Page 6 - Albina_1952_01
P. 6
Au dus acasă Seara culturala Ticăloşenia chiaburului
zeci de care îmhinafâ marelui scriitor I. L. Caragiale Chiaburul Gheorghe Gr. Moisuc
încărcate cu bucate In cadrul centenarului marelui niţi în vacanţă, care au luat parte din satul Dumbrava (raionul Paş
La gospodăria noastră colectivă nostru scriitor Ion L. Caragiale, la această seară culturală, au dis cani), toată ziua se văeta, cui
din Berveni (raionul Cărei), Ia în la căminul cultural din comuna cutat asupra vieţii şi operei mare vroia să-l asculte, că nu are nici
ceputul lunii Decembrie s’au îm Băbeni-Olteţ, raionul Bălceşti, a lui scriitor care a demascat şi a un bob în casă şi că nu poate da
părţit veniturile. A fost o adevă avut loc o seară culturală. Cu acest biciuit cu asprime prin scrierile la colectare. Dar comitetul execu
rată sărbătoare pentru cele 554 fa prilej s’a citit primul act din piesa
de teatru „O scrisoare pierdută" şi sale putreziciunea societăţii bur- tiv al sfatului popular comunal nu
milii înscrise în gospodărie. Ţăra
nii colectivişti care au muncit cu schiţele „Domnul Goe" şi „Mari ghezo-moşiereşti. s’a lăsat înşelat, ci a făcut o amă
râvnă împreună cu familiile lor, narul" de I. L. Caragiale. Elena Serafimciuc nunţită percheziţie acasă la chia
au dus acasă multe care încărcate Ţăranii muncitori şi elevii ve bur. După un zid construit special,
cu bucate. De pildă, ţăranul colec în interiorul casei, chiaburul ascun
tivist Osvat Andrei, pentru 1.000 sese 4.000 kg. porumb, recoltă toc
zile-muncă făcute împreună cu fa Fruntaşi în muncă,
milia sa a primit 4.130 kg. grâu, popularizaţi la căminul cultural mai din 1949 şi 1950. Deasemeni,
5.500 kg. porumb, 240 kg. secară, în podul casei s’au găsit dosite 600
400 kg. orz, 350 kg. floarea soa Ţăranii muncitori Costea Ştefan, avut loc la 6 Decembrie în cadrul kg. orz, 200 kg. ovăz, 300 kg. floa
relui, 6.670 kg. sfeclă furajeră, 9.000 Sava Sandu şi Neamţu Simion din căminului cultural, preşedintele co rea soarelui, 300 kg. secară, iar
kg. cartofi, 140 kg. varză, 100 kg. comuna Frumuşeni-Arad au fost e- mitetului executiv al sfatului în beci 2.000 kg. cartofi şl câteva
bostan, 1.000 kg fân, 140 kg. stru videnţiaţi în muncă şi premiaţi de
guri, 140 litri vin, 5.000 kg. coceni către sfatul popular regional. Ei au popular comunal a înmânat diplo putini cu brânză.
de porumb, 6 000 kg. pae şi 55.000 fost cei dintâi în comună atât la în- me speciale acestor ţărani munci Iată adevărata faţă a chiaburului
lei. Aproape toate familiile de ţă sămânţări, seceriş şi treeriş, cât şi tori fruntaşi, dându-i ca exemplu sabotor, care pe toate drumurile se
rani colectivişti au avut între 500- la predarea cotelor la colectare. în faţa întregului sat. văicărea că nu are de unde da la
800 zile-muncă. La noi munca a fost
în aşa fel organizată, încât şi bătrâ Cu prilejul unei serbări care a C. Coadă colectare.
nii au putut face zile-muncă ; ei au Toate produsele au fost confis
fost puşi la munci potrivite cu vâr
sta lor. Bătrânul Vicsai Paul de 73 Dragostea de învăţătură cate şl predate bazei de colectare
ani, care a făcut 245 zile-muncă, a din Paşcani. Chiaburul a fost tri
primit peste 1.000 kg. grâu, mai An de an şi zi de zi, tot mai mulţi zare 40 de oameni, s’au mai pre mis îndată în faţa judecăţii, pentru
mult de 1.000 kg. porumb, 2.200 oameni ai muncii înţeleg rostul în zentat încă 10 neştiutori de carte,
kg. cartofi, 1.500 kg. sfeclă furaje văţăturii şi se apropie cu dragoste cerând să înveţe. Iată scrisoarea a-şi primi pedeapsa ce I se cuvine.
ră şi 13.475 lei. de slova cărţilor. In satul Rudari, tovarăşei Argeşeanu Aurica, una I. Pune!
raionul Vidra, regiunea Bucureşti, dintre femeile din Rudari, care as
Cora Grigore unde erau înscrişi pentru alfabeti tăzi învaţă să citească şi să scrie.
Premiu Aa n e t /d'C^L <LgA , Chiabur sabotor
pentru cel de al 10-!ea TUc sUm g Ul- 'Oă. tfiA fo X (& â /W condamnat
'aL/Kl flJL ttfV r & n A T xmsL 1P I
copil născut Şi chiaburul Codreanu Mihai din
/ţa x d S - A A n a â tt& J :
înainte, pe vremea bancherilor şl ■ a v JjmÂjx TÂAia. oxSml ann cMdat comuna Bălăbăneşti (raionul Bâr
a moşierilor, nu se îngrijea nimeni lad) se susirăsese dela predarea
de copiii ţării. cotelor la colectare. El a fost însă
/C/H-CX't d lm . ^
Astăzi, Statul are o grijă deose demascat şi trimis în judecată.
bită de copii. Datorită Partidului şi "3'1 <- /t/n- Judecarea chiaburului s’a făcut
Guvernului, copiii sunt crescuţi în 'TU*, yQ M Ă jt 'TxvCurtxxliJi chiar în comuna Bălăbăneşti, în
condiţii din ce în ce mai bune, în faţa a sute de ţărani muncitori. Ne
vaţă carte, pot urma şcoli cât de ^ dM tfXA0- iHa/îh 'rx&C Â *' s&Ayrrul număraţi ţărani săraci şi mij
înalte. Mamele cp copii mulţi pri  \ i /ţx& tifâL *3u M t aA A cl t TfiOsL' locaşi, au demascat încăodată
mesc ajutoare familiale dela Stat. mârşăviile chiaburului, care pe de
Astfel, în comuna Rozavlea, raio /rruyn£- • 'l^ u ru e t o parte spunea că nu are de unde
nul Vişeu, regiunea Rodna, femeii da la colectaie, iar pe de altă parte
Uglea Mariţa, după cel de al 10-lea vindea cereale la speculă.
copil născut, i s’a dat acum câteva Chiaburul a fost condamnat la 6
zile premiul de 20.000 lei. P y/h . /CsCkJ x* 'tydmcUA ÂiX * * ani închisoare şi 70.000 lei amendă.
Sustic Teodor (Corespondenţă trimisă de Gh. Potamian) AI. Tărăbtiţă
Gospodăria noastră colectivă este Planul de producţie a fost îm
o gospodărie tânără. In ciuda greu Muncind după planul de producţie părţit pe cele trei brigăzi. Brigăzi
tăţilor, ea s’a întărit; veniturile le şi-au făcut la rândul lor un
ţăranilor colectivişti au schimbat vom întări gospodăria colectivă plan, pe baza planului general,
viaţa lor. De aceea, noi suntem ho- Cu bumbac vom cultiva 40 hectare. Dar pentru a îngriji bine anima aşa cum am citit că fac brigăzile
tărîţi să facem ca să se desvolte La toate aceste culturi se vor apli lele, gospodăria noastră colectivă colhoznicilor sovietici.
tot mai mult gospodăria noastră ca metode sovietice. trebue să facă noui construcţii. De De pe acum ne gândim ca pla
colectivă. In anul 1951 nu am prea avut aceea vom construi un grajd mare, nul anual de producţie să fie îm
Pornim în 1952 la muncă, cu un nutreţ. Şi aceasta ne-a dat de gân o remiză, trei fântâni pentru adă părţit pe campanii agricole, ca ast
plan de producţie bine chibzuit. dit la întocmirea planului. Deaceea patul oilor, un şopron mare pen fel să-l putem realiza şi chiar de
Consiliul de conducere şi cei trei în anul 1952 am hotărît să semă tru o mie de oi şi o magazie pen păşi.
brigadieri, au făcut proectul planu năm iarbă de Sudan, borceag, lu- tru depozitarea produselor pe care Muncind după planul de produc
lui anual de producţie. Am ţinut cernă, pe lângă alte plante furajere le vom scoate din lapte. ţie, vom întări gospodăria colec
seama de toate posibilităţile, pen care vor asigura hrana animale Mai cu seamă în ultima vreme tivă. Acum, când păşim în cel de
tru ca astfel gospodăria să se poată lor. am văzut că gospodăria noastră fcl doilea an al planului cincinal,
întări şi economic şi organizato Trebue să spunem că un loc im colectivă are tot mai mare nevoie
ric. portant în planul nostru îl ocupă de un atelier de fierărie şi rotărie. suntem hotărîţi să punem în munca
De foarte mare importanţă în desvoltarea fermelor de creştere a De aceea, la propunerea membrilor noastră toată dragostea şi toată
gospodăria noastră este agricultu animalelor. La sfârşitul anului colectivişti am înscris în plan con puterea de muncă. Păşim în anul
ra. De aceea, planul nostru arată că 1952, pe lângă cele 271 oi câte struirea unui atelier de fierărie. 1952 cu încredere şi cu puteri spo
cele 562 hectare pământ arabil vor avem azi, vom mai avea încă 500 După ce proectul de plan a fost rite.
fi cultivate astfel i 1.03 hectare cu oi. Deasemeni, parcul de vite întocmit de consiliul de conducere k Papatraian Hrlsfu
grâu, 116‘hectare cu porumb, 75 hec împreună cu cei trei brigadieri, 6 preşedintele gospodăriei
tare cu secară şi multe alte cereale se va mări şi cu 20 vaci de rasă. fost supus adunării generale, care colective „7 Noembrie",
şl plante industriale, dintre care un Pentru desvoltarea fermei de porci l-a luat în discuţie, a făcut noi pro comuna Cerna, raionul
loc însemnat îl ocupă bumbacul. vom cumpăra 20 de scroafe. puneri şi apoi l-a aprobat. Măcin, regiunea Galaţi
