Page 31 - Albina_1952_01

A L B I N A 7

Desvoitarea învăţământului în R. P. Chineză
O deosebită grijă poartă guver­ cu 38 la sută mai mare decât anul
nul R. P. Chineze pentru desvoîta- trecut. Optzeci la sută din numărul
rea învăţământului public. In acea­ total al elevilor din şcolile elemen­
Propunerile Uniunii Sovietice la O. N. U. stă ţară creşte numărul şcolilor şi tare din China de Răsărit sunt co­
pentru întărirea păcii şi prieteniei între popoare se măreşte necontenit numărul e- pii de muncitori şi ţărani munci­
Partizanii păcii din toate ţările au în propunerile puterilor din blocul At­ levilor. Numai în China de Răsărit, tori. Pentru copiii de muncitori, care
luat cunoştinţă cu bucurie de noile lanticului, imperialiştii vor să-şi as­ numărul şcolilor elementare a cres­ înainte vreme nu au avut puţin-'
propuneri făcute de delegaţia Uniunii cundă pregătirile pe care le fac în ve­ cut în 1951 până Ia 109.000, — a- ţa să înveţe, se fac şcoli serale spe­
Sovietice în Comitetul Politic al Adu­ derea deslănţuirii unui nou război. d:că cu 18 la sută mai multe şcoli ciale de învăţământ elementar, un­
nării Generale a O.N.U. Din nou s’a Prin toate măsurile pe care le iau, im­
dovedit în fapte politica sinceră de perialiştii şi îndeosebi cei americani, faţă de anul 1950, — iar numărul de lecţiile se predau după un pro­
pace a Uniunii Sovietice, care neînce­ pun la cale războiul. Ei se opun din elevilor a atins cifra de 9.440.000, gram deosebit.
tat luptă pentru înlăturarea primej­ răsputeri încetării războiului în Co­
diei unui nou război şi pentru asigu­ reea.
rarea păcii în lume. Atâta putere de adevăr cuprind Creşte lupta poporului iugoslav
După cum se ştie, pricina încordă­ propunerile Uniunii Sovietice, încât şi
rii dintre ţări este politica război­ o bună parte din cei care nu ieşeau pentru eliberare şi pace,
nică a blocului Atlantic, condus de din cuvântul stăpânilor lor, imperiali­
Statele Unite. De aceea, Uniunea So­ ştii americani, de astădată n’au mai împotriva clicii titoiste
vietică a cerut a se hotărî că o ţară dat ascultare poruncilor primite. De­
nu poate fi membră a Organizaţiei legaţi ai Perului, Norvegiei, Suediei, Dar nici sacii cu bani trimişi J«4
Naţiunilor Unite şi în acelaş timp păr­ Indiei, Egiptului şi ai altor ţări, au încă dela începutul noului an, bandi­
taşă la pactul Atlanticului, focar al arătat cât de temeinice sunt propune­ ţii titoişti — slugoi ai bancherilor a- bancherii americani, nici armamentul
războiului. Propunerile Uniunii So­ rile Uniunii Sovietice. Maşina de vot mericani — au aruncat poveri şi mai de război, nici bastoanele de cauciuc
de neîndurat pe umerii poporului iu­
vietice mai cuprind încetarea războiu­ americană a scârţâit din greu şi cu sau haita de criminali şi trădători, n’}-1.
lui din Coreea, încheierea de îndată a multe sforţări au putut bancherii ame­ goslav. vor putea scăpa de judecata poporului
armistiţiului şi retragerea trupelor de ricani să respingă propunerile sovie­ începând dela 1 Ianuarie 1952, dina­
acolo; interzicerea armei atomice şi tice. Delegaţi ai Ecuadorului, Etiopiei, rul (moneda iugoslavă) a fost devalo­ Pe zidurile clădirilor, tot mai des sa
instituirea unui control asupra aces­ Indoneziei, Uruguaiului şi ai altor ţări, rizat la a şasea parte din valoarea pe pot citi lozincile: „Trăiască Uniunea
tei interziceri; reducerea cu o treime, atunci când a fost vorba de semna­ care o avea înainte. Ca să ne dăm sea­ Sovietică”, „Jos călăul Tito”. Muncita
în curs de lin an, a armamentului şi rea Pactului Păcii, au fost de partea ma ce înseamnă acest lucru, trebue să rii din fabrici, mine şi uzine sabotea-1
forţelor militare ale marilor puteri; Uniunii Sovietice. ştim că dacă înainte pentru o liră ză producţia de război. Ţăranii munci­
convocarea unei conferinţe internaţio­ Se vede dar, că imperialiştii încep a sterlină (monedă englezească) se plă­
nale până cel mai târziu la 15 Iulie fi urîţi de însăşi slugite lor. Lumea îşi teau 140 dinari, în urma devalorizării, tori refuză în număr tot mai mare să
1952, care să examineze chestiunea dă seama cât de sălbatică este poli­ pentru o liră sterlină vor fi daţi 840 meargă la munca forţată, aşa cum H
reducerii forţelor militare şi a arma­ tica războinică a imperialiştilor ame­ dinari. Această măsură a fost luată obligă autorităţile titoiste. In oraşul
mentelor şi să ia măsuri practice pen­ ricani, care urmăresc stăpânirea şi de clica de spioni dela Belgrad, în ur­ Scoplje, muncitorii au scos din func­
tru interzicerea armei atomice; în­ sărăcirea popoarelor, în timp ce ban­ ţiune o întreagă fabrică ce producea
cheierea unui Pact al Păcii între cele cherii americani strâng averi uriaşe. ma poruncilor primite dela miliarda­ materiale de război; în gara Topcider,
dnci puteri. Popoarele văd totodată cât de sinceră rii de peste ocean. Bancherii americani
In cuvântările sale, A. I. Vîşinski, este politica Uniunii Sovietice, care nu au putinţa, în felul acesta, de a jefui un tren încărcat cu materiale de război
şeful delegaţiei sovietice, a arătat cu urmăreşte decât pacea şi prietenia în­ şi mai mult avuţiile Iugoslaviei şi de a fost aruncat în aer.
fapte cum în dosul vorbăriei cuprinse tre popoare. a-şi spori câştigurile. Locotenentul iugoslav Damian Iova-1
Alegerile din India Intr’o altă măsură luată de curând, novici, refugiat de curând în R.P. Un­
banda titoistă cheamă pe marii bogă­ gară, a arătat cum în circumscripţia
încă din luna Decembrie 1951, în core-Cochin, precum şi cea mai mare taşi din ţările apusene să învestească Virovitiţa, ţăranii au refuzat să-şi lu­
India au început alegeri parlamenta­ parte a organizaţiilor de opoziţie. creze pământul, iar titoiştii au fost ne­
re. Acolo se află deoparte Frontul de- Astfel, numai în Travancore-Cochin au capital în economia Iugoslaviei. In fe­
mocrat-popular, în frunte cu Partidul fost interzise 67 organizaţii din opo­ lul acesta toate zăcămintele de cupru, voiţi să trimită soldaţi la munca
Comunist Indian, la care s’au alăturat ziţie. In afară de aceasta, se desfă­ wolfram şi alte bogăţii ale ţării vor câmpului. Focurile partizanilor lumi­
partidele de stânga, sindicatele pro­ şoară cu turie măsluirea voturilor, te­ intra în stăpânirea miliardarilor ameri­ nează din nou pădurile, ca şi pe vru»
gresiste, organizaţiile ţărăneşti şi al­ roarea şi arestările. De pildă, la cani, englezi, francezi şi germani. A- mea ocupaţiei hitleriste.
tele; iar de cealaltă parte, Congresul Cuci-Bihar, au fost arestaţi redactorul
Naţional Indian, alcătuit din moşierii unei reviste progresiste şi trei fruntaşi ceste măsuri au drept urmare o nouă Peste 30 la sută din muncitori lip­
şi marii capitalişti indieni. Aceştia din ai organizaţiei Blocului progresist. La sporire generală a preţurilor şi înrău­ sesc zilnic dela lucru. Muncitorii strl-i
urmă sunt susţinuţi de cozile de topor Calcutta, au fost deasemenea arestaţi tăţirea traiului oamenilor muncii. Ta­ că maşinile şi instalaţiile. La minele
social-democrate şi slujesc pentru 14 candidaţi ai Frontului democrat- rifele poştale cu străinătatea au fost de cupru din Bor, la zăcămintele de
bani, interesele bancherilor americani popular şi mulţi alţii. sporite de şase ori în Iugoslavia, în ur­ minereuri de fier din Liubia şi în alte
şi englezi. In ciuda tuturor acestor măsuri te­ ma ultimelor măsuri luate de clica fas­ locuri, programul nu este îndeplinii
Poporul indian are încredere în roriste luate de guvern, până la 16 cistă. nici măcar în proporţie de 40 la sută.
Ianuarie fuseseră aleşi în India 96
Frontul democrat-popular, în frunte cu Înrăutăţirea traiului omului munci­ 60 de depozite de arme şi benzină din
candidaţi ai Frontului Unit de stânga.
Partidul Comunist Indian. De acest In statul Travancore-Cochin, Frontul tor n’o pot ascunde nici căpeteniile ti­ Bosanschi-Brod şi 40 de depozite din
lucru şi-au dat seama imperialiştii a- candidaţi toiste. Unul dintre aceştia, Boris Ki- Vincovci au fost incendiate. Sabotajul
democrat-popular are 32
mericani şi Pandit Nehrii. Ei fac tot aleşi, iar în Madras au fost aleşi 11 drici, preşedintele consiliului economic tinerilor ce sunt duşi să lucreze cu fo»-»
ce le stă în putinţă, pentru ca alege­ candidaţi comunişti. titoist, vorbind în ajunul Anului Nou, ţa a împiedicat terminarea liniei fe­
rile să iasă aşa cum vor ei şi nu cum Victoriile câştigate de candidaţii a mărturisit că poporul iugoslav nu rate Bariia Luca-Doboi, ce se con-»-1
ar ieşi ele dacă ar fi fost lăsate libere. Frontului democrat-popular, în alege­ trebue să se aştepte la îmbunătăţirea trueşte în scopuri militare. Fasciştii ti­
Prin felurite înşelăciuni, din cei 351 rile care au loc în India, dovedesc ma­ stării sale materiale, întrucât cea mai toişti trâmbiţau în gura mare că tu
milioane locuitori nu au drept la vot rea încredere pe care poporul indian mare parte a venitului naţional va fi luna Decembrie 1951 această lucrare
decât 170 milioane. încă dela începu­ şi-o pune în Partidul Comunist. Oa­ folosită în scopuri militare, adică, după va fi gata. Acum, ei sunt nevoiţi a re­
tul alegerilor*, guvernul lui Pandit menii muncii din India văd în Parti­ cum ştim, pentru noi pregătiri de răz­ cunoaşte că această cale ferată va Q
Nehru a interzis numeroase organiza­ dul Comunist Indian pe adevăratul boi împotriva U.R.S.S. şi a ţărilor de gata abia peste un an.
ţii ale Partidului Comunist, cum a fă­ luptător pentru independenţa şi bună­ democraţie populară. Iată dar planu­ Şi în rândurile armatei, numărul ce*
cut în statele Haiderabad şi Travan- starea poporului. rile care-i frământă pe aceşti netreb­ lor ce se ridică împotriva teroarei tito-i
nici. iste creşte necontenit. Ostaşii nu var
Cum însă poporul iugoslav se împo­ să fie carne de tun, pentru interesele
In R* P. Bulgaria triveşte planurilor războin'ce ale călăi­ imperialiştilor americani. Ei vor priete­
a fost construit cel mai lung tunel lor titoişti, bandiţii caută oameni de nie cu Uniunea Sovietică şi cu ţările
din peninsula balcanică încredere în criminalii de război. Vor­ de democraţie populară, vor libertate
bind în faţa parlamentului titoist, Ran- şi pace.
In R. P. Bulgaria se construeşte 5.801 metri şi este cel mai lung tu­ covici a anunţat că guvernul iugoslav Adus în faţa judecăţii titoiste, maro-»
O cale ferată, care va lega pe cel nel din R. P. Bulgaria şi din în­
mai scurt drum regiunile din Apu­ treaga peninsulă balcanică. Pentru a hotărît să readucă în ţară pe cei rul Krstaici a declarat:
sul ţării şi Sofia, (capitala ţării) construirea lui, a fost nevoe să se 50.000 criminali şi trădători ai poporu­ — Mai curând aş trage în comaiH
de ţărmul Mării Negre. Construc­ scoată din munte 250.000 metri lui iugoslav, fugiţi în Germania şi Aus­ danţii mei sau în mine însumi, decât să
torii noii căi ferate au avut de în­ cubi stâncă. Ca să ne dăm seama tria. Scoţând din închisori pe generalii trag în oamenii sovietici.
tâmpinat multe greutăţi, deoarece ce înseamnă o asemenea muncă, hitlerişti condamnaţi pentru crimele să­ Patrioţii iugoslavi îşi îndârjesc lup-»
drumul străbate lanţul munţilor trebue să ştim că dacă am pune vârşite împotriva poporului iugoslav şi ta pentru a zădărnici planurile de ră*->
Balcani, ape şi văi. Pe alocuri, a
fost nevoe ca munţi întregi să fie cap la cap vagoanele care au tran­ dându-le posturi de comandă, înăs­ boi ale titoiştilor. Regimul titoist se
sfredeliţi, adică să fie construite sportat pietrişul provenit din sfă­ prind teroarea împotriva patrioţilor iu­ sguduie din temelii; poporul iugoslav
tunele. Aşa e bunăoară tunelul râmarea stâncilor, s’ar forma un goslavi, Tito şi clica lui trag nădejde luptă pentru libertatea sa şi o va do-»
„Cozniţa“ care are o lungime de tren lung de 420 kilometri. să capete mai multă putere. bândi.