Page 21 - Albina_1952_01
P. 21

5
          A L B I N A









                                                                                       III  lliil'liH —  I M  —  W  l l l ' l    III  lin   IW IIIM IU — li  ■'■W 'i  ll  .......................
                101,700  kg.                     Desvoltarea  culturală  a  satelor                                    Cultivarea
            sfecla  de  zahăr                         din  Ucraina  Subcarpatică                                 pământurilor  irigate
                 la hectar                                                                                      din  regiunea  Rostov
                                            Satele  din  Ucraina  Subcarpatică  acest  sat.  Pe  atunci,  cea  mai  mare
         Numele  Măriei  Glieta  este  bine  au  obţinut  succese  însemnate  în  parte  a  locuitorilor  erau  neştiutori   In  primăvara  aceasta,  datorită
       cunoscut  în  întreaga  Ucraină.  De  desvoltarea  lor  culturală.  O  măr­ de  carte,  iar  mica  bibliotecă  care  construirii  canalului  Volga-Don,
        mai  bine  de  zece  ani  lucrează  ca   turie  grăitoare  a  acestui  fapt  sunt  număra cam o sută  de cărţi, era fo­  vor fi  irigate  100.000 hectare de pă­
       şefă  de  echipă  la  sovhozul  Cras-   transformările  ce  s’au  petrecut  în  losită  numai de câteva  persoane. A-   mânt  din  regiunea  Rostov.
        noarmeisc,  specializat  în  cultura                                                                     Colhoznicii  vor   semăna  aici
       sfeclei  de  zahăr.                satul  de  munte  Bilki.  Mai  mult  de  cum,  în  satul  Bilki  funcţionează   soiuri  de  grâu  special  alese,  care în
          In  anii  trecuti,  Maria  Gheta  îm­  jumătate  din  bugetul  acestui  sat —■  cinci  biblioteci,  având  un  număr  de   urma  încercării  lor  în  terenuri  iri­
        preună  cu  tovarăşele  ei  au  reuşit  aproape  200.000  ruble  —  s’a  chel­ aproape  15.000  volume.  In  centrul  gate,  au  dat  peste 4.700 kg.  la  hec­
       să  dobândească  între  75.000-98.000  tuit  în  anul  1951  pentru  organiza­ satului  se  înalţă  frumoasa  clădire  tar.  Pe jumătate din  această supra­
       kg.  sfeclă  de zahăr  la  hectar.  Drept   rea  şi  înzestrarea  instituţiilor  de  a  casei  culturale, unde  funcţionează  faţă  irigată  se  vor  pune  plante
        răsplată  pentru  munca  ei,  a  dobân­  culturalizare.             un  cinematograf, casa  pionierilor, o   păioase.  pe  câteva  mii  de  hectare
        dit  de  două  ori  titlul  de  Erou  al                                                               plantaţii  de  orez.  Pe  5000  hectare
       Muncii  Socialiste.                  După  alipirea Ucrainei Subcarpa­ şcoală  de  zece  ani,  precum  şi  o   se  va  creşte  bumbac.  Pe  mari  în­
          Folosind  cele  mai  noi  metode   tice la  R.  S.  S.  Ucrainiană, în  Bilki  şcoală  serală.  In  anii  puterii  sovie­  tinderi,  un  soi  de  floarea  soarelui,
        agrotehnice,  ca  aratul  de  toamnă  s’a  deschis o casă de lectură  —  pri­ tice  s’au  deschis  în  total  în  acest  ale  cărei  seminţe  dau  55  la  sută
        la  o  adâncime  de  30  cm.,  îngrăşa-  ma  instituţie  de  culturalizare  din sat  16  instituţii  de  culturalizare.  ulei.
        rea  terenului  cu  îngrăşăminte  mi­                                                                    In  ţinutul  irigat  se  află  45  col­
        nerale  şi  cu  bălegar,  reţinerea  ză­                                                               hozuri  deservite  de  13  staţiuni  de
        pezii,  afânarea  necontenită  a  solu­                                                                maşini  şi  tractoare.  Acum,u  aceste
        lui  în  toată  perioada  vegetaţiei,  ră-         In  colhozul  „Badenoveţ“                           S.M.T.-uri  îşi  complectează  inven­
        ritul  sfeclei,  măsuri  pentru  înlătu­                                                               tarul  cu  maşini  şi  tractoare  puter­
        rarea  insectelor  vătămătoare,  Ma­                                                                   nice,  maşini  pentru  săpat  şanţuri,
       ria  Gheta  şi  tovarăşele  sale  au  ob­                                                               maşini  pentru  săpat  brazde  de  iri­
        ţinut  anul  acesta de pe o parcelă de                                                                 gaţie  şi  pentru  nivelarea  lor,  pre­
         hectare,  câte  101.700  kg.  de  sfec-                                                               cum  şi  cu  alte  maşini  noi  potrivite
          de  zahăr  la  hectar.                                                                               pentru ogoarele irigate.

         Intr'un  sat  colhoznic                                                                                      La  Moscova
         Satul Nicolscoe din regiunea Pen.                                                                             s'au  deschis
        za  a  cunoscut  în  anii puterii sovie­
        tice  o  deosebită  desvoltare.  Curen­                                                                       noi  biblioteci
        tul  electric  este  folosit  din  plin  la
        fermele  pentru  creşterea  vitelor,  în                                                                       A&* UAAVii h. W'i
        întreprinderile colhozului, în institu­                                                                  Anul trecut, în diferite uzine şi fa­
        ţiile  săteşti  şi pentru  luminarea  u-
        nui  număr de  1.280  de  locuinţe  ale                                                                brici  din  Moscova  s’au  deschis  60
        ţăranilor din colhozul „Drumul spre                                                                    de  noi  biblioteci  muncitoreşti,  pe
        comunism"-                                                                                             care le folosesc muncitorii din între­
          In sat, funcţionează o şcoală me­                                                                    prinderi,  precum  şi  familiile  acesto­
        die şi două şcoli de şapte ani, două                                                                   ra. Fondul de cărţi al acestor biblio­
        cluburi, trei biblioteci, două staţiuni
        de  radio-amplificare  cu  peste  800                                                                  teci  numără  multe  mii  de  volume
        difuzoare. Locuitorii satului primesc    Colhozul „Budenoveţ" este renumit pentru succesele dobândite pe tă­  cuprinzând  literatură,  chestiuni  po­
        peste 300  exemplare  de  ziare şi  re­  râmul  creşterii  porcilor.  Aci  lucrează  şi  vestita  crescătoare  de  porci   litice,  probleme  de  ştiinţă  şi  artă.
        viste.  Jumătate din populaţia vârst-   Alexandra  Liuscova.  Folosind  'învăţăturile  zootehnicii  colhozul  a  cons­  In  Uniunea  Sovietică  funcţionează
         ică  din satul Nicolscoe a  terminat   truit cocine din  cele mai moderne.  Dcasemenea, porcilor li se dă o hrană   acum  zeci  de  mii  de biblioteci  mun­
        şcoli  medii  şi  superioare  şi  şi-a   bună,  alcătuită  cu  multă  chibzuială.                      citoreşti,  dintre  care  10.000  biblio­
        îmbogăţit  cunoştinţele,  urmând  di­    Fotografia  înfăţişează  una  din  cocinele  crescătoriei  de  porci  din
        ferite  cursuri.  In  regiunea  Penza   ferma  colhozului  „Budenoveţ                                  teci  mari  cu  51  milioane  volume,
        sunt  numeroase  sate  ca  Nicolscoe.                                                                  precum  şi  47.000  biblioteci  volante.'


          Un  loc  de  frunte în  obţinerea  ve­                                                               o  tocătoare  de  rădăcinoase  şi  un
        niturilor  colhozului  îl  ocupă  îngră-   Din  experienţa  noastră                                    teasc.  Deasemeni,  adăpatul  în  co­
        şarea  porcilor, ceeace dă  putinta  de                                                                cine şi  în  ferme este făcut tot meca­
        a  se  realiza  venituri  mari  în  tot   cu privire la îngrăşarea porcilor nic.  Mecanizarea  pregătirii  hranei
        cursul  anului.  Deaceea  colhozul  no­                                                                şi  distribuirea  ei  în  mod  ştiinţific
        stru  dă  o  deosebită  atenţie  acestei                   de  I.  Morozov                             ic ce  ca,  în  24  de  ore,  un  poic  să
        ramuri  a  gospodăriei  obşteşti.        Erou  al  Muncii  Socialiste,  preşedintele colhozului „Voroşilov"   crească  în  greutate  cu  câte  680—
          In  anul  acesta,  am  îngrăşat  341                    din raionul  Uhtomsc                         700  grame.
        porci  cu  o  greutate  mijlocie  de  280                                                                Vara,  porcii  aleşi  pentru  îngră­
        kg. fiecare. Costul unui kilogram de  verzi prin cultivarea  anumitor plan­ kilograme  de  făină  de  fân  pe  zl. şat  sunt  mutaţi  la  câmp.  In  acest
        carne  de  porc  nu  s’a  ridicat  la  mai  te  bune  pentru  hrana  porcilor.  Mulţumită unei  bogate recolte de  timp,  din  hrana  verde,  se  scoate
        mult  de  7—8  ruble.  Aceasta  se  ex­  Pentru  aceasta semănăm de pildă  plante  furajere şi  de  rădăcinoase,  făina  de  fân.  Deasemeni,  se  reduce
        plică  prin  faptul  că  noi  am  folosit  secară,  care  dă  o  mare cantitate  de  animalelor  li  se  asigură  o  hrană  raţia  de  hrană  concentrată.  Porcu­
        pentru  hrana  animale.or  toate  res­ îngfăşăminte.  Folosind  învăţăturile  consistentă  pentru  întregul  an.  In  lui  ales  pentru  îngrăşat  i  se  dă
        turile producţiei  şi în  special  zarza­ ştiinţei  agrotehnice,  de  pe  aceeaş  anul  1951, noi  am pregătit 600 tone  până  la 8 kg. de hrană verde.  In tot
        vaturi.                           bucată  de  pământ  reuşim  să  adu­ hrană  de rădăcinoase şi  am conser­ timpul  anului,  porcilor  le  este  asi­
          Cum  organizează  co'hoztil  îr.gră-  năm  trei  recolte  din  aceste  plante  vat  400  tone  hrană  de  pădure.  gurată  adăparea  cu  apă  curată.  A-
        şarea porcilor ? Fiecărei îngrijitoare  pe  an,  obţinând  între  7.500—8.000   Pentru  a  obţine  un  spor  de  un  ceasta  ne  ajută  să  ferim  animalele
        de  porci  i  se  încredinţează  câte  10  kg.  fân  sau  4.000  kg.  îng. ăşăininte  kilogram de carne în  greutatea  por­ de  boli  intestinale.  Hrănirea  porci­
        scroafe  cu  purcei.  Când  purced  au  verde de pe fiecare hectar.  Iarba, de  cului,  se  cheltuesc  5  şi  jumătate  lor  se  face  la  noi  de patru  ori  în  24
        împlinit  două  luni,  sunt  luaţi  dela  regulă,  se  adună  mai  devreme,  a-  până  la  6  raţii  de  hrană.  In  raţii  de  ore.  Experienţa  ne-a  dovedit  că
        scroafe  şi  predaţi  cu  act.  în  grupa  'unci  când  a  început  sa  înfloiească.  intră  ca  bază  principală  de  hrană :  0  astfel  de  hrănire  sporeşte  creşte­
        de  creştere.  Aici  sun'  întreţinuţi  O  parte  o  uscăm  la  umbră  şi  o  6  kg.  cartofi,  1  kg.  îngrăşământ  de  rea  în  greutate  a  fiecărui  porc  cu
        încă  două  luni.  Apoi,  tet  cu  act,  transformăm în  făină de fân cu  aju­ pădure,  un  kilogram  şi  jumătate  15  la  sută.  Hrana  porcilor este pla­
        groşteii  sunt trecuţi în  grupa  de în-  torul  maşinii  de  tocat  iarbă.  Astfel  făină  de  fân,  3  kg.  hrană  de  rădă­ nificată  pe  zile  şi  este  totdeauna
        grăşare.  In  grupa  de  creştere,  fie­ se obţine o hrană  bogată  în  vitami­ cinoase.  Ingrăşând  porcii  cu  făină  proaspătă.
        cărei  îngrijitoare  i  se încredinţează  ne.                        de  fân,  plante  rădăcinoase  şi  car­  Rezultatul  obţinut  cu  îngrăşarea
        75—100  purcei,  iar  în  grupa  de în-   Făina de fân se dă scroafelor ca>e  tofi,  noi  reducem  la  jumătate  raţia   porcilor  ne  dă  putinţa  să  asigurăm
        grăşare  câte  50—75  capete.     trebue  să  fete,  ca  să  dea  naştere  la  de hrană  concentrată,  dând  anima­  cotele de carne către stat şi totodată
          Succesul  în  îngrăşarea  porcilor  purcei  sănătoşi.  Cu  astîei  de  făină  lelor  mari  numai  câte  2  kg.  în  loc   să  dăm  colhoznicilor  b  mai  mare
        depinde  în  mare  măsură  de  hrăni-  se hrănesc şi  purceii  de câte o  lună  de  4  kg.             cantitate  de  came  pentru  zilele-
        rea  regulată  a  animalelor şi  de asi­ şi  jumătate,  dând  fiecăruia  câte   Pregătirea  hranei  în  ferma  de  muncă.   De  pildă,  anul  trecut,
        gurarea  hranei  vere-i.  Luncile  pen­ 200—300  grame pe zi.  Groşteii  pri­ porci  e  mecanizată.  Aici  sunt  două  membrii  colhozului  nostru  au  pri­
        tru păşunat nu  sunt îndeajuns şi  de  mesc  şi  ei, în  timpul  iernii,  câte  un  aparate  pentru  opărit  hrana,  un   mit  pentru  zileTe-mirvă  iăcute,
        aceea  noi  folosim  îngrăşăminte kilogram  şi  jumătate  pună  la  două parat  penlru  spălat  rădăcinoasele,  1 8.000  kg.  carne  dc por;.
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26