Page 23 - Albina_1952_01

A L B I N A _________________ __ 7

Rezultatele acţiunii de ajutorare
a poporului coreean

La chemarea Comitetului pentru Aju­ In cursul acţiunii s’au colectat
Pentru pacea şi independenţa Coreei torarea Poporului Coreean s’a desfăşu­ 2.650.000 kg. cereale, peste 435.000 kg.
In Coreea, tratativele pentru un reşti ale imperialiştilor. Poporul rat în ţara noastră acţiunea de strân­ diverse legume şi alimente, 837.184
armistiţiu nu înaintează de fel. coreean nu va înceta lupta până gere a obiectelor de îmbrăcăminte şi a buc. diverse obiecte de îmbrăcăminte,
Aceasta se datoreşte părţii ameri­ când nu va câştiga pacea în Co­ alimentelor pentru oamenii muncii din peste 10.000 kg. lână, bumbac şi câ­
cane care zi de zi pune noi şi noi reea. Coreea. nepă.
piedici în calea ajungerii la o în­ De teamă că ar putea fi date la Poporul nostru urmăreşte cu pro­ Din reprezentaţii culturale şi artis­
ţelegere. Purtarea părţii americane iveală planurile întunecate, război­ fundă simpatie şi fermă solidaritate tice, şi prin depuneri individuale la
este deadreptul tâlhărească. nice, în Coreea, delegaţii Statelor lupta eroică a poporului coreean pentru Cont CEC 300, s’au strâns deasemeni
Imperialiştii americani vor să Unite la O.N.U. s’au împotrivit din libertatea şi independenţa sa, împotriva importante sume de bani.
folosească tratativele de armistiţiu răsputeri ca să se ia în discuţie agresorilor imperialişti americano-en- La strângerea de ajutoare pentru
pentru ca să dobândească câştiguri în Adunarea Naţiunilor Unite ches­ glezi. poporul coreean au luat parte 66.000
militare şi strategice, pentru ca tiunea privitoare la independenţa Masele cele mai largi dela oraşe şl de echipe, organizate de Comitetul pen­
să-şi întărească şi să-şi lărgească Coreei- Ei au cerut amânarea aces­ sate au răspuns cu însufleţire La che­ tru Ajutorarea Poporului Coreean, cu­
forţele lor armate, în timp ce for­ tei chestiuni, spunând că o aseme­ marea de ajutorare a eroicului popor prinzând peste 200.000 de oameni.
ţele armatei populare coreene ar nea discuţie ar stânjeni tratativele coreean. Muncitori, ţărani, intelectuali, O parte din obiectele şi alimentele
slăbi. Americanii au declarat pe oin Coreea pentru armistiţiu. funcţionari, mici meseriaşi, gospodine,
faţă la 6 Ianuarie, că-şi întăresc Şeful delegaţiei sovietice la ONU, tineri şi vârstnici, cetăţeni aparţinând colectate au şi fost trimise In Coreea,
unităţile aducând trupe din Japonia. Vîşinski, a demascat planurile im­ diferitelor naţionalităţi conlocuitoare, alte transporturi fiind în curs de pre­
Ei vor să-şi asigure asemenea con­ perialiştilor americani şi a desvă- au dat din toată inima obiecte de îm­ gătire.
diţii, încât să poată oricând ataca luit pricinile adevărate pentru care
din nou Republica Populară Demo­ ei se împotrivesc discutării chestiu­ brăcăminte şi alimente pentru poporul Comitetul pentru Ajutorarea
crată Coreeană. Deasemenea, in coreean. Poporului Coreean
discuţia privitoare la schimbul de nii independenţei Coreei. Bancherii
prizonieri, partea americană încear­ americani care au cotropit Coreea
că să reţină în chip necinstit prizo­ şi duc război împotriva ei, se tem Pe câmpia Mureşului,
nierii coreeni. ca nu cumva să se termine războiul
In tot acest răstimp de vreme, în Coreea, ceeace ar însemna o pier­ freamăt viu de luptă pentru pace
partea coreeană a dovedit că dore­ dere pentru câştigurile ce şi le plă-
şte sincer pacea. Ea a făcut şi face nuesc. Iată de ce se împotrivesc Socolţi Suzana şi-a învelit copilul dârji apărători ai păcii, — a încheiat
mereu sforţări pentru a se ajunge cu grijă, l-a privit cu multă duioşie şi Ciobanu Mihai, secretarul comitetului
armistiţiu, dar ea nu va primi imperialiştii discutării problemei a plecat la căminul cultural, să asculte de luptă pentru pace.
sa se supună ameninţărilor tâlhă­ independenţei Coreei. ’fc'
o conferinţă în legătură cu lupta eroică Seri ca cea din 8 Ianuarie, în care
Criza de guvern în Franţa şi Belgia a viteazului popor coreean, cu lupta Comitetul de luptă pentru pace organi­
popoarelor pentru pace. Pe uliţă mai zează citiri de ziare sau broşuri, ur­
Se împlineşte săptămâna de când ţia, lipsurile. Oamenii muncii din
în Franţa nu este guvern. Cel con­ Franţa nu vor să fie târîţi în răz­ veneau Ion lerceanu, Toader Biro, Ma- mate de discuţii vii, au loc adesea la
căminul cultural din comuna Râciu, re­
dus de Pleven, care a stat la putere boiul pe care îl urzesc bancherii ria Mihai, T. Sala şi alţii. Afară s’a giunea Mureş. Aci se ţin regulat con­
timp de numai cinci luni, a fost ne­ americani. lăsat ger, dar oamenii vin mereu... Sala ferinţe care înfăţişează lupta popoare­
voit să-şi dea demisia. Americanii care se poartă în e acum plină. Se citeşte articolul din lor lumii pentru biruinţa păcii. De pil­
Atunci când guvernul a cerut Franţa ca nişte adevăraţi stăpâni, ziarul „Scânteia”: „6 luni de negocieri dă, s‘a ţinut conferinţa „Pentru apăra­
parlamentului un vot de încredere ar dori să-l aducă la putere pe fas­ pentru armistiţiu în Coreea”. Toţi as­ rea păcii împotriva aţâţătorilor la răz­
boi”. Deasemeni, au fost făcute cunos­
în legătură cu cheltuielile de stat cistul De Gaulle. Dar masele po­ cultau cu luare aminte. Când s’a ter­ cute oamenilor din sat cuvântările lui
prevăzute de el pentru anul 1952, porului francez luptă pentru pace, minat de citit, din sală s’au ridicat mai A. I. Vîşinski la Organizaţia Naţiuni­
'au votat contra nu numai deputaţii pentru un guvern democratic, în mulţi, cerând cuvântul. Vorbitorii şi-au lor Unite. întotdeauna, ţăranii munci­
comunişti, dar până şi deputaţi care cel mai mare partid al Franţei, arătat dragostea faţă de poporul co­ tori sunt ţinuţi în cunoştinţă cu lupta
socialişti, precum şi deputaţi ai al­ partidul comunist, să-şi aibă locul reean şi ura neîmpăcată împotriva im­ dusă de Uniunea Sovietică pentru a-
părarea păcii.
tor partide care deobicei susţineau ce i se cuvine. Poporul francez cere perialiştilor americano-englezi aţâţători Dar Comitetul de luptă pentru pace
guvernul Pleven — guvern de slu­ un guvern care să lupte pentru la război. din Râciu-Aîureş, sprijinit de activiştii
goi ai imperialiştilor americani. pace, democraţie şi independenţa S’a ridicat să vorbească şi utemistul căminului cultural de aici, foloseşte şi
Cheltuielile de stat, pe anul 1952, Franţei. Pânca. El a arătat cât de făţarnici sunt alte forme de agitaţie pentru a înfă(işa
prevăzute de guvernul lui Pleven In Belgia, deasemenea, a căzut imperialiştii americani care sporovăesc lupta popoarelor pentru pace. Astfel, a
şi aduse 'în discuţia parlamentului, guvernul. El n’a putut guverna îm­ despre pace dar îşi înteţesc pregătirile organizat o expoziţie de caricaturi care
a fost cercetată de cea mai mare parte
erau şi mai mari şi urmau să aşeze potriva poporului, care, şi în acea­ pentru a aprinde un nou război. Pânca a ţăranilor muncitori din sat. Expoziţia
pe spinarea poporului, poveri şi mai stă ţară subjugată de imperialiştii a adus apoi firul vorbelor spre ţările a fost înfăţişată apoi şi în satele Po-
grele decât cele din 1951. americani, nu mai poate şi nu mai libere, unde oamenii muncii îşi făuresc gâceaua, Sânmartin şi Crăeşti. Comite­
Poporul francez urăşte politica vrea să rabde povara cheltuielilor o viaţă din ce în ce mai bună. tul de luptă pentru pace din Râciu a
pe care a dus-o guvernul Pleven, de înarmare. Imperialiştii ameri­ In cuvinte calde ţăranul muncitor sprijinit munca celor din Bozid, Ulieşti,
ca şi pe a tuturor guvernele dinain­ cani urzesc alcătuirea unui alt Iuga Simion îşi arată bucuria pe care o Pogâeeaua, etc.
te aflate la ordinul imperialiştilor guvern care să execute cu mai mul­ simte văzând cum partidul face azi La gazeta de perete, articolele se
americani. El nu mai vrea să tragă tă râvnă ordinele lor. Poporul bel­ tot ce e cu putinţă, spre a lumina împrospătează ori de câte ori au loc
la jugul impozitelor ; să mai îndure gian care se împotriveşte planurilor poporul. întâmplări mai însemnate în lupta pen­
neagra mizerie în care a fost cufun­ imperialiştilor americani luptă pen­ — însăşi seara aceasta, în care ni se tru pace a popoarelor. Acum, de pildă,
dat de această politică, povara pre­ tru alcătuirea unui guvern demo arată şi nouă ce se petrece în lume, gră- ea cuprinde între altele şi articolul „Da
ţurilor din ce în ce mai mari, infla­ cratic. eşte de grija pe care ne-o poartă parti­ ce tărăgănează imperialiştii americani
dul şi guvernul, — spune el. — Mă tratativele de armistiţiu din Coreea”,
După întâlnirea dintre Truman şi Churcliill voi strădui să fiu un vrednic apărător precum şi articolul „Mesagiul istoric
După cum s’a scris în ziare, pri­ rece bancherii americani vor să al păcii. De pe acum am început a-mi al tovarăşului Stalin către poporul ja­
mul ministru englez Churchill (se rămână singuri stăpâni. Imperiali­ pregăti uneltele de muncă. Vreau să ponez”. Deasemeni, sunt folosite şi
citeşte Cercii) a plecat în Statele ştii americani vor ca toate câştigu­ fiu fruntaş în campania de însămânţări. fotomontagiile.
Unile ca să-l întâlnească pe pre­
şedintele Truman şi să încerce să rile de pe urma asupririi şi jecmă­ Faţă de chiaburi ca şi de toţi acei duş­ Membrii Comitetului de luptă pen­
ajungă la o înţelegere cu acesta în nirii popoarelor să le rămână nu­ mani ce se pun deacurmezişul drumu­ tru pace din Râciu înţeleg bine marea
privinţa unor chestiuni, asupra că­ mai lor. lui fericirii pe care am pornit, am să însemnătate a muncii lor. Ei sunt
rora stărue şi se adânceşte mereu întâlnirea dintre Truman şi fiu necruţător. • exemple vii în sat, fiind primii care
ne'nţelegerea între Anglia şi Ame­ Churchill s’a terminat, dar fără a — Avem nevoe de pace pentru a ne şi-au dat cotele. Nuţu Făgăraş, Moldo-
rica. îndeosebi este vorba mai ales se ajunge la o înţelegere. Inlăun- creşte copiii zdraveni, pentru a deschi­ van Veronica, Itiga Iosif, Iuga Simion
de greutăţile economice şi financia­ trul bandei de tâlhari care este blo­ de cât mai repede porţile căminului cul­ şi toţi ceilalţi sunt fruntaşi în acţiunea
re în care se sbate Anglia, din cauza cul Atlanticului, continuă să se a- tural pe care l-am înălţat până aproa­ de valorificare a produselor agricole
cheltuielilor de înarmare — cheltu- dâncească neînţelegerea. Numai pe de căpriori şi pentru ca în fiecare prin cooperativă. In campania ajuto­
eli la care este împinsă de cârdăşia ura lor de moarte împotriva libertă­ casă de ţăran muncitor, să ardă be­ rării poporului coreean, comuna Râc!u
cu Statele Unite, înăuntrul blocului ţii popoarelor îi fac să se unească. cul electric, aşa cum de un an arde pe a fost în fruntea raionului Mureş. Prin
războinic al Atlanticului. Deaseme­ Popoarele vor şti însă să isbească uliţele principale ale satului nostru. Să munca şi dragostea lor de pace, ţăranii
nea, mai era vorba şi de politica cu tărie în planurile tâilhăreşti ale ne străduim neîncetat pentru a ne lu­ muncitori de aci sunt apărători de
imperialiştilor americani care-i în- celor care vor să înece omenirea în mina mintea, să învăţăm cum să mun­ frunte ai căminelor, ai vieţii oameni­
locuesc pe imperialiştii englezi în sânge, imperialiştii americani şi cim pământul mai bine, spre a scoate lor muncii din patria noastră şi de pre­
ţările subjugate şi în colonii, deoa­ englezi. rod bogat. Astfel dovedim că suntem tutindeni.