Page 33 - Albina_1952_01

Biblioteca Cent­
rală regională
p ia ţ a unirii 0
D/7VA

Anul 55, Seria li-a Nr. 213 Miercuri 30 Ianuarie 1352
12 pagini

Comitetul REDACŢIA: Bucureşti
str. Dobrogean u Gherea 2
de conducere Tel. 5 89 48
ADMINISTRAŢIA
Mihail Sadoveanu Editura de Stat—Imprimate
Gala Galaction şl publicaţii — Sectorul
Publicaţii
Al. Ca/aban
Bucureşti Str. Brezolanu 27
Ion Călugăru Tei. 4 66.76
Dumitru Mihalache tTZei/i&ki săptămânala A B O N A M E N T E '
Dumitru Corbea ii aşeZ um uilefor i'utkuwte 7,50 lei anual
Şerban Nedelcu Un exemplar
20 Bani
Taxa poştală plătită in numerar cont. aprobării Dlr. Generale P.l.I. Nr. 17.933 942
E& S S l
H O T A R I R E A

Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a Comitetului Central al P.M.R.

cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri

In faţa statului nostru stă sarcina înfăptuirii unei noi reforme băneşti, în mice a ţării noastre. încercările claselor exploatatoare de a submina reforma
scopul întăririi puterii de cumpărare a leului, ridicării cursului său extern, bănească din 1947 au fost înfrânte cu hotărîre, de către clasa muncitoare.
creşterii salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor şi îmbunătăţirii apro­ In perioada ce s’a scurs după reforma bănească din 1947, speculanţii şi
vizionării celor ce muncesc. alte elemente capitaliste deia oraşe şi sate, agenţii de tot felul ai imperialis­
In cei 4 ani şi jumătate care au trecut dela reforma bănească din 1947, mului american şi englez au dus o muncă* de subminare a puterii leului şi de
în ţara noastră s’au produs schimbări fundamentale. La sfârşitul anului 1947 desorganizare a circulaţiei mărfurilor între oraş şi sat.
au fost înlăturaţi din guvern reprezentanţii burgheziei şi lichidată monarhia, Elementele capitaliste dela oraşe şi sate manevrează cu mărfurile ^alimen­
întreaga putere politică a fost preluată de clasa muncitoare, aliată cu ţără­ tare de larg consum pe care Ie deţin în mari cantităţi, dar nu le scot pe piaţă
nimea muncitoare. decât în parte, făcând speculă şi umflând preţurile.
La 11 Iunie 1948 principalele întreprinderi industriale, de transporturi, Preţul produselor agricole a crescut pe piaţa neorganizată de peste trei
precum şi băncile au fost naţionalizate, devenind proprietate socialistă de stat, ori faţă de 1947, în timp ce preţurile mărfurilor industriale cerute de ţărani
trecându-se apoi la conducerea planificată a economiei naţionale. Primele au rămas aproape la acelaş nivel. Aceasta duce Ia slăbirea schimbului între
planuri economice de stat ale R.P.R. pe anii 1949 şi 1950 au fost depăşite, oraş şi sat, temelia economică a alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea
ceeace a înlesnit trecerea la elaborarea şi înfăptuirea primului nostru plan muncitoare.
cincinal, plan de construire a bazei economice a socialismului în ţara noastră Creşterea industriei şi desvoltarea oraşelor duc la o cerere tot mai mare
şi a planului de electrificare de tO ani. de produse agricole. In acelaş timp înfăptuirea reformei agrare care a dat
Datorită eforturilor eroice depuse de către clasa muncitoare şi de către ţărănimii muncitoare peste un milion hectare pământ, sprijinirea de către
toţi oamenii muncii din ţara noastră, planul primului an al planului cincinal stat a ţărănimii muncitoare prin credite şi avansuri, anularea unor datorii
a fost deasemeni depăşit. In industrie nivelul de producţie atins in anul 1950 ale ţărănimii către stat, îngrădirea de către stat a exploatării chiabureşti,
a fost depăşit cu 28% în 1951. In agricultură recoltele anului 1951 au depăşit numeroase avantagii acordate ţărănimii muncitoare — toate acestea au dus
cu peste 20% pe cele ale anului 1950, întrecându-se pentru prima oară nivelul după sine creşterea Veniturilor şi un surplus de produse agricole-marfă, în
din 1938. In cursul îndeplinirii cu succes a planurilor anuale pe 1949 şi 1950 gospodăriile ţărăneşti.
şi a primului an al planului cincinal s’au reconstruit numeroase întreprin­ Cu toate serioasele avantagii pe care le-a adus ţărănimii statul de demo­
deri vechi şi s’au construit noi întreprinderi socialiste; volumul investiţiilor craţie populară, piaţa n’a fost suficient aprovizionată cu produse agricole
din 1951 este de două ori mai mare faţă de cel din 1949. trebuincioase consumului şi producţiei industriale. Agricultura în ansamblul
Productivitatea muncii în industrie creşte din an în an, atingându-se ei a rămas în urmă faţă de ritmul ridicat de desvoltare a industriei şi con­
în 1951, 110% faţă de anul 1950. S’au obţinut rezultate pozilive in domeniul strucţiilor. Datorită nivelului coborît al colectărilor de produse agricole şi
reducerii preţului de cost al produselor industriale. Şomajul, care în timpul muncii nesatisfăcătoare a organelor de colectare — statul nu a putui concentra
regimului burghezo-tnoşieresc a adus muncitorimii din ţara noastră cruntă în mâinile sale cantităţi suficiente de produse agricole pentru a asigura
mizerie, suferinţe grele şi nesiguranţa zilei de mâine, a fost lichidat pentru complect aprovizionarea pe bază de cartelă şi pentru a putea exercita influenţa
totdeauna.
necesară asupra preţurilor pe piaţa neorganizată.
In agricultură s’au înfiinţat câteva sute de gospodării de stat, s’a creiat Datorită cauzelor arătate mai sus, normele de aprovizionare stabilite pe
o reţea puternică de aproape 200 staţiuni de maşini şi tractoare, s’au constituit cartele nu se îndeplinesc integral pentru unele produse, iar muncitorii şi func­
peste 1.000 de gospodării agricole colective, păşindu-se astfel la transfor­ ţionarii sunt obligaţi să cheltuiască o bună parte din salariul lor pentru a
marea socialistă a agriculturii. cumpăra mărfuri agricole, alimentare, ia preţuri de speculă.
Sectorul socialist al economiei care în 1947 nu exista încă, este acum Elementele capitaliste din oraşe şi sate, cliiaburimea şi speculanţii se
complect predominant în industrie (95%) şi transporturi (85%). El deţine îmbogăţesc pe socoteala clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare. Concen­
o parte importantă în agricultură ( 12,0 % din pământul cultivabil, 85% di» trând astfel în aceleaşi mâini fonduri băneşti însemnate şi mari cantităţi de
păduri), precum şi în comerţ (76%). Comerţul exterior a devenit monopol mărfuri de consum, exercită presiuni asupra pielii, încercând să lovească
de stat. economiceşte şi politiceşte în regimul de democraţie populară.
Sistemul financiar şi de credit a fost pus în slujba statului de democraţie Insuficienta folosire a pârghiilor impozitelor şi colectărilor pentru îngră­
populară. Partea precumpănitoare a bugetului de stat (două treimi) se ba­ direa creşterii elementelor capitaliste la sate, a îngăduit cliiaburimii să profite
zează pe acumulările sectorului socialist al economiei, spre deosebire de de pe urma măsurilor luate de regimul de democraţie populară în vederea
trecut, când veniturile statului, în proporţie covârşitoare constituiau i po­ sprijinirii ţărănimii muncitoare.
vară suportată de oamenii muncii sub forma de impozite ridicate — directe In unele ramuri ale economiei naţionale s’au manifestat serioase lipsuri
şi mai ales indirecte. Cheltuelile bugetare, spre deosebire de trecut, nu sunt organizatorice; nu s’a dus cu destulă perseverenţă lupta pentru continua
cheltueli de întreţinere a unui aparat poliţienesc de reprimare şi asuprire a ridicare a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, raţionala între­
celor ce muncesc, ci cheltueli de finanţare a industrializării, a reconstruirii buinţare a mijloacelor băneşti şi un regim strict de economii.
socialiste a ţării, a desvoltării culturii şi ridicării nivelului de trai a! oame­ Proasta calitate a semnelor băneşti, circulaţia unor senine băneşti ce s’au
nilor muncii. In economie se întăreşte tot mai mult controlul prin leu păstrat încă din timpul monarhiei răsturnate de poporul nostru, sau a altor
Succese de seamă s’au realizat în domeniul desvoltării culturii socialiste. semne băneşti cu efigii necorespunzătoare noului caracter al statului nostru,
Statul cheltueşte anual mijloace însemnate pentru creiarea de noi aşezăminte numeroase falsificări de bani organizate în deosebi de duşmanii din afară ai
de învăţământ, ştiinţă şi artă, pentru lărgirea reţelei de case de odihnă, Republicii Populare Române, au contribuit şi ele la slăbirea circulaţiei bă­
sanatorii, creşe şi spitale. neşti în ţară
Succesele obţinute deschid în faţa ţării noastre noi posibilităţi de desvol- Toate acestea au provocat o oarecare creştere peste normal a volumului
tare economică şi culturală, cât şi de satisfacere în măsură tot mai mare a de senine băneşti aflate în circulaţie şi slăbirea puterii de cumpărare a leului.
nevoilor celor ce muncesc. Deficienţele existente fac necesară aplicarea unei reforme băneşti menite
Aceste succese au devenit posibile datorită ajutorului frăţesc al Uniunii să pună în circulaţie bani noi, cu putere de cumpărare mult mai mare, care
Sovietice, colaborării economice din ce în ce mai strânse a ţării noastre cu vor înlocui banii vechi cu o putere de cumpărare mai mică.
Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. Ele sunt rodul efortu­ Această reformă bănească :
rilor eroice ale oamenilor muncii din ţara noastră şi îndeosebi ale clasei — va întări cursul leului ridicând conţinutul iui în aur;
muncitoare, în frunte cu forţa conducătoare şi călăuzitoare a Republicii — va stabili cursul leului pe bază de rublă sovietică, ceeace înseamnă
Populare Române — Partidul Muncitoresc Român. stabilirea cursului banilor noştri pe baza valutei celei mai stabile din lume,
Pe lângă aceste realizări se constată insă că în perioada 1947—1951 valuta U.R.S.S., ţară cu care avem cele mai strânse legături economice şl
s’au manifestat şi anumite fenomene care frânează desvoltarea economică dela care primim cel mai mare sprijin, şi nu pe baza dolarului, de care era
a ţării. înainte legat cursul leului şi care este o valută nestabilă, inflaţionistă, lovită
Statul de democraţie populară a avut de luptat împotriva haosului eco­ de criză, valută a cărei putere de cumpărare este în continuă scădere.
nomic şi financiar .împotriva deficitelor bugetare cronice, inflaţiei, speculei şi Reforma bănească se va înfăptui pe baza următoarelor principii:
bursei negre, moştenire a regimului capitalisto-moşieresc, a dominaţiei capita­ Schimbul banilor în circulaţie în numerar se va face diferenţiat; sumele
liştilor români şi străini şi urmare a criminalulului război antisovielic în (are a mai mici vor fi preschimbate în condiţiuni mai avantajoase.
fost aruncată ţara de trădătorii şi călăii poporului român, Antonescu, Maniu, Cu prilejul aplicării reformei băneşti, salariile muncitorilor şi funcţiona­
Brătianu. rilor precum şi veniturile ţăranilor ce vor proveni din colectări şi achiziţii,
Reforma bănească din anul 1947 a pus capăt inflaţiei, a expropriat mari
fonduri acumulate de burghezie .contribuind la însănătoşirea vieţii econo­ (Continuare în pag. 2-a)