Page 42 - Albina_1952_01
P. 42

10                                                                                                                  A L B I    N  A


                              Cum  se  stabilesc                                                   0  seară  culturală  la  Hălchiu
                   cotele  de  colectare  a  cărnii                                  despre  însemnătatea  valorificărilor  prin  cooperativă

                                                                                     Acum  vreo  săptămână  la  căminul  lorificăm  produsele  noastre  prin  coope­
                ÎNTREBARE:     Ţăranul   muncitor te  animale  şi  păsări.  Timp  de  doi  cultural  din  comuna  Hălchiu,  regiunea  rativă.  Apoi  mulţi  avem  copii  în  arma­
               Blaga  Dumitru,  din  comuna  Zâneşti,   ani  dela  înfiinţare,  gospodăriile co­ Stalin,  se  adunase  lume  multă.  încă de  tă  şi  dcaceea  să  ne  îngrijim  de  hrana
              raionul  Bufnişi,  ne  întreabă:  Cnrn  se   lective  sunt  scutite  a  da  la  colec­ dimineaţă  se  vestise  prin  staţia  de  ra-  lor.
              face  stabilirea  cotelor  de  colectare  a   tare.                  dioficare,  că  seara  se  va  discuta  la  că­
               cărnii  pe  care  trebue  să  o  dea  fiecare   Cât  priveşte  gospodăriile  perso­ min  despre  organizarea  bunului  mers   —  Cer şi  eu  cuvântul,  se  aude  vocea
               gospodărie ?                      nale  ale colectiviştilor,  ele  vor vin­ al  cooperativei.         lui  moş  Ion  Alexandru.  Eu  am  să  vă
                 Răspuns :  La  gospodăriile  agri­  de  statului  cote  de  carne  ca  şi  ţă­                      fac  o  mică  socoteală.  Iată,  prin  1936,  o
                                                                                     Cooperativa  din  Hălchiu  este  o  coo­
               cole  individuale,  cotele  de  carne  se   ranii  muncitori  cu  mai  puţin  de  un  perativă  fruntaşă.  Are  peste  2.700   dublă de grâu  se plătea cu 24  lei  şi  tre­
               stabilesc  după  starea  fiecărei  gos­  hectar  pământ,  bucurându-se  de  o  membri.  Numărul  lor  sporeşte  mereu,   buia  să  vinzi  cam  25  duble  ca  să-ţi
               podării. De pildă, gospodăriile mici,   reducere  de  20  la  sută.  căci  ţăranii  muncitori  se  conving  tot   cumperi  o  pereche  de bocanci  proşti, ce
               cu  mai  puţin  pământ,  vor  da  mai   Hotărîrea  mai  prevede,  dease-  mai  mult de foloasele cooperaţiei.  costau  aproape  600  Iei.  Azi,  dacă
               puţină  carne  la  colectare,  cele  cu   meni,  o  seamă  de  alte  reduceri  şi                     vinzi   8 — 10  duble,  îţi  cumperi  o
               pământ  mai  mult  vor  da  la  colec­  scutiri.                      La  început  a  vorbit  tovarăşul  R.  pereche  de  bocanci  de  prima  ca­
               tare o cantitate mai  mare  de carne.  Astfel,  gospodăriile  celor  care   Pop,  directorul  căminului  cultural,  litate  de  ţi-e  mai  mare  dragul  de  ei.
                 Astfel,  ţăranul  sărac  C.  Castra­  nu  pot  munci  din  cauza  vârstei,  —   (iheorghe  Popescu,  preşedintele  coope­  Deci, cu grâul  pe care l-ai fi dat înainte
               vete, având un hectar de pământ în   bărbaţi  peste 60 ani,  femei  peste 55   rativei,  a  arătat  apoi  succesele  pe  care  vreme  pentru  o  pereche  de  bocanci,  azi
               comuna  Toporu,  raionul  Giurgiu   ani,  —  unde  nu  sunt  alţi  membri   le-a  obţinut  până  acum  cooperativa  poţi  să-ţi  cumperi  două  perechi  de  bo­
               potrivit  obligaţiei  pe  care  a  primi­  în  gospodărie  apţi  pentru  muncă,   din  Hălchiu.       canci  şi-ţi  mai  rămân  şi  bani.  Aţi  vă­
               t-o,  trebue  să  dea  la  colectare  17   sau  ai  căror  fii  se  află  la  stagiul   Primul  care  s’a  înscris  la  cuvânt  a  zut,  eu  am  vândut  prin  cooperativă
               kg.  carne  pe  an.  Ţăranul  mijlocaş   militar,  se  bucură  de o  reducere  de   fost  ţăranul  muncitor  Florea  Păun.  12.300  kg.  cartofi, o  vacă,  200  kg.  grâu
               Marin  Păun,  cu  4  hectare,  dă  50   10  la  sulă.  Orfanii  sub  15  ani,   —  Eu,  să  vă  spun  drept,  la  început  şi-am  să  mai  valorific  şi  un  porc.  Cu
               kg.  carne;  iar  Anica  Voiculescu,   dacă  nu  folosesc  mai  mult  de  un   nu  aveam  mare  încredere  în  coopera­ banii  luaţi  pentru  acestea,  mi-am  cum­
               chiabur cu 20, 50 hectare, trebue să   hectar cultivabil  în  regiunile de ca­  tivă.  Dar într’o zi  a  venit  la  mine tova­ părat  dela  cooperativă  stofă  de  haine,
               dea  310  kg.  carne.  Avându-se  în   tegoria  I,  II,  şi  III  şi  dacă  nu.  fo­  răşul  Nicolae  Muşat,  deputatul.  El  m’a  am  cumpărat  pentru  baba  mea  stambă
               vedere  că  acest  chiabur  are  şi  alte   losesc  mai  mult  de  2  hectare  teren   făcut  să  pricep  că  valorificând  produ­ să-şi  facă  şorţuri  şi  i ochii,  pentru  fe­
               mijloace  de  exploatare  a  ţăranilor   cultivabil  în  regiunile  de  categoria   sele prin  cooperativă,  ajutăm pe munci­ tele care-mi sunt măritate am cumpărat
               muncitori  în  afară  de  pământ,  cota   IV  şi  V,  se  bucură,  deasemeni,  de   torii  din  fabrici  care  se străduesc să ne   plăpumi  de  mătase,  baticuri,  pânze­
               chiaburului  a  fost mărită  la 326 kg.   o  reducere  de  10  la  sută.  trimită  la  sate  cât  mai  multe  mărfuri,   turi...  Am  mai  cumpărat  şine  pentru
               carne  pe  an.                      Se  mai  bucură  de  reducere  de  10   ca  să nu  mai  fim înşelaţi  de chiaburi  şi  car,  fiare  de  plug,  sare,  gaz  şi  tot
                 Aceste  cote  nu  sunt  însă  la  fel   la  sută  familiile  soldaţilor,  capora­  speculanţi...  Pentru  cele  5.000  kg.  car­  ce-am  avut  nevoe.  Eu  vă  sfătuesc  pe
               pe  tot  cuprinsul  ţării.  Adică  de   lilor  şi  sergenţilor  aflaţi  în  stagiu   tofi  şi  alte  bucate pe care  le-am  vândut   toţi  să  valorificaţi  prisosul  de  bucate
               pildă,  nu  toţi  ţăranii săraci  care au   militar,  dacă  acasă  sunt  buni  de   prin cooperativă, mi-am cumpărat unel­  prin  cooperativă.  Să  nu  vă  lăsaţi  Muşi
               un  hectar  de  pământ,  vor  da  la  co­  muncă  numai  o  femee  şi  copii  sub   te,  pânză,  haine,  5  perechi  de  bocanci
               lectare  17  kg.  carne.  In  unele  regi­  12  ani.  Pentru  această  scutire  gos­  pentru  mine  şi  familie.  Azi  nu  mai um­  de  nas  de  chiaburi  şi  speculanţi.
               uni  vor  trebui  să  dea  câte  15  kg.,   podăria  trebue  să  aibă  însă  cel  blăm  în  opinci  cum  am  umblat  o  viaţă   Târziu, ţăranii  muncitori  din  Hălchiu
               în  altele  18,  ori  20  kg.  In  regiunile   mult  un  hectar  cultivabil  în  regiu­ întreagă.  De  acum încolo  am  să-mi va­  s’au  îndreptat  către  case.  Fiecare  şi-a
               cu păşuni mai  bogate, cantitatea de   nile I, II şi  III şi cel mult două  hec­                      dat seama că valorificâridu-şi  produsele
               carne predată  la colectare va  fi mai   tare  cuitivabile  în  regiunile  IV  şi   lorific  tot  prisosul  de  produse,  numai
               mare,  iar  în  regiunile  cu  păşuni   V.  Aceiaşi  condiţiune  se  pune  şi   prin  cooperativă.    prin  cooperativă,  se  ajută  pe  dânsul  şi
               mai  slabe,  cotele  vor  fi  mai  mici.   invalizilor  de război,  ori  de muncă,   Din  fundul  sălii,  Neagoe  Ion  cere şi   pune  umărul  la  întărirea  ţării  noastre
               Din  exemplele  arătate  mai  sus,  se   clasaţi  cu  cel  puţin  80  la  sută  in­ el  cuvântul:     dragi.
               vede  că  nu  după  numărul  anima­  validitate,  pentru  care  legea  pre­                             Reforma  bănească  şi  reducerea  de
                                                                                     —  Tovarăşi,  în  trecut  cei  săraci  n’a-
               lelor şi  al  păsărilor  se stabilesc  co­  vede  o  reducere  a  cotei  cu  10  la  veau  parte  să  intre în  şcoli.  Intrau  nu­  preţuri  au  adus  şi  mai  mari  înlesniri
               tele  ci  după  bunăstarea  gospodă­  sută.                                                           ţăranilor  muncitori.  Ei  isi  pot  cumpăra
               riei.                               Iată,  deci,  cum  se  stabilesc  co­  mai  fiii  boerilor  şi  ai  chiaburilor.  Iată,   pentru  produsele  valorificate  prin  coo­
                 Aceasta  înseamnă  că  ţăranii  au  tele  de  colectare  a  cărnii.  Cotele   tovarăşi  eu  am trei copii în  şcoală,  Flo­  perativă  şi  mai  multe  mărfuri  indus­
               interesul  să  crească  cât  mai  multe  uşurează  sarcinile  ţăranilor  săraci   rea  Păun  are  doi,  Ilie  Ciocan  are  pa­
                                                                                                                     triale.  Sprijinului  dat  de  partid  şi  gu­
               vite  pentru  a-şi  face  datoria  către  şi  mijlocaşi  şi  apasă  pe  chiaburii  tru...  Astăzi,  copiii  noştri  învaţă  gra­
               ţară  vânzând  statului  cota  cuveni­  hrăpăreţi  care  trăesc  din  exploata­  tuit  la  şcoli.  Statul  ne  sprijină,  munci­  vern  să-i  răspundem  prin  valorificarea
               tă  şi  pentru  a  le  rămâne  lor  un  rea  celor  ce  muncesc.  Datoria  ţă-                        a  cât  mai  multor produse  agricole  prin
               prisos  cât  mai  mare,  pe  care  să-l  lănimii  muncitoare  este  aceea  de  a   torii  ne  sprijină.  Dcaceea  trebue  să va­ cooperative.
               poată  vinde  liber,  prin  cooperative,  sprijini  sfaturile  populare  să  pună
               sau  la  piaţă.                   în  aplicare  legea  de  colectare  a
                 Cei  care  se  ocupă  în  special  cu  cărnii,  demascând  pe  chiaburii  ca­  Foloasele  întovărăşirii  agricole
               creşterea  vitelor  şi  păsărilor,  vor  re încearcă  să  se  sustragă  dela  co­
               preda  la  colectare,  nu  după  pămân­ lectare,  ori  răspândesc  svonuri
               tul  pe  care-1  au,  ci  după  numărul  mincinoase.
               vitelor.  Prin  crescători  de  animale   Fiecare  ţăran  muncitor  să  se  în­
               şi  păsări  se  înţeleg  acei  oameni  grijească  pentru  a  creşte  cât  mai
               care au ca ocupaţie principală creş­ multe  vite  cornute,  porci,  păsări  şi
               terea  sau  îngrijirea  animalelor  şi   alte  animale  cu  carnea  bună  de
               păsărilor.
                 Şi  gospodăriile colective vor vin­  mâncat,  ajutând  astfel  la  făurirea
               de statului  o  cantitate  de carne po­  propriei  sale  fericiri,  la  întărirea
               trivită cu posibilităţile lor de a creş­ economică  a  ţării  noastre.


                               „Voi  contribui  cu  drag

                 la  aprovizionarea  muncitorilor  cu  carne"

                 Dragi  tovarăşi,                tre clasa  muncitoare şi ţărănimea mun­
                 Alături  de  alţi  ţărani  muncitori  şi  citoare,  la  aprovizionarea  oamenilor
               eu,  Debreceni  Aron,  ascultând  de  cu­ muncii  dela oraşe, cu  carne şi  grăsimi.
               vintele  partidului,  am  intrat  de  bună   Eu,  Debreceni Aron,  ţăran  colectivist
               voie  în  gospodăria  colectivă  „Progre­ o  să-mi  fac  datoria  cu  cinste.  Spriji­  Unindu-şi  parcelele  de  pământ  în  mari  tarlale,  desfiinţând  hatu­
               sul"  din  Căţcău.                nul  ce  mi  l-au  dat  partidul  şi  cla&a
                 Am  păşit  cu  inima  deschisă  în  co­ muncitoare  m’a  ajutat  să  scap  de  să­  rile  păgubitoare,  ţăranii  săraci  şi  mijlocaşi  care  se  întovărăşesc  îşi
               lectiv  şi  muncesc  hotărît,  deoarece  am  răcie.                    pot  munci  laolaltă  pământurile  cu  tractoarele  S.M.T.  sau  cu  vitele  şi
               încredere în  îndrumările partidului nos­  Eu  voi  vinde  cu  drag  cota  de  carne,   maşinile ce le aparţin.  Pe mari întinderi de pământ se pot aplica metode
               tru  drag.  După  munca  mea  am  luat 80  deoarece  ştiu  că  prin  aceasta  noi  spri­  agrotehnice  înaintate  şi  foloasele  sunt  mari.
               de măji,  (o  maţe  înseamnă  100  kgr.)  jinim munca fraţilor noştri din fabrici şi
                                                                                          De pildă,  — aşa  cum  ne arată şi desenul de  mai  sus,  — ţăranii  în­
               de  diferite  produse  agricole.  M’am  le­ uzine,  care  luptă  pentru  îndeplinirea
               gat  strâns  de  gospodăria  colectivă.  planului  cincinal,  asigurăm  hrana  fe­  tovărăşiţi  din  comuna  Mircş  (regiunea  Buzău)  au  dobândit  2.400  kg.
                 Cu  câteva  zile  în  urmă  mă  aflam  ciorilor  noştri  din  armată  şi  a  copiilor   grâu  la hectar de pe  o suprafaţă de 350 hectare,  în  vreme  ce ţăranii ne-
               în  biroul  preşedintelui,  care  era  plecat  pe  care  statul  îi  ţine  gratuit  la  şcoli,   întovărăşiţi,  din  aceeaşi  comună,  având  acelaş  soi  de  pământ  şi  bucu­
               în  sat  după  treburile  gospodăreşti.  în  oraşe.                    rându-se  de  aceleaşi  ploi,  nu  au  scos  decât  1.000—1.400  kg.  grâu  la
               Până  la  venirea  lui  am  luat  ziarul   In  acelaş  timp  voi  veghia  ca  chia­  hectar.  Iată  ce  spor  de  recoltă  se  poate  avea  muncind  în  întovărăşire.
               „Scânteia"  să  aflu  ce  mai  e  prin  ţară  burii  să  nu  încalce  legea  şi  voi  duce
                                                                                          In  1950  au  fost  426  întovărăşiri,  iar  la  începutul  anului  1951  s’au
               şi  în  lumea  mare.  Privirea  mi  s’a  oprit  muncă  de  lămurire  ca  fiecare  ţăran
                                                                                      organizat  peste  4.000  întovărăşiri.  Astăzi,  îndrumaţi  de  Hotărîrea  C.C.
               asupra  articolului  de  fond  intitulat  muncitor  cinstit  să  vândă  statului  la
                                                                                      al P.M.R. din 18 Septembrie, îndemnaţi de organizaţiile partidului, tot mai
               „Pentru  o  mai  bună  aprovizionare  a  timp  produsele  de  care  este  nevoe,  a-
               oamenilor  muncii  cu  carne  şi  grăsimi  rătându-le  că  prin  aceasta  ne  întărim   mulţi  ţărani  muncitori  se  unesc  în  întovărăşiri  trainice,  unde  toate pro­
               şi  pentru  desvotiarea  septetului",  în  ţara.                        blemele  gospodăreşti  se  desleagă pe  baza  prevederilor  statutului  şi  po­
               care  era  vorba  despre  Hotărîrea  luată   Debreceni  Aron            trivit  hotărîrilor  luate  de  adunarea  generală  şi  de  comitetul  de  condu­
               de guvernul  nostru  cu  privire  la  colec­                            cere.
               tarea  cărnii  şi  a  grăsimilor.  Hotărîrea  membru  în  gospodăria  colectivă  „Pro­
               acesta  ajută  la  întărirea  alianţei  din­  gresul"  din  Căţcău,  raionul  Dej
   37   38   39   40   41   42   43   44