Page 32 - Albina_1952_01
P. 32
8 a l b i n a
!— Ce vrei, doamnă ? Unde s’a mai de GEORGE CIUDAN Neagrău să fie doi tineri care se între
pomenit? Ia aminte domnule notar: ceau la fumat, Rat Ludovic şi Bogdan
doamna Emilia Neagrău e entelectuală, Spre toamna lui 1950, după o nouă Acum aş vrea să vă întreb ceva: Traian.
învăţătoare. Are de gând să ne facă sa discuţie cu secretarul organizaţiei de cunoaşteţi dumneavoastră romii din sa La una din lecţiile de citire, glasul
tul de râs. E drept, tn Tămaşda sunt bază din sat şi în urina îndrumărilor tul nostru ? Sunt între ei oameni de învăţătoarei a răsunat cald, îmbietor.
mulţi ţigani- Dar ce, vrei să-i aduci primite din partea organelor superioare multă nădejde, unii ştiu carte binişor,
ia şcoală ? Nu, doamnă, dacă eşti en ale învăţământului public, Emilia Nea ca Bălaj Andrei, Ra( Iosif, Bogdan Lu — Tovarăşe Raţ, citeşte lecţia ce-ai
telectuală şi eşti totodată româncă, grău a hotărît să facă un pas mai îna dovic. Covaci Paul, Jigmond Alexan pregătit-o pentru astă-seară.
schimbă-Ji gândurile! Ţiganii-s tot ţi inte. Şcolarizarea copiilor de romi era dru. Eu cred că aceşti tovarăşi ar pu Ruşinat, Rat Ludovic s’a ridicat şl
gani... Aşa ! Vezi-ti de treabă 1 un lucru bun. Dar fraţii mai mari ai tea să vă vină într’ajutor. Ei s’ar simţi începu:
— Să ne iertaţi, tovarăşe, dar în
Cuvintele acestea spuse cu nouă ani copiilor, dar părinţii acestora ? Hai din mândri când dumneavoastră le veţi cartea mea şi-a lui Bogdan nu-s scrise
în urmă de primarul din Tămaşda, o- nou prin sat, hai acasă la oameni ! Şi cere să vă ajute, să îndemne pe romii lecţiile!...
mul chiaburilor, îi rămăseseră bine în iarăşi ea, împreună cu ceilalţi învăţă neştiutori de carte către şcoală. Ce cre Loadani Petru, unul din şcolarii cei
tipărite în minte învăţătoarei Emilia tori, au pornit din casă în casă. deţi, tovarăşi ? Ce zici, tovarăşă Nea mai silitori, se ceru la vorbă.
Neagrău, o femee de statură mijlocie, In după-amiaza unei duminici, învă grău ?
cu ochii albaştri-verzui. Aceste cuvinte ţătorii s’au oprit în poarta ogrăzii Mă Emilia Neagrău, fără să-şi caute cu — Tovarăşe învăţătoare, degeaba-1
desgustătoare i-au venit în aducerea- riei Leţeg, o femee în toată puterea a- vintele, spuse scurt: întrebaţi... Raţ Ludovic şi Bogdan Tra
aminte în ziua în care secretarul orga nilor. — E tare greu, tovarăşe. Dar ni-e ian... şi-au fumat cărţile. Ia, uitati-vă
nizaţiei de bază din Tămaşda-Arad îşi — Lele Mărie, no, ce zici, aşa că te dragă munca asta şi până la urmă tot la abecedarele lor, au fumat lecţiile
încheiase îndemnul lui scurt, către în ispiteşte inima să înveţi a seri şi a vom birui. Socotesc că ceeace ne-ai pentru două săptămâni...
văţătorii satului. citi ? întrebă tovarăşa Neagrău. spus dumneata, ne este de mare aju învăţătoarea uimită a vrut să-i certe
— Tovarăşi învăţători, — spuse se Femeia a privit-o bănuitoare, înciu tor. Am să stau chiar mâine de vorbă cu asprime, dar nu i-a certat. La sfârşi
cretarul — în satul nostru sunt aproape dată chiar: cu romii ştiutori de carte, ca să ne a- tul lecţiei, i-a chemat în cancelarie. Şi
80 de familii de romi, cu peste 400 de — Să nu vă fie cu supărare, da’ mi-i jute în alfabetizarea celorlalţi. abia acolo le-a spus supărată :
suflete. Şti{i cum au fost ţinuţi oamenii ciudă pe vorbele dumneavoastră. Ce vă După două zile, Bălaj Andrei, Raţ — Dacă o să vă mai fuma{i abeceda
ăştia. A{i fost în casele lor ? Parcă nici răciţi degeaba gura cu mine ?! Mi-s Iosif, Bogdan Ludovic, Covaci Paul şi rele, o să rămâneţi tot neştiutori de
n’ar fi oameni. Iaca, noi vrem să le muiere’n toată firea, nu prunc. Jigmond Alexandru au fost chemaţi de carte. Fraţii voştri mai mici sunt elevii
schimbăm şi lor viaţa... Doctorul nostru — Bine, lele Mărie, încercă şi învă învăţătoare şi îndemnaţi să pornească mei silitori. Vreţi să râdă de voi copiii
a fost în casele lor. I-a îndemnat şi i-a ţătoarea Orosz Maria, dar mai vin la prin sat, pe fiecare uliţă, pe la fiecare de şcoală ? Sunteţi oameni mari, pe
făcut să se tundă, să se spele. Am fă casă Fiecare din ei trebuia să lămu care vă respectă şi vă preţuesc tovarăşii
cut injecţii tuturor copiilor romilor, pen şcoală şi alte femei de anii dumitale... rească un număr de analfabeţi. dela partid, tovarăşii învăţători, toti
tru a le întări sănătatea, pentru a-i feri Leţeg Maria însă nu vroia să iasă Seara, Bălaj Andrei s’a întors şi i-a oamenii cinstiţi şi muncitori din sat.
de boli. Vroim acum să-i scoatem din din făgaşul ei. ■•spus învăţătoarei: Dăscălită se duse apoi la un dulap,
întunecimea neştiinţei de carte şi pe — Zic aşa, ca să mântuesc sfădeala scoase două abecedare şi îmbiindu-i, le
ei şi pe copiii lor. Pentru asta e nevoie cu domnii dascăli: io mi-s aşa cum — Până acum am lămurit eu trei spuse :
de sprijinul dumneavoastră. Ce părere mi-s, trăesc cu anevoinţă, oleacă de muieri şi trei bărbaţi. Am una îndărăt — Poftim, vă dau două abecedare
aveţi ? cerşit, o leacă de muncă, aşa mi-i felul nică, Leţeg Maria ; chiaburul Silaghi o
înşeală cu o mână de mălai, pentru noi. Sunt .sigură că acum veţi şti să vă
învăţătoarea Emilia Neagrău făcu o şi soarta... care ea îi curăţă iştăldul cu vite şi o- purtaţi.
mişcare cu mâna, de parcă ar fi alun Asta era buba ce trebuia vindecată : grada. Da’ nici o grijă, are să vină fe- Oamenii au mulţumit, plecând apoi
gat amintirile amare şi grăi: urnirea romilor mai vârstnici din felul meea la şcoală. Am să-i ţin eu o... lec- ruşinaţi şi tăcuţi. Au dovedit apoi că
— Sunt fericită, tovarăşi, că am a- lor de a trăi, pentru a-i face să înţelea tiune, despre Silaghi şi despre toţi chia ştiu să-şi păstreze bine cărţile.
juns astăzi să pot da viată rolului gă că trebue să-şi rostuiască altfel burii
meu de luminător al satului, că pot viaţa. învăţătorii, în frunte cu Emilia Tot în acea săptămână, într’o seară
contribui la luminarea acelor oameni Neagrău, s’au dus Ia organizaţia de Emilia Neagrău s’a bucurat din ini de sâmbătă, Raţ Ludovic şi Bogdan
ţinuţi în întuneric de moşieri şi chia bază P.M.R. Arătară acolo greutăţile de mă. I-a strâns mâna lui Bălaj Andrei Traian, înainte de a începe lecţia, s’au
dus în cancelaria şcoalei.
buri. Astăzi partidul vine să ne sprijine, care se lovesc... şi i-a spus :
să ne îndrume. Eu făgăduesc aici, în — Vedeţi, tovarăşi, — Ie vorbi se — Lucrează aşa înainte tovarăşe. — Am văzut, tovarăşă învăţătoare,
faţa partidului, ca împreună cu ceilalţi cretarul — aici este linia cea mai grea Pe Maria Leteg trebue s’o faci să că ai nişte hârtie albastră, tare fru
tovarăşi învăţători, să muncesc cu dra moasă. Ne-am lăsat de obiceiul cel
goste, fără ostemre, pentru luminarea a frontului de luptă pentru alfabetizare. vadă şi să simtă că din pricina lui Sila rău. D’aia ziceam să ne dai hârtie al
romilor di-n Tămaşda. Trebue să chibzuim cum facem, cum ghi Dumitru şi a altor chiaburi, ea s’a bastră, ca să ne învelim abecedarele,
Acest angajament a fost luat acum dăm atacul ? sbătut toată viata în sărăcie şi cerşeală. că tare ni-s dragi.
De atunci cei doi şcolari vârstnici
aproape trei ani în urmă. Secretarul îi pofti pe învăţători să Dacă-i dovedeşti asta cu fapta, are să veneau cu abecedarele curate, învelite
stea pe laviţă, îi îmbie să-şi răsucească te asculte, are să vină la şcoală.
frumos, întorceau foile cu grijă să nu
ţigări, stete o bucăţică de vreme pe După o lună de zile, la şcoala serală
In toamna aceluiaş' an, înainte de se păteze.
'deschiderea şcolii, s’au strâns toţi în gânduri, apoi începu : de alfabetizare urmau peste 70 de romi. Au trecut săptămâni, luni, un an. Cu
văţătorii. Au pornit prin sat să facă re — Uite ce zic eu, tovarăşi învă(ă- In patru seri ale fiecărei săptămâni, fiecare zi, oamenii s’au schimbat. Loa
censământul neştiutorilor de carte. torî. Să aveţi grijă mare totdeauna şi învăţătorii Emilia Neagrău, Ruga Vic dani Petru, fost analfabet, azi e un bun
Când au ajuns la casele romilor, copiii să-i chemaţi pe romi Ia toate manifes tor, Traian Neagrău, Orosz Paraschiva, activist al căminului cultural. Ii place
se ascundeau în grajduri şi în dosul tările căminului cultural. Să-i înconju Burdal Angela, Burdal Avram, deslu tare mult să citească din povestirile lui
Mihaii Sadoveanu. In primăvara lui
caselor. Taţii, sau membrii mai mari ai raţi cu dragoste şi înţelegere. Să-i fa şeau noilor şcolari tainele scrisului şi 1951, echipa de jocuri populare a cămi
familiilor, spuneau ruşinaţi : ceţi să simtă că sunt oameni în rândul cititului. nului cultural din Tămaşda a luat pre
— Lăsaţi-ne, cuconilor, ce vă mai oamenilor.» S’a nimerit ca în grupa învăţătoarei miul întâi pe regiune. In echipă, mai
mult de jumătate sunt romi care au ur
căzniţi cu noi! N’om fi nici popi, nici
mat cursurile de alfabetizare. Rat L.uj
notarăşi... Ni-i bine aşa. Aşa ne-am tre-
dovic şi Bogdan Traian sunt acum os
rit, aşa ne-am pomenit, în neştiinţă... taşi ai armatei noastre populare. Dese
Câţiva învăţători au vrut să lase bal ori trimit în sat scrisori. Ieri, Leţeg Ma
tă acţiunea, deşi erau abia la începutul ria cerşea A venit apoi la cursurile de
alfabetizare şi azi munceşte la gospodă
drumului. Emilia Neagrău, dându-şi
ria agricolă de stat.
seama de greutăţile ce trebuiau înfrân
Şaptezeci de romi vârstnici au învă
te, a strâns la o consfătuire pe toţi în
ţat să scrie şi să citească. Alţii, zeci şi
văţătorii. I-a îndemnat ca fiecare să ia zeci, au început, deasemeni, să înveţe.
în seamă un număr de case ale romilor Jigmond Pavel, arătându-şi bucuria
şi să ducă muncă de lămurire cu fiecare că oamenii de neamul lui au început să
familie. Organizaţiile de masă au dat a- păşească pe drum de viaţă nouă, spune
adesea:
jutor preţios în această privinţă.
— Vezi cât preţ pune partidul pe
A început anul şcolar îndărătnici, cu
om ?... Apoi mândru se laudă cu învă
apucături rele, mulţi dintre copiii de ţătorii din satul lui. Dăscăliţa Emilia
romi nu se ţineau de carte. Dar răbda Neagrău, pentru munca ei cu alfabeti
rea este o armă bună, când e folosită zarea, a fost la o consfătuire, Ia Bucu
tu chibzuială. După vreun an, câţiva reşti, şi a fost evidenţiată pe (ară. TreaJ
copii de romi erau socotiţi printre e- ba asta ne bucură şi pe noi, din toată
levii cei mai buni la învăţătură. inima...
Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii** — Piaţa Scânteii-
