Page 30 - Albina_1952_01
P. 30
Căminul cultural din Râşnov
0
trebue să sprijine întovărăşirile agricole
Una din îndatoririle căminelor cul spor la muncă nu are. In loc să mo
turale este şi aceea de a sprijini din bilizeze în munca culturală pe ţăranii
Âu terminat reparaţia tractoarelor toate puterile munca de întocmire a muncitori din comună şi pe învăţători,
şi maşinilor agricole întovărăşirilor agricole, lămurind ţă el lucrează singur ta pavoazare şi face «
fel de fel de lucruri mărunte, scăpând
rănimea muncitoare asupra foloase
Muncind cu multă însufleţire, riile agricole colective din comune lor pe care le poate avea muncindu-şi din vedere pe cele mai importante.
pământul în tarlale mari, cu tractoa
învăţătorii din sat, cum sunt de
muncitorii şi tehnicienii deia S.M.T. le Albeşti, Roşieşti şi pe tarlalele rele şi maşinile S.M.T.-ului. pildă tovarăşii Ion Popescu, Maria
Gura-ldrici, raionul Vaslui, au ter întovărăşiţilor din comunele Cos- Căminul cultural din comuna- Râş Teodoru şi Maria Neamţu, n'au înţe^
minat reparaţia tractoarelor şi ma teşti şi Băseşti. La repararea trac nov, regiunea Stalin, nu a înţeles însă Ies până astăzi că a activa în cadrul
şinilor agricole. Tractoriştii dela a- toarelor şi maşinilor agricole, s’au să-şi ducă ia îndeplinire această în căminului cultural, a munci pentru ri
semnată sarcină.
dicarea ţăranilor muncitori, este o da
ceastă staţiune aşteaptă cu nerăb evidenţiat tractoriştii Putoianu Du Bunăoară, până în ziua de 19 Ia torie de cinste. Vinovat de lipsurile
dare începerea campaniei însămân- mitru, Profira Filip şi Petroianu Gh. nuarie, la acest cămin cultural nu se căminului cultural din comuna Râş
ţăriior de primăvară la gospodă David Savu prelucrase Hotărîrea Comitetului Cen nov este şi preşedintele sfatului popu
tra al Partidului Muncitoresc Român lar, care nu a pus chestiunea în dis
asupra muncii pe tărâmul construirii cuţie în comitetul executiv şi n’a ară
gospodăriilor agricole colective şi al tat importanţa muncii culturale depu
„Cine seamănă la timp, întovărăşirilor agricole, care a apărut taţilor din comună, care pot şi trebue
în luna Septembrie a anului trecut. să ducă muncă de lămurire printre ţă A
va avea bucurie la cules" Deasemenea, la acest cămin cultu ranii muncitori. Vinovat de situaţia
ral nu există cerc agrotehnic şi nici aceasta este şi responsabilul secţiei
In satuî Salahoru din comuna care se dădeau ţăranilor muncitori. nu s’a vorbit ţăranilor muncitori des culturale dela raion, care are sarcina
Buda (raionul Zeletin), căminul Făceam cum am apucat din bă pre însemnătatea muncii cu tractoa de a controla şi de a da îndrumări uni
cultural, îndrumat de organizaţia trâni; semănăm porumbul când în rele şi maşinile S.M.T.-ului. tăţilor culturale.
de bază P.M.R., duce o temeinică florea corcoduşul şi ieşeam întot Tovarăşul Victor Munteanu, direc La Râşnov tţebue să se ia de îndată
muncă de lămurire în vederea pre deauna prost. De data asta am as torul căminului cultural se sbate, de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii
gătirilor pentru însămânţările de cultat vorbele tovarăşului director unul singur, ca peştele pe uscat, dar căminului cultural.
primăvară. Cel dintâi ţăran munci dela cămin, care mi-a spus: cine
tor care şi-a reparat uneltele agri seamănă la timp, va avea bucurie
cole în satul Salahoru a fost comu la cules De aceea, mi-am scos plu „înţeleg să răspund cu cinste
nistul Constantin Dănilă. Apoi gul de unde îl svârlisem în toamnă,
şi-au reparat uneltele Vasile Nea- l-am curăţat de rugină şi mi-am la Hotărîrea guvernului
gu, Nicolae Pascu şi Ghiţă Parfe- cumpărat un fier de plug nou dela cu privire la colectarea de carne11
nie. cooperativă. Acum mă uit cu drag
„Până acum câtva timp — spune la plugul meu, gata de treabă şi La căminul cultural din comuna B'i- Cotele nu sunt aşezate după numă
Ghiţă Parienie — eu nu mergeam aştept liniştit vremea arăturii”. deşti, raionul Olteniţa, serile culturale rul de vite sau păsări, ci pe gospodă
pe la cămin, nu ascultam sfaturile P. Constantin se ţin cu regularitate, în fiecare Vi rie Aceasta însemnează un îndemn
neri. Ţăranii muncitori vin cu drag pentru ţăranii muncitori de a creşte
* ----------------------- să asista la ele, deoarece de fiecare cât mai multe vite şi păsări.
dată ascultă câte o conferinţă legată După conferinţă, numeroşi ţărani
Deputaţii învaţă cum să cârmuiască mai bine de o problemă ce-i interesează. Con muncitori §’au înscris la discuţii.
ferinţele sunt urmate apoi de un film Printre ei a fost şi Nicolae Bădoi.
treburile obşteşti La seara culturală care a avut loc „Hotărîrea guvernului cu privire la
Spre a sprijini ridicarea nivelului telor", la care au luat parte 24 tova în ziua de II Ianuarie, s’a ţinut o con colectarea de carne — a arătat el —
ferinţă despre Hotărîrea guvernului cu este menită să îmbunătăţească viaţa
politic şi cultural al deputaţilor, sfa răşi. clasei muncitoare, care, având condiţii
privire la colectarea de carne.
tul popular al raionului Vaslui a or Cu acest prilej s’a făcut propunerea mat bune de lucru ne va putea trimit*
Conferinţa a fost ţinută de tovară
ganizat o serie de conferinţe ce vor de a se construi, prin contribuţie bă şul învăţător Constantin Străchinescu, nouă .oamenilor muncii dela sate, toi
avea loc până la 15 Martie 1952. In nească voluntară, o şcoală In satul directorul căminului cultural Subli mai multe produse industriale. De-
aceea eu înţeleg să răspund cu cinste
Muntenii de Jos, de pildă, s’a ţinut de Băcăoanl. Deasemeni, s’a mai propus niind importanţa Hotărîrii, care are la această Hotărîre a guvernului nos
drept scop îmbunătăţirea aprovizio
curând conferinţa : „Cum se aplică ca să fie terminat localul căminului tru şi să vând statului cota de carne
nării clasei muncitoare cu carne, gră
contribuţia în muncă pentru îmbunătă cultural din satul Gura Muntelui. ce mi se cuvine. Acest lucru trebue
simi şi produse industriale de carne,
ţirea drumurilor şi înfrumuseţarea sa Constantin Dârţu precum şi desvoltarea creşterii anima înţeles de noi toţi".
lelor şi păsărilor, tovarăşul Străchi Tovarăşul Stoica Constantin a spus:
— Colectarea de carne mai are drept
nescu a făcut o prezentare a prevede
Adunare populară rilor Hotărîrii. Ei a arătat că aplica scop să aprovizioneze armata, spita
lele, cantinele şcolare, cantinele depe
rea întocmai a acestei Hotărîri va duce
marile ^şantiere ale socialismului Din
In comuna Măgura, regiunea Buzău, însă şi lipsurile şi greşelile în munca la întărirea alianţei dintre clasa mun cine este formată astăzi Armata noas
a avut loc de curând o adunare popu desfăşurată în cursul anului trecut. De citoare şi ţărănimea muncitoare, va tră dragă? Din copiii noştri. Cine sunt
contribui la desvoltarea schimbului
lară, la care au luat parte peste 450 pildă, s’a văzut că nu toţi deputaţii au îngrijiţi azi în spitale? Părinţii, so
dintre oraş şt sat şi va contribui la
ţărani muncitori. Din darea de seamă sprijinit îndeajuns acţiunile şi cam ţiile, noi şi copiii noştri. Cine învaţă
întărirea economică a statului. In fe
citită de tovarăşul Baba Toma, preşe paniile de folos obştesc ale sfatului lul acesta muncitorii vor lucra cu spor astăzi în şcoli? Copiii noştri.
dintele sfatului popular, s’a văzut că popular. iar oamenii muncii de pe ogoare vor Cuvintele Iu! Constantin Stoica au
măgurenii au avut frumoase realizări. La sfârşitul adunării, deputaţii şi primi un număr şi mai mare de trac fost acoperite de aplauze.
In continuarea serii culturale, s’a
A fost înfiinţată o întreprindere pentru mulţi ţărani muncitori şi-au luat an toare, maşini şi unelte agricole. rulat filmul sovietic „Fericirea lor".
valorificarea resurselor locale de pia gajamente concrete pentru sprijinirea
tră de var şi s’au dobândit alte reali acţiunilor de folos obştesc.
zări. Tot darea de seamă a oglindit Stelian Banciu „A m înţeles p e d eplin în s e m n ă ta te a predării la vrem e
a co tei d e carne"
Sunt om bătrân. In viaţa mea am vă Ca să muncească şi mai bine, ei trebue
Caravana cinematografică la sate zut multe şi am îndurat şi mai multe. să aibă hrană tot mai bună.
Comitetul regional de luptă pen muna Crăeşti 400, în comuna Smulţ In timp ce de pe masa fabricanţilor, Toate astea mi-au venit în minte zi
tru pace din Galaţi a organizat vi 600, în comuna Puteni 350, iar în a bancherilor, a moşierilor şi a chia lele trecute, când tovarăşa Maria Ni-
burilor nu lipseau cărnurile şi tot so colau ne-a vorbit la căminul cultural
zionarea filmului „Complotul con comuna Măcişeni 350 oameni. Fil
iul de bunătăţi, din blidele muncitorilor despre Hotărîrea cu privire la colectă
damnaţilor” în raionul Buj’or. Ca mul „Complotul condamnaţilor” a şi străchinile noastre ale ţăranilor rile de carne. Am înţeles pe deplin în
ravana cinematografică a trecut fost explicat ţăranilor muncitori de muncitori, lipsea de multe ori chiar semnătatea predării la vreme a cotei
prin şase comune, in comuna Bă- către tovarăşul Nica Filip, care a zeama lungă de fasole, de lobodă sau de carne.
de cartofi.
neasa, au văzut filmul 600 oame însoţit caravana. Pentru prietenii noştri dragi, munci
ni, în comuna Jorăşti 560, în co Gh. Mardare Datorită ajutorului partidului şt gu torii, pentru scumpa noastră Armată
vernului, care a tăiat puterea jecmăni în care îşi face datoria faţă de Patrie
torilor, noi, ţăranii muncitori, am în şi un nepot al meu, pentru feciorii ori
ceput a trăi o viaţă mai bună. Pe lân nepoţii noştri care învaţă în oraş la
Pregătiri pentru sporturile de iarnă gă altele, am început să creştem vite, şcoli, pentru înflorirea şi întărirea ţărtl
porci, oi, păsări. Nu numai că acum a- noastre, îmi voi face cu toată hotărîrea
In comunele Dobriţa, Novaci, zent 61 de schiuri. Pe muntele vem o bucată mai bună la masă, dar datoria de a vinde Statului cota de
Baia de Aramă şi Ţq Jiu din re Parângul, au început antrenamen ne şi prisoseşte din carne. carne cuvi nită.
giunea Gorj s’au fixat pantele pen tele la schi 60 de sportivi, încă Eu ştiu că fraţii noştri, muncitorii,
tru practicarea schiului. Colec se străduesc din răsputeri să fabrice Cristea Olteanu
tivele sportive din Novaci şi Baia din ziua de 30 Decembrie 1951. mărfuri căt mai multe, maşini şi unelte ţăran muncitor
de Aramă au reparat până în pre I. Sbârciog agricole, din care găsim la cooperativă. comuna Trestenic, raionul Giurgia
