Page 34 - Albina_1952_01
P. 34
2
m n A L B I N A
H O T Ă R I R E A
Consiliului de Miniştri ai R. P. R. şi a Comitetului Central ai P. M. R.
cu privire Ia efectuarea reformei băneşti şi Ia reducerile de preţuri
(Urmare din pag. l-a) economică a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, prin îndrep
tarea raportului dintre preţurile mărfurilor agricole şi ale celor industriale;
făcute de organele de stat şi cooperaţie, precum şi a!te venituri din muncă — controlul respectării termenelor de plată a impozitelor şi taxelor dato
ale populaţiei, vor fi menţinute la acelaş nivel, şi vor fi plătite în bani noi rate statului şi al îndeplinirii obligaţiilor de colectări ;
pe baza de 20 lei veclii pentru un leu nou ţinând seamă de noul nivel de — întărirea disciplinei financiare şi de plan.
preţuri.
Sistemul bănesc al statului democraţiei populare se întemeiază pe în
Depunerile la casele de economii vor fi recalculate In condiţiuni mai treaga bogăţie şi putere a economiei ţării, pe volumul crescând al mărfurilor
avantajoase decât preschimbarea numerarului, această măsură având ca scop produse, pe industria şi agricultura sa în desvoltarc şi devine cu atât mai
favorizarea micilor depunători, oameni ai muncii şi, deasemeni, stimularea puternic cu cât forţa economică a statului sporeşte.
depunerilor la casele de economii. Ca şi în anul 1947, în anul 1952, ne bucurăm de marele ajutor al Uniunii
Reforma bănească, pusă în aplicare în ţara noastră pe baza principiilor Sovietice prin acordurile economice anuale şi de lungă durată, prin ajutorul
expuse mai sus este diametral opusă „reformelor băneşti" din ţările capi tehnic şi ştiinţific, prin desvoltarea colaborării economice în cadrul Sovromu-
taliste. In S.U.A. finanţarea pregătirilor de război împotriva U.R.S.S. şi ţărilor rilor şi în multe alte forme.
de democraţie populară duce Ia devalorizarea accelerată a dolarului şi creş Ridicarea conţinutului în aur a leului corespunde desvoltării economiei
terea mizeriei poporului muncitor. In Anglia în Septembrie 1949 s’a făcut noastre naţionale, ridicării potenţialului său de producţie, perspectivelor
deja o devalorizare a lirei sterline faţă de dolar, care a adus noi lipsuri celor sale de viitor.
ce muncesc, creşterea şomajului şi înseamnă o tot mai mare aservire a Bri- Reforma bănească se face în primul rând în folosul clasei muncitoare,
taniei faţă de S.U.A. Şi mai gravă este starea în semicoloniile şi coloniile deoarece:
americane şi engleze. Astfel, în Iugoslavia banda de spioni şi asasini a lui — este o nouă lovitură puternică dată poziţiilor claselor exploatatoare şi
Tito-Rankovici a înfăptuit de curând o devalorizare a dinarului, scăzând 0 măsură de îngrădire a chiaburimii şi speculanţilor din oraş ;
cursul anterior al dinarului faţă de dolar de şase ori, ceeace demonstrează ■ — înseamnă creşterea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor;
încăodată falimentul economiei Iugoslaviei şi înseamnă noi suferinţe îngro — serveşte opera de industrializare socialistă a ţării.
zitoare pentru popoarele Iugoslaviei robite imperialiştilor americani de către Reforma bănească se face, deasemeni, în folosul ţărănimii muncitoare,
clica fascistă dela Belgrad. deoarece :
In opoziţie cu ceeace se petrece în ţările capitaliste unde cursa înarmă — îi pune la dispoziţie bani puternici, cu putere sporită de cumpărare,
rilor duce Ia inflaţie, la devalorizare, care înseamnă intensificarea exploatării care vor ridica valoarea veniturilor realizate de ţărănimea munciloare ;
celor ce muncesc, a şomajului şi a lipsurilor pentru populaţia muncitoare, — — lovind în chiaburii speculanţi, reforma bănească loveşte în exploata
reforma bănească ce se înfăptuieşte în R.P.R. va ridica cursul banilor noştri torii crunţi ai ţăranilor muncitori şi ajută ţărănimea muncitoare în lupta de
faţă de celelalte valute, va întări puterea lor de cumpărare, va servi avântului îngrădire a exploatării cbiabureşti ;
economiei noastre pe drumul construirii socialismului, ridicând nivelul de trai — ţărănimea muncitoare va beneficia în egală măsură cu muncitorii dela
al oamenilor muncii. oraşe, de reducerea preţurilor comerciale la bunurile de larg consum.
Reforma bănească se face în interesul întăririi alianţei clasei muncitoare
Condiţiunile schimbului lovesc în elementele capitaliste dela oraşe şi sate,
— în deosebi chiaburimea, — care prin speculă au contribuit la creşterea pre cu ţărănimea muncitoare ; ea loveşte în duşmanul comun — exploatatorii capi
talişti, şi pune la dispoziţia oamenilor muncii dela oraşe şi sate bani mai
ţurilor produselor agricole alimentare pe piaţa neorganizată şi a îngreuiat puternici, care vor ajuta la desvoltarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat.
şi sabotat realizarea planurilor de colectări şi de achiziţii a produselor agri
Reforma bănească din 1952 este menită să ridice importanţa şi rolul ba
cole. Ei vor trebui, cu prilejul reformei băneşti, să resiitue statului celor ce nilor în economia naţională, contribuind Ia industrializarea socialistă a ţării,
muncesc ceeace au acumulat pe căi ilegale.
Ia reconstrucţia socialistă a agriculturii şi mecanizarea ei, la întărirea legă
Odată cu reforma bănească se vor reduce preţurile comerciale la o serie turii dintre industrie şi agricultură, mărirea volumului schimbului dintre oraş
de mărfuri importante de larg consum, cum sunt: pâinea, carnea, zahărul, şi sat, ridicarea puterii de cumpărare a leului, aprovizionarea mai bună şi
pastele făinoase, preparatele de carne, produsele zaharoase, vinuri, sare, ţesă mai ieftină a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, ridicarea salariului
turi, confecţiuni şi tricotaje, ţigări şi alte mărfuri — reduceri care creiază real al muncitorilor şi funcţionarilor .precum şi a veniturilor ţărănimii mun
populaţiei însemnate foloase materiale. citoare.
In acest fel, drept rezultat al reformei băneşti şi al reducerii preţurilor Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române şi Comitetul Central
comerciale mai sus arătate, poporul va primi, în locul leului aflat în circulaţie, al Partidului Muncitoresc Român hotărăsc:
cu putere de cumpărare scăzută, un leu nou — cu o putere de cumpărare
simţitor mai mare. E. Reforma bâneascâ
Unele sacrificii necesare în momentul schimbului pe care le vor face
păturile muncitoare ale populaţiei vor fi cu prisosinţă compensate de avau- ART. 1. — Cu începere din 28 Ianuarie 1952 se pun în circulaţie bani
tagii materiale rezultate din reducerea preţurilor şi din toate urmările refor noi model 1952 şi anume:
mei băneşti. a) bilete ale Băncii de Stat a Republicii Populare Române de câte 10 lei,
După înfăptuirea reformei băneşti o bună parte din mărfurile de larg 25 lei şi 100 lei ;
consum (pâine, petrol, ţigări, chibrituri ş. a.) vor avea preţuri, exprimate în b) bilete de tezaur ale statului, emise de Ministerul de Finanţe, de câte
subdiviziuni de leu — în bani. Leii noi şi banii noi vor avea o putere de cum 1 leu, 3 lei şi 5 lei din hârtie, precum şi monete divizionare de 1 ban, 3 bani;
părare mult sporită. Acest lucru impune oamenilor muncii o grijă deosebită 5 bani , 10 bani şi 25 bani.
în cheltuirea veniturilor lor, ei având îndatorirea pe deoparte de a întrebuinţa ART. 2.— Cu începere din 28 Ianuarie 1952 toate sumele de Iei vechi în nu
banii cu chibzuinţă şi economie, iar pe de altă parte de a veghea ca elemen merar aflate la populaţie, Ia întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat,
tele speculative să nu submineze noii noştri bani sănătoşi şi puternici. cooperatiste şi obşteşti, la gospodării agricole colective, precum şi la întreprin
Dar înfăptuirea reformei băneşti, prelevarea acumulărilor băneşti ilegale derile particulare, îşi pierd puterea circulatorie şi sunt supuse preschimbării.
nti rezolvă dela sine, în condiţiunile menţinerii sistemului de aprovizionare ART. 3. — Banca de Stat este însărcinată cu efectuarea schimbului ba
pe cartelă, lipsurile şi greutăţile în aprovizionarea populaţiei muncitoare. nilor vechi în noi bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise
Sistemul de aprovizionare pe bază de cartelă şi existenţa mai multor de Ministerul de Finanţe şi monetă divizionară, model 1952.
preţuri pentru acelaş produs reprezintă în Republica Populară Română o Schimbul se efectuează pe întreg teritoriul Republicii Populare Române
măsură vremelnic necesară, care arată că în ţara noastră mai există greutăţi în curs de patru zile, adică începând din 28 Ianuarie 1952 până la 31 Ianuarie
în domeniul producţiei şi repartiţiei mărfurilor de larg consum, greutăţi ce nu 1952 inclusiv.
au fost încă înlăturate. Sumele de bani vechi neprezentate la schimb în termenul stabilit, se anu
Punerea de ordine în circulaţia bănească, creşterea producţiei de mărfuri lează.
de larg consum şi concentrarea lor în mâinile statului în cantităţi îndestulă ART. 4. — Conţinutul în aur al noului leu se stabileşte la 0,079346 grame
toare pentru aprovizionarea populaţiei şi pentru exercitarea influenţei nece aur fin.
sare asupra preţurilor pieţii neorganizate, vor face posibile într’un viitor apro ART. 5. — Preţul de cumpărare al aurului de către Banca de Stat se
piat noi reduceri de preţuri comerciale, desfiinţarea regimului de aprovizio fixează la 12 Iei şi 45 bani pentru un gram aur fin.
nare pe bază de carte'z şi trecerea la preţuri comerciale unice, ceeace ART. 6. — Pe baza conţinutului în aur fin al noului leu, prevăzut la art. 4
va însemna o nouă ridicare a salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, al prezentei Hotărîri, cursul leului faţă de rublă se stabileşte începând din
cât şi a veniturilor ţărănimii muncitoare. 28 Ianuarie 1952, la 2 lei 80 bani pentru una rublă.
Pentru realizarea acestor sarcini însemnate, sunt necesare o seamă de Banca de Stat va stabili cursul valutelor străine faţă de leu în mod
condiţii: corespunzător.
— mărirea producţiei industriale a bunurilor de larg consum atat la In cazul că în viitor, valutele străine îşi vor schimba conţinutul lor în aur
întreprinderile de importanţă republicană, la întreprinderile locale, subordo sau cursurile, Banca de Stat va stabili cursul acestor valute faţă de leu.
nate Sfaturilor Populare, precum şi la întreprinderile cooperaţiei meşteşu ART. 7. — Banii vechi se vor schimba în bilete ale Băncii de Stat, bilete
găreşti ; de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanţe şi monetă divizionară
— mărirea producţiei-marfă în agricultură, atât la gospodăriile de stat, fără limitare, precum urmează:
gospodăriile colective, întovărăşirile de lucrare în comun a pământului, cât Pentru populaţie şi întreprinderile particulare schimbul se face în mod
şi la gospodăriile individuale ale ţăranilor muncitori ; individual, pe baza următoarelor norme :
— lupta consecventă pentru mărirea continuă a productivităţii muncii în a) sumele în numerar până la 1.000 lei vechi inclusiv se vor schimba în
industrie şi agricultură ; raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou ;
— lupta consecventă pentru reducerea preţului de cost şi, drept urmare, b) sumele în numerar până Ia 3.000 lei veclii inclusiv, se vor schimba
a preţurilor de vânzare ; astfel: 1.000 lei în raportul prevăzut la punctul „a“ de mai sus, iar restul
— lupta hotărîtă pentru realizarea regimului de severe economii în în până la 3.000 lei vechi inclusiv, în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou;
treaga economie naţională precum şi la organele de administraţie ; c) sumele în numerar peste 3.000 Iei vechi se vor schimba astfel: 3.000
— un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii ; lei vechi se vor schimba în condiţiile prevăzute la punctul „b“ de mai sus,
_ concentrarea în mâinile statului de resurse de mărfuri suficiente iar restul se va schimba în raportul de 400 lei vechi pentru 1 leu nou.
pentru asigurarea aprovizionării fără cartele a populaţiei şi pentru a acţiona Pentru întreprinderile, instituţiile şl organizaţiile de stat, cooperatiste şi
Jn, sens regulator asupra pieţei neorganizate;
•— Întărirea legăturii de producţie şi de comerţ între oraş şi sat, temelia (Continuare in pag. 3-a)
