceri hârtie la vreme de de inimă, trebuia să prospereze şi me­
— Neică Niţă, aici e pe frăţie, dă adică cu alergătura şi altul, vine vorba, revoluţie ? rită să fie stimat.
fiecare ce poate şi cum poate. Dumnea­ cu capitalul; şi pe urmă, toţi la câştig, Dar nenea Niţă acoperă cu laba mă­
lor, că sunt mai tineri şi, vorba aia fiecare pe cât a pus, împart drept pen­ 1) Zi în care monstruoasa coaliţie l-a
ce-am avut şi ce-aru pierdut !, dumnea­ tru interesele patriei, fiindcă toţi sunt runţişul şi dă să-l tragă la margine, silit să abdice pe Alex. Ion Cuza.
lor o să-şi puie, doamne fereşte ! viaţa potrioţi !... nu-i aşa ? ca să-l pue la loc. 2) Mazzini — fruntaş revoluţionar bur­
ghez italian (1805— 1852)
în primejdie; că asta nu-i glumă ce — Aşa da, zice nenea Niţă, acum te — Fără fitanţie nu pot să dau, 3) Rreslaş.
facem noi 1 ia gândeşte-te dumneata : pricep. fiindcă n’am temei la catastif. 4) Monete turceşti de argint