Page 43 - Albina_1952_01

A L B I N A 11

„India, tara minunilor, tara belşugu- această tară, căutau să asnindă foa-
Iui, peria orientului”. Sub aceste cuvin- metea, mizeria şi asuprirea sutelor de
Pentru întărirea legaturilor economice între ţări te, imperialiştii englezi, ce au înrobit milioane de locuitori ai' Indiei.
In Aprilie anul acesta va avea Nu acelaş lucru se poate spune Ţară întinsă şi bogată
Ioc la Moscova o conferinţă econo­ despre situaţia economică a ţărilor unde oamenii muncii îndură din greu
mică internaţională. Pregătirile aflate sub ordinul imperialiştilor
care se fac în vederea acestei confe­ americani. Lipsa legăturilor comer­ India e aşezată în partea de Miază- fier sau cu plugul de lemn. De îngrăşă-
rinţe arată că lucrările ei sunt aş­ ciale cu Uniunea Sovietică şi ţările Zi a continentului Asia. Ţărmurile ei minte nici vorbă’.
teptate cu viu interes de masele de democraţie populară a făcut ca sunt scăldate în partea de Miază-Zi de Cea mai mare parte a ţăranilor mun­
largi din toate ţările. Şi nu este de în ţările capitaliste economia să apele Oceanului Indian. In partea de cesc pe pământul luat în arendă. De-
mirare. Toată lumea îşi dă seama se ruineze, iar viaţa oamenilor Miază-Noapte, India se învecinează cu oarece moşierul îşi arendează moşia
că reluarea legăturilor economice muncii să se înrăutăţească. De pil­ Uniunea Sovietică şi Republica Popu­ arendaşilor, care o împart în Ioturi
dintre Apus şi Răsărit ar înlătura dă, în Franţa fabricile textile stau lară Chineză. întinsă pe un teritoriu mai mici şi la rândul lor o subînchiria-
una dintre cele mai însemnate cau­ închise, o sută de mii de muncitori cât aproape jumătate din F.uropa (pes­ ză, arenzile sunt foarte mari şi după uri
ze ale neînţelegerilor ivite între n’au ce lucra, în timp ce comenzile te 4 milioane de kilometri pătraţi), an de muncă, ţăranul nu se alege decât
ţări. ce sosesc din R. Cehoslovacă şi R. India este a doua ţară ca întindere din cu oase rupte şi foame. Guvernul re­
in politica lor războinică, impe­ Polonă nu sunt primite, pentrucă Asia după R. P. Chineză. Populaţia ei acţionar, în frunte cu Nehru, aflat Ia
rialiştii americani iau măsuri de aşa doresc imperialiştii americani. numără peste 420 milioane locuitori, cârma ţării, nu numai că nu a dat pă­
interzicere a legăturilor economice Această stare de lucruri loveşte dintre care 80 la sută sunt ţărani. mânt ţăranilor, după cum a făgăduit
între ţări. Ţările aflate sub călcâiul greu şi pe industriaşii mici şi mij­ Pe pământul bogat al Indiei, care dă la venirea lui la putere în anul 1947,
imperialiştilor americani sunt îm­ locii din ţările capitaliste supuse uneori câte trei recolte pe an, pământ dar a întărit încă şi mai mult puterea
piedicate de aceştia să facă schim­ dolarului. După o socoteală, făcu­ care după socotelile oamenilor de şti­ moşierilor. Când ţăranii din statul Hai-
buri comerciale cu Uniunea Sovie­ tă chiar de un ziar reacţionar din inţă ar putea hrăni lumea de pe în­ derabad, sătui de exploatare şi mizerie,
tică şi ţările de democraţie popu­ Statele Unite „New-York Herald tregul pământ, oamenii muncii trăesc s’au răsculat şi au ocupat pământurile
lară. De pildă, câtăva vreme în ur­ Tribune”, se poate vedea că ţările în cea mai neagră mizerie. Milioane de moşierilor, Nehru a dat ordin să se
mă, o telegramă din Bruxelles adu­ din Apus au mult mai multă ne- oameni rătăcesc flămânzi prin oraşe şi tragă cu armele în trupurile istovite ale
cea vestea că guvernul Statelor voe decât ţările din Răsărit de i sate. Prin oraşele Calcutta şi Bombay ţăranilor.
Unite a hotărît să pedepsească schimburi comerciale între ele. Zia­ se văd mereu ţărani veniţi din satele Viaţă plină de chinuri şi suferinti
două firme belgiene, pentru că au rul arată cum 45 la sută din orzul înfometate, purtând plncarde pe care duc şi muncitorii indieni. Din 8 mi­
ieşit din cuvântul stăpânilor, şi au şi 92 la sută din ovăzul importat scrie: „Daţi-ne pâine sau omorîţi-ne“. lioane muncitori, cât se numără în In­
continuat să mai întreţină legături de Anglia e adus din Uniunea Mortalitatea este înspăimântătoare. dia, peste un milion şi jumătate sunt
comerciale cu R. P. Ungară şi R. Sovietică şi din ţările de democra­ Vârsta mijlocie de viaţă a indienilor nu şomeri. Cei care au putinţa să cape e
Cehoslovacă. Şi asemenea cazuri ţie popuiară. Trecând peste porun­ e mai mare de 22 ani. un loc unde să lucreze, sunt atât ce
sunt multe. Imperialiştii socot că ca bancherilor americani, capitaliş­ Pământul e lucrat ca şi acum o mie prost plătiţi, încât aproape că nu e
pot frâna mersul înainte al ţări­ tii englezi au fost nevoiţi ca în nici o deosebire între traiul lor şi al
lor libere, obligând ţările supuse cursul anului trecut, să încheie o de ani. Borzenco, redactorul ziarului şomerilor. Majoritatea câştigă după o
lor să cumpere numai dela ei. înţelegere cu U.R.S.S., pentru „Pravda", care a vizitat nu de mult zi de muncă atât cât ar putea cum­
India, scrie: „Avionul nostru a sburat
Dar planul imperialiştilor de a schimburi comerciale. O asemenea păra două ziare. Despre şcoli, spiţa e
lipsi Uniunea Sovietică şi ţările de înţelegere a fost făcută, deaseme- mai mult de o mie kilometri de­ şi alte instituţii pentru ocrotirea săn !-
democraţie populară de anumite nea, şi între Franţa şi U.R.S.S. asupra pământului indian. N’am zărit tăţii muncitorilor şi ţăranilor, nici nu
produse şi a le slăbi din punct de Ţara noastră a încheiat acorduri nici măcar o singură maşină agricolă. poate fi vorba. 90 la sută din populaţia
vedere economic, s’a năruit. Aju- comerciale cu Elveţia, Finlanda, Pământul e sgâriat cu nişte măciulii de ţării este analfabetă.
tându-se frăţeşte şi sprijinite de Austria şi Argentina.
Uniunea Sovietică, în cadrul Con­ Popoarele lumii îşi dau seama
siliului de Asistenţă Economică că numai o strânsă şi frăţească co­
Mutuală, dela a cărui înfiinţare laborare economică pe bază de ega­
s’au împlinit zilele acestea trei ani, litate între toate ţările lumii, va
ţările libere au putut înfrânge greu­ face cu putinţă înlăturarea greu­
tăţile ivite de pe- urma măsurilor tăţilor care apasă pe umerii lor.
luate de imperialişti. Mai mult, eco­ Iată de ce ele aşteaptă cu mare în­
nomia acestor ţări a devenit mai credere lucrările conferinţei econo­
puternică. mice dela Moscova.
Comuniştii sunt în fruntea luptei
pentru făurirea unei Germanii unite
şi doritoare de pace
In toată Germania Apuseană se Chiar şi oameni ca Dr. Wirth, fost
desfăşoară o puternică mişcare a pe vremuri cancelar al Germaniei,
maselor largi muncitoare împotri­ în care imperialiştii îşi puseseră
va unei noi legi a guvernului lui mari nădejdi, îşi arată nemulţumi­ Poporul a pornit la luptă
Adenauer vândut imperialiştilor rea faţă de planurile americanilor
americani. E vorba de legea prin şi ale guvernului de slugoi ai im­ Suferinţele grele pe care le îndură dieni. Grevele muncitorilor, sprijinite
care urmează să ia fiinţă serviciul perialiştilor, în frunte cu Adenauer. poporul indian se datoresc în primul de ţărani şi intelectuali, se ţin lanţ. O
militar obligator şi şă fie pregătită Lupta poporului german e spri­ rând stăpânirii ţării de către imperia­ astfel de grevă, la care au luat parte
o armată germană pusă la dispo­ jinită cu putere de Partidul Comu­ liştii englezi. Acum imperialiştii ame­ peste 200.000 muncitori textilişti, a avut
ziţia lui Eisenhower. Imperialiştii şi nist. Guvernul dela Bonn ştie acea­ ricani caută să ia locui celor englezi, loc de curând în oraşul Bombay. Răs­
sluga lor, trădătorul Adenauer, se sta. Guvernul de trădători ai po­ care stăpânesc 97 la sută din indus­ coalele ţărăneşti se înmulţesc pe fie-
dau de ceasul morţii cum să facă porului german ştie bine că Parti­ tria petroliferă, 93 la sută din indus­ care zi şi devin tot mai puternice.
pentru a duce la capăt socotelile dul Comunist, care are masele largi tria cauciucului, 89 la sută din indus­ In lupta sa pentru libertate, indepen­
lor drăceşti de isbucnire a unui în jurul său, stă dârz, de nesdrun- tria iutei, 86 la sută din plantaţiile de denţă şi o viaţă mai bună, poporul in­
nou război. întreaga industrie a cinat, în calea pregătirilor de ceai, 75 la sută din industria minieră, dian art în frunte Partidul Comunist
Germaniei Apusene este folosită în război ale guvernului. Comuniştii precum şi întregul comerţ. Pentru a-şi Indian. Alegerile care au loc azi în In­
scopuri războinice. Se înmulţesc sunt preţuiţi de toţi oamenii cins­ menţine stăpânirea şi pentru a jefui dia dovedesc din plin încrederea pe
bazele militare americane. Pămân­ tiţi. De aceea, când guvernul a um­ în voe poporul indian, în anul 1947 im­ care şi-o pun masele muncitoare în
turile ţărănimii muncitoare sunt blat să scoată din lege Partidul perialiştii englezi în cârdăşie cu capi­ Partidul Comunist.
prefăcute în câmpuri de instrucţie. Comunist, aceasta a stârnit o adân­ taliştii indieni, au pus la cale împăr­ Cu dragoste fierbinte privesc indienii
Guvernul vândut imperialiştilor că mânie în rândurile populaţiei şi ţirea Indiei, în două state: Uniunea In­ spre Uniunea Sovietică. Ajutorul fră­
caută să pună în afara legii Par­ 1.500 oameni numai din Renania diană (statul hindus cu o suprafaţă de ţesc trimis de poporul sovietic Indiei
tidul Comunist, ca în felul acesta de Nord-Westfalia s’au înscris de- peste 3 milioane kilometri pătraţi şi cu înfometate, a arătat prietenia pe care o
să întemniţeze pe comunişti, luptă­ îndată în partid. Deasemeni, au o populaţie de 351 milioane) şi Pachi- poartă Uniunea Sovietică poporului in­
tori neînfricaţi pentru o Germanie stanul (statul musulman, cu o supra­ dian. In Vara anului 1951 în porturile
unită şi doritoare de pace. avut loc nenumărate întruniri de faţă de 936 mii kilometri pătraţi şi o Indiei au poposit mai multe vase so­
Dar poporul german vede că sin­ protest. Valului de împotrivire i populaţie de 77 milioane de locuitori). vietice încărcate cu grâu pentru popo­
gura cale ce trebue să o urmeze e s’au alăturat numeroşi membri de Deasemeni, ei au mai pus la cale şi al­ rul indian înfometat. De curând, în o-
aceea a unităţii şi a păcii. Popu­ rând ai partidului social democrat cătuirea statului Caşmir, aflat în apro­ raşul Bombay s’a deschis o expoziţie
laţia din Germania Apuseană a şi muncitori fără partid. pierea Uniunii Sovietice şi a R. P. internaţională, unde sunt înfăţişate ma­
primit cu multă încredere Apelul Chineze. In felul acesta, imperialiştii rile realizări obţinute de popoarele U-
Camerii Populare a R. D. Germane Sub conducerea neînfricatului caută să asmuţă pe indieni unii împo­ niunii Sovietice.
cu privire la alegerile libere din luptător pentru libertatea şi ferici­ triva altora, cu gând ca poporul să nu In ciuda măsurilor teroriste luate de
întreaga Germanie şi încheierea rea poporului german, Max Rei- vadă cine este duşmanul adevărat şi ei guvernul reacţionar condus de Nehru,
tratatului de pace. mann, Partidul Comunist din Ger­ să poată jecmăni în voe. lupta poporului indian creşte neîncetaţi
Mereu mai numeroşi sunt oame­ mania de Apus, alături de partidul Dar poporul indian a înţeles cum stau
lucrurile şi urăşte de moarte pe im­ Forţele democrate şi progresiste diri
nii din Germania Apuseană — socialist unit din R. D. Germană,
perialiştii englezi şi pe guvernanţii in­ India, urmând minunata pildă a po­
chiar din rândurile burgheziei şi va lupta fără preget până când se dieni, slugi ale imperialiştilor. Poporul porului chinez, au pornit hotărîtc lupta
clerului — ce se alătură luptei pen­ va ajunge la înfăptuirea unei Ger­ se împotriveşte cu tot mai multă pu­ pentru eliberarea poporului, pentru în­
tru o Germanie paşnică şi unită. manii unite, paşnice şi democratice. tere jafului bogătaşilor străini şi in­ lăturarea ruşinosului jug colonial* _