Page 27 - Albina_1952_01
P. 27
v t r ’ . r T ^ ’ . < ■ jţ '--ţ • -o
\
A L B I N A ___________________ 3
Aşa s’au unit în gospodărie colectivă Pentru îndeplinirea
Cam pe la începutul anului 1950 mai ajutat căminul cultural să organizeze
mulţi ţărani muncitori din Călugăreni, o vizită la gospodăria colectivă „Dru planului de colectări
regiunea Bucureşti, au hotărit să în mul lui Lenin" din comuna Livedea.
fiinţeze în satul lor gospodărie colec Aci, ţăranii muncitori au văzut minu
tivă. Au ales un comitet de iniţiativă natele recolte pe care le-au dobândit Comune fruntaşe la colectări
şi au pornit la luptă. In fruntea aces colectiviştii prin munca lor făcută după
tei lupte se afla ţăranul muncitor co ştiinţa agrotehnică. Au văzut cum co Multe comune din regiunea Gorj, rova, deputaţii au fost în fruntea
munistul Virgil Văduva, în jurul că lectivistul Ion Vlăsceanu, numai i^ţpă în deosebi acelea în care colectările campaniei de recoltare atât prin
ruia s’au strâns şi alţi ţărani muncitori un singur an de muncă în gospodăria s’au făcut după un plan bine chib exemplu personal, cât şi prin
ca Militaru Constantin, Cristian Va- colectivă, a reuşit să-şi construiască o zuit, au terminat colectările de ce munca de lămurire pe care au
dus-o. Deasemenea. mulţi ţărani
sile, Constantin Savu, Niculae F. Stan- casă frumoasă din cărămidă acoperită reale. In comunele Stângăceaua, muncitori au dat dovadă de adevă
cu, Ion F. Stâncii, Gherghina C. Sava cu ţiglă.
şi alţii. Datorită muncii lor de lămu Asemenea vizită a fost organizată şi Negomir, Poiana - Seciuri, Lo- rat patriotism. De pildă, Nicolae
rire, au depus cereri pentru înscrierea la gospodăria colectivă din comuna Vi greşti-Moşteni, Budieni, Câlnic, Băldescu, Bora Iosif, Nicolae Ma-
în gospodăria colectivă, mulţi ţărani dra. Cele văzute acolo, au întărit ho- Moi, Vădeni, Bârseşti, Buiceşti, nafu, Vişan leu din comuna Ostro
săraci şi mijlocaşi Dar duşmanul de tărîrea ţăranilor muncitori din Călugă Cerneti, Malovăt, Husnicioara, vul Mare, au fost cei dintâi care
clasă crăpa de ciudă Chiaburii Mitran reni, de a păşi pe drumul gospodăriei Ghelmegioaia, Severineşti, Vârcio- şi-au predat cotele.
Bâjă, Gh. Popescu, Ene Rădulescu şi colective. Ţăranii muncitori Ion T. lu-
liie Tudoraş, fost logofăt la boerul bitu, Gherghina Paraschiva, Petra Bu- A primit 25 la sută
Vardiade. nici noaptea nu dormeau. joianu şi alţii au demascat pe chiaburii
Peste tot imorăştiau svonuri otrăvite Mitran Bâjă, Gh. Popescu şi Ilie Tu din produsele confiscate chiaburului
şi căutau să abată din drum ţăranii doraş.
muncitori care erau hotărîţi să formeze Văzând că nu le mai vine apă la pe care l-a demascat
gospodărie colectivă moară, chiaburul Mitran Bâjă şi uneal
Mulţi dintre ţăranii muncitori care ta sa, Ilie Tudoraş, au vrut să se stre Cu ură şi duşmănie a încercat naşe a dat de urma cerealelor, do
voiau să intre în gospodăria colectivă, coare în gospodăria colectivă făcând chiaburul Suciu Vasile din satul site la o rubedenie a chiaburului.
stăteau acum la îndoială. Chiaburii le cereri de înscriere. Dar vigilenţa ţăra Valea Lungă, comuna Zalha, raio Tovarăşul Pop a anunţat organele
încurcaseră minţile — Dar comuniştii nilor muncitori din Călugăreni n’a mai nul Dej, să saboteze colectările. Du puterii locale, care, făcând cerce
din sat au reînceput lupta cu mai multă putut fi Înşelată.
hotărîre. Astfel, ei au demascat de mai * pă ce si-a ascuns cea mai mare tări, au descoperit o mare cantitate
multe ori la căminul cultural ticăloşiile Astăzi 37 familii de ţărani săraci şi parte din produse, a început să se de produse agricole aparţinând lui
chiaburilor. In acest fel 32 de ţărani mijlocaşi s’au unit în gospodăria colec vaite că n’are de unde da cota şi că Suciu, dar ascunse la unealta lui.
muncitori au format o întovărăşire. trebue scutit de colectări.
tivă cu peste 130 hectare pământ. Din întreaga cantitate de cereale
Căminul cultural, îndrumat de orga Preşedintele gospodăriei colective Dar vig’lenţa ţăranilor muncitori confiscate, ţăranul muncitor Pop
nizaţia de bază, şi-a întărit mai mult este tovarăşul Virgil Văduva. Ajutat n’a putut fi înşelată de viclenia Tănase a primit — după lege — 25
activitatea. Colectivul de conferenţiari de consiliul de conducere, compus din
a ţinut conferinţe în care se arătau roa Petre V. lonescu, Ion F. Stancu, Tu- chiaburească. Comunistul Pop Tă- la sută, la preţul oficial.
dele muncii în colectiv, dându-se ca dor Alexandru şi Ioana Dumitru, a în
exemple bogatele colhozuri sovietice şl tocmit un plan de muncă al gospodă Osândă dreaptă pentru chiaburii sabotori
succesele tinerelor gospodării colective riei colective. încă din toamnă, pe când
din ţara noastră. A luat apoi fiinţă ga erau in întovărăşire, au însămânţat 33 In sala mare a şcolii elementare i-a spus ţăranca săracă Profira N.
zeta de perete „Colectivistul". In ea s’au hectare de grâu. Pe 10 hectare vor din comuna Bivolari, regiunea laşi, Humulescu, chiaburului Anton Du
oglindit rezultatele muncii făcută cu cultiva bumbac, pe 5 hectare vor face a avut loc de curând un proces mitru.
maşinile agricole în întovărăşirea care grădină de zarzavaturi. Mai este pre popular, în care s’au judecat încer Cei doi sabotori au fost osândiţi
s’a format în sat. S’a arătat cum ţă văzută amenajarea unui eleşteu pentru cările de sabotaj ale chiaburilor An la câte 4 şi 6 ani închisoare, la a-
ranii muncitori întovărăşiţi au obţinut peşte, ce va avea o suprafaţă de peste
2 hectare. Deasemenea, vor înfiinţa ra ton Dumitru şi Arhip Petru, care mendă şi la confiscarea cerealelor
cu 500 kg. grâu şi 1.000 kg porumb muri noi de producţie, cum ar fi o fer au sustras dela colectare mari can dosite şi .nepredate la cotă.
mai mult la hectar decât ţăranii munci
mă de vaci, o crescătorie de porci, una tităţi de cereale. Această dreaptă osândă a fost
tori care îşi lucraseră pământul indi de păsări şi altele... Mulţi ţărani muncitori care au primită cu mulţumire de numeroşii
vidual, cu vitele şi uneltele lor pe fâşii Cele 37 familii de ţărani săraci şi luat parte la proces, au luat cuvân
înguste, despărţite de haturi păgubi mijlocaşi din comuna Călugăreni şi-au tul cu mânie împotriva uneltirilor ţărani săraci şi mijlocaşi care au
unit pământul, uneltele, vitele mari de fost de faţă la judecată.
toare. duşmănoase ale duşmanului de cla
muncă in gospodăria colectivă. Ele au
In toamna anului 1951, organizaţia păşit cu dragoste şi hotărîre pe drum să. „Acum nu ne mai poţi jecmăni, După corespondenţele trimise de:
de partid din comună a îndrumât şi a de viaţă nouă. ca pe vremea când erai perceptor'* B. L. Lupu şi Jucan Gavril
Comuna Starchiojd din raionul Te- La Starchiojd Acum, de curând, la cooperativă a
leajen este cea dintâi pe raion Ia va fost adusă ţiglă pentru acoperit ca
lorificările de produse agricole prin sele. După ce s’a descărcat ţigla la
cooperativă pe anul 1951 şi este una 0 cooperativă fruntaşă cooperativă, s’au încărcat în camion
din comunele fruntaşe din regiunea saci cu cereale, putini cu brânză, un
Prahova. in munca de valorificare a produselor agricole tură, produse valorificate într’o sin
In 1951, ţăranii muncitori au valo gură zi.
rificat la cooperativă produse în va re şi-au suflecat mânecile şi au pornit rificat prin cooperativă, ce mărfuri in Cu un ceas înainte de a pleca din
loare de 10.360.000 lei. In cursul ace la treabă. După îndrumările date dela dustriale au trimis muncitorii în sat comună, noi am mai prins unele gân
lui an ţăranii săraci şi mijlocaşi din raion, au fost aleşi patru achizitori. şi i-a îndemnat să valorifice cât mai duri ale ţăranilor muncitori, care ară
Starchiojd au vând la cooperativă 340 Achizitorii, oameni din sânul ţărănimii multe produse prin cooperativă. tau că această cooperativă ar putea să
vite, 704 oi, 659 miei, 60 porci, muncitoare, cunoşteau bine pe fiecare Alexandru Bârdea, ţăran sărac, a aibă o activitate şi mai bogată. Iată ce
14.946 kg. brânză, 17.868 ouă, 760 kg. locuitor. Ei au pornit să ducă muncă valorificat doi boi prin cooperativă şi gândesc unii oameni, mai cu seamă
păsări. 33.000 kg. fructe. Ţăranii mun de lămurire dela om la om, fiecare a- a ţinut să meargă şi el la raion cu vi cei care nu au pământ: ei lucrează din
citori spun: „Dacă ieşeau bine fructele chizitor având sectorul lui în sat, în tele. A mers şi a pus steagurile la că lemn cozi de lopeţi, obezi şi şindrilă.
la noi, apoi 2 camioane nu pridideau să care activa permanent. ruţă: „Să vadă muncitorii. — a spus Ei zic: „n’ar fi mai bine ca să facem
care ziua şi noaptea". S’au valorificat Toţi achizitorii duc muncă de lămu el, — că ştim să le fim fraţi". pe lângă cooperativă o secţie de lu
Ia Starchiojd şi nuci şi miere de albine, rire în mod practic şi în acelaş timp Cooperativa din Starchiojd e mereu crat lemnul şi să intrăm şi noi acolo?
untură, cereale, plante medicinale, combat şi îndepărtează pe speculanţi. înţesată cu mărfuri industriale. Căci Că altfel e când lucrezi de unul sin
lână de oi. dovleci şi fân. Un lucru de căpetenie a fost şi exem dacă ţăranii muncitori au valorificat gur şi altfel când lucrezi laolaltă. Ai
plul personal pe care l-au dat membrii în 1951 prin cooperativă produse de
La începutul anului 1951 însă, munca I0.360.CXX) lei, apoi muncitorii au tri sprijin în cooperativă, ea poate vinde
de valorificare a produselor era mai consiliului de conducere al cooperativei mis mărfuri din belşug. Numai în ul- cele lucrate cu mult mai bine. Avem
şi achizitorii.
slabă la această cooperativă. Unii De pildă, preşedintele cooperativei timile trei luni ale anului 1951, ţăranii
oameni nu-şî dădeau încă bine seama este fruntaş la valorificări. El a vân muncitori din Starchiojd au cumpărat şi noi un folos mai mare, are şi coo
că atunci când ceri mărfuri dela oraş, dut cooperativei 4 vite mari, 6 oi şi 4.560 metri ţesături de bumbac, 385 perativa".
trebue şi tu ţăran muncitor să trimiţi Desigur, oamenii au dreptate. Con
alte produse. metri ţesături de lână, 520 perechi în
din prisosul tău cât mai multe pro Căminul cultural dă un mare sprijin călţăminte, 170 şepci, 300 kg. fire siliul de conducere al cooperativei din
duse muncitorului din fabrică. In ace- cooperativei. La cămin nu s’a vorbit bumbac, 175 metri mătase, 570 perechi Starchiojd e bine să înfiinţeze o sec
Iaş timp mişunau speculanţii care cău despre valorificări aşa, la întâmplare, ciorapi şi multe alte mărfuri. ţie de prelucrat lemnul, unde va putea
cu fraze de neînţeles. Au vorbit pe Femeia lui Dumitru Zaharachescu
tau să ia produsele pe nimica. Apoi atrage în muncă atâţia ţărani săraci
înţelesul ţăranilor muncitori, cei din ne spune:
mai rămăsese în sufletele unor ţărani care sunt bucuroşi să lucreze pe lângă
conducerea cooperativei, cei care cu — Şi noi am valorificat Ia coopera
mijlocaşi acea neîncredere înrădăci nosc bine problema. De pildă, preşe tivă mai din toate şi două vite mari, cooperativă, pentru a-şi asigura un
nată de pe timpul când cooperativa a dintele cooperativei a vorbit de 5 ori dar câte n’am cumpărat! încălţăminte trai mai bun. Făcând şi acest pas cu
fost jefuită de chiaburii Iancu Panai- la căminul cultural, în faţa obştei. A pentru toţi ai casei, rochie înflorată aceiaşi bună organizare, cooperativa
tescu şi Alexandru Cheşca. arătat ţăranilor săraci şi mijlocaşi ce pentru mine şi fetiţă, pânză „Munci din Starchiojd se va întări şi mai mult,
Toate acestea erau piedici serioase. însemnătate au valorificările pentru torul”, stofă, basmale, fire de bumbac, spre folosul ţăranilor muncitori, şi va
Atunci membrii consiliului de conduce aprovizionarea oraşelor, iar în Iunie a cratiţe, sapă, lopată şi nu mai ţin putea să se mândrească cu numele de
re, în frunte cu preşedintele Ion Grigo- arătat oamenilor ce produse s’au valo minte câte. cooperativă fruntaşă pe regiune.
