Page 25 - Albina_1952_01
P. 25
Biblioteca Cent
rală regională
piaţa unirii
DEVA Miercuri 23 Ianuarie 1952
Anul 55, Seria n- B n i *
8 pagini
“
REDACŢIA: Bucureşti
Comitetul str. Dobrogeanu Gherea 2
Tel 6 89 48
de conducere ADMINISTRAŢIA
Editura de Stat—Imprimate
şl publicaţii — Sectorul
Mihait Sadoveanu Publicaţii
Bucureşti Str Brezolanu 27
Gala Galaction
Tel 4 66 76
Al. Cazaban A B O N A M E N T E :
150 lei anual
Ion Călugăru “ CRei/is/a suptamâuafă Abonamentele se pot plăti
Dumitru Mihalache prin cont CEC nr. 1220
sau 26.548.
Dumitru Corbea a t U i B t u n d e Prin cont bancă
nr. 038 007.
Şerban Nedelcu
3 Iei
Taxa poştala plătită In numerar cont. apr obărlt Dlr. Generale P.T.T. Nr. 17.933/942
Două Hstărîri ale Guvernului Viafă fericită şi îmbelşugată i
pentru îmbunătăţirea activităţii culturale în casele ţăranilor colectivişti
Dumitru Mihalache
Vicepreşedinte al Comitetului
pentru Aşezămintele Culturale
In zilele de 9 şi 29 Decembrie 1951 folosind pentru lămurirea ţărănimii
au apărut în Buletinul Oficial două muncitoare toate formele de muncă
Hotărîri ale Consiliului de Miniştri. cultural-educative. Datorită acestei ac
Prima se ocupă de măsurile ce trebuesc tivităţi, din ce în ce mai mulţi ţărani
luate pentru întărirea şi desvoltarea muncitori îşi valorifică produsele lor
activităţii căminelor culturale dela prin cooperative, dând astfel o puter
oraşe şi sate. A doua stabileşte măsu nică lovitură chiaburilor, speculanţilor
rile ce trebuesc luate pentru îmbună şi afaceriştilor. Grăitoare exemple în
tăţirea activităţii bibliotecilor din Re această privinţă sunt căminele cultu
publica Populară Română. Şi prima rale din Cristian-Sibiu, Hălchiu şi Cod-
Hotărîre şi cea de a doua ne arată ca Iea — regiunea Stalin, Drăgăşani —
întotdeauna grija deosebită pe care o regiunea Vâlcea, Rădeştl — regiunea
are Partidul şi Guvernul nostru, pen Argeş şi multe altele.
tru ţărănimea muncitoare din Patria Hotărîrile Guvernului arată că sfa
noastră. Acolo unde odinioară regimu turile populare trebue să acorde o deo
rile burghezo-moşiereşti, sprijinite pe sebită grijă căminelor culturale. Re
chiaburi, jandarmi şi perceptori, au zultatele frumoase obţinute de unele
stăpânit prin întunericul neştiinţei de cămine culturale, case de citit, colţuri
carte, al jafului şi cruntei exploatări, roşii şi biblioteci se datoresc în mare
se clădeşte azi o via{ă nouă. lumi măsură grijii pe care o au unele sfa Iată cum îşi petrece timpul liber familia colectivistului Dolineanu
noasă. turi populare regionale, raionale şi Mihai, membru al gospodăriei agricole colective „Viaţă Nouă", din
Partidul clasei muncitoare dă o comunale, pentru crearea condiţiilor comuna Săntana, raionul Criş, regiunea Arad, in locuinţa sa frumos
deosebită atenjie şi un sprijin nelimi necesare unei bune activităţi a acestor amenajată datorită veniturilor r ealizate din primul an de muncă in
tat căminelor culturale, caselor de ci instituţii. De pildă s’au construit şi gospodăria colectivă.
tit, bibliotecilor de tot felul şi colţu amenajat sedii încăpătoare, s’a procu
rilor roşii din gospodăriile agricole rat la timp combustibil pentru căldură
colective. Astfel, numai în anul 195f, şi lumină. S’au luat măsuri de procu
s’au construit 300 sedii noi pentru că rare a mobilierului, a cărţilor, a re Două comune— două feluri de pregătiri
mine culturale. La construirea lor au vistelor şi ziarelor pentru citit. Apa
contribuit prin muncă voluntară, mii ratele de radio au fost puse în func pentru Insămânţăriie de primăvară
şi mii de ţărani muncitori. Pentru ţiune, etc.
anul 1952 au fost prevăzute alte sute Multe sfaturi populare au înţeles Datorită unei bune organizări a tului în vederea însămânţărilor de prn
de construcţii noi. bine rolul important pe care îl au că muncii de către comitetul executiv al măvară” şi „alegerea şi pregătirea se
Tot în cursul anului 1951, Ia toate minele culturale, casele de citit, colţu sfatului popular, comuna Furceni din minţelor”.
bibliotecile, au fost trimise peste două rile roşii şi bibliotecile in lupta pentru raionul Tecuci este fruntaşă pe raion ★
milioane cărţi, precum şi aparate de construirea unei vieţi noi, pentru con în campania pregătirilor pentru însă- Datorită lipsei de grijă a comitetului
radio, aparate de cinematograf, instru struirea socialismului la sate. mânţările de primăvară. executiv al sfatului popular din Mun
mente muzicale, patefoane, jocuri de De aceea, ele au căutat ca prin că In comună s’au înfiinţat din vreme teni, în comună nu s’a făcut aproape
şah, etc. mine culturale, case de citit, colţuri 4 centre pentru repararea uneltelor a- nimic în privinţa pregătirilor pentru
In cursul anului trecut au luat o ma roşii şi biblioteci să intensifice pro gricole, 5 centre pentru pregătirea şi insămânţăriie de primăvară. Nu s’a
re desvoltare cercurile de studiu. A- pagarea în rândurile ţărănimii munci tratarea seminţelor, din care două au făcut un plan de acţiune, în care să
ceste cercuri se organizează de către toare a metodelor agrotehnice sovieti fost prevăzute cu trioare. Au mai fost se stabilească ce are fiecare de făcut,
căminele culturale cu scopul de a con ce, să popularizeze experienţa frunta înfiinţate 6 centre pentru încercarea nu s’au alcătuit centre de reparare a
tribui la răspândirea ştiinţei, tehnicii şilor în munca agricolă. Căminul cultu puterii de încoiţire a seminţelor, cen uneltelor şi de pregătire a seminţelor.
şi culturii în masele ţărănimii mun ral trebue să folosească toate for tre care funcţionează la sfatul popular, Totul merge la întâmplare. De altfel
citoare. Au luat fiinţă cercuri agroteh mele de activitate culturală pentru la căminul cultural şi la şcoli, unde nici nu se putea face nimic, dacă co
nice, cercuri de cunoştinţe politice, de a arăta superioritatea agriculturii au fost făcute 180 de probe. Deaseme mitetul executiv nici măcar nu s’a în-i
cunoştin{e ştiinţifice şi literare, cercuri socialiste faţă de agricultura in nea, pentru ţăranii muncitori care se trunit să discute despre pregătiri.
sportive, de producţie, de îndeletniciri dividuală, popularizând succesele ob ocupă cu grădinăritul, a luat fiinţă un Vinovat de această stare de lucruri
practice, (împletit, cusut, cioplit, etc.) ţinute în gospodăriile agricole colecti centru de reparare a uneltelor şi ma este în primul rând secretarul comite
şi cercuri artistice. ve, aşa cum precizează Hotărîrile Con terialelor de grădinărie (roate de scos tului executiv al sfatului popular, Cucu
O bună activitate în această privinsiliului de Miniştri. apă, cutii de răsadniţe, geamuri pen Vasile, care ţine locul preşedintelui ce
ţă a dus căminul cultural Isvorul Cri- Aplicând Hotărîrile Guvernului, sfa tru răsadniţe, etc.). se află la o şcoală. O mare vină are
şului — regiunea Cluj. Aci funcţio tul popular din comuna Noul Săsesc, Cooperativa din comună sprijină şi conducerea căminului cultural, care
nează 8 cercuri, dintre care 6 de stu raionul Sighişoara, a pus la dispoziţia campania însămânţărilor de primăva în privinţa campaniei pregătirii însă-
diu, unul de sculptură în lemn şi unul căminului cultural un sediu potrivit ră. Ea s’a aprovizionat din vreme şi cu mânţărilor de primăvară a făcut foarte
de cusături naţionale. Deasemeni, la nevoilor muncii culturale. La fel au fă cantităţi îndestulătoare de piese de puţin şi lucrează cu o totală lipsă de
căminul cultural din Viădeni — re cut şi sfaturile populare din raioanele schimb pentru maşini, cu fiare de interes.
giunea Ialomiţa, funcţionează 7 cercuri Roman şi Ceahlău, care îndată ce a a-
de studiu; la căminul cultural din părut Hotărîrea din 29 Decembrie, au plug, cărbuni, caiele şi altele. Trebue ca atât comitetul executiv al
Orlea-Dolj funcţionează 7 cercuri de eliberat sediile bibliotecilor centrale In campania de pregătire, comuniştii sfatului popular, cât şi căminul cultu
studiu şi 3 cercuri artistice. raionale cari fuseseră ocupate până sunt în frunte. Aşa, de pildă, ţăranii ral din comuna Munteni să se trezeas
Colţurile roşii din gospodăriile agri atunci de alte instituţii. muncitori, membri de partid, Călin că din nepăsare şi să pornească fără
cole colective organizează deasemenea Din păcate nu toţi directorii cămi
cercuri agrotehnice sau miciuriniste. nelor culturale, ai caselor de citit şi Tănase şi Manole Vaida au terminat zăbavă la muncă planificată. Numai
toate pregătirile pentru insămânţăriie muncind fără preget, vor putea ieşi din
Ele sunt organizate pe brigăzi sau responsabilii colţurilor roşii din gos
echipe de muncă. Aici, ţăranii colecti podăriile agricole colective au înţeles de primăvară. impasul în care au intrat singuri, pen
vişti învaţă din experienţa înaintată sarcinile lor, rolul şi menirea acestor Un sprijin deosebit în această cam tru ca să nu se găsească nepregătiţi
a colhoznicilor sovietici şi a gospo instituţii. Această lipsă se observă panie l-a dat căminul cultural, care a când vor trebui pornite cu toate pute
dăriilor noastre colective fruntaşe. mai cu seamă ia unele sfaturi popu ţinut mai multe conferinţe legate de rile insămânţăriie de primăvară.
O altă problemă importantă pen lare comunale, raionale şi regionale.
tru lămurirea căteia căminele cultu De pildă la sfârşitul lunii Decem- problema pregătirii însămânţărilor. Popa Nicolae
rale desfăşoară o vie activitate este Deasemenea, la cercul agrotehnic s’au şeful secţiei agricole a sfatului
aceea a schimbului dintre oraş şi sat, Continuare în pagina 2-a {inut 2 lecţii despre „pregătirea pămân popular al raionului Tecuci
