Page 8 - Albina_1952_01

8 A L B I N A

CU HAZ ŞI CU TALC \

Cucul, plugul şi tractorul Nu ştie cum să înceapă!

C F ab u lâ) Acum o lună şi jumătate, preşe­ drag de carte, n’avem parte d#
dintele sfatului popular din co­ rechizite I Ia să mergem la Comi­
Cucul sta’nlr’un pom din hatul Şi mai spuse: — Iţi la locul muna Ciuşlea, raionul Focşani, îi tet!
Un tractor nou cu brăzdar,
Micului ogor sărac. Ară'n lung şi'n lat ogorul strânse pe săteni în localul şcolii II găsiră pe preşedinte Ia sfat.
C’un plug de lemn (ine sfătuit Colea’n sat aduce sporul. elementare şi le spuse aşa: El stătea la birou, jucându-se cu o
— Am umblat lumea de-a latul, Scapă omul de amari — Măi tovarăşi! Am o veste pisică. Aceasta, bucuroasă că ar«
Dar ce văd nu mi-t pe plac. bună pentru dumnevoastră ! cine să-i facă de Joacă, tocmai arun­
S’auzea în depărtare — Dacă-i bună, s’o auzim ! zise­ case cu lăbuţele tocul pe jos şl
Că tu scurmi din greu pământul. Sgomotul tractorului ră sătenii bucuroşi. acum se uita curioasă în calendarul
Şi pe deal iată apare
Treaba nu d-o faci cu spor. O echipă de tractoare. — E vorba despre cursurile de de pe birou.
Plugule, ascultă-mi cântul Unu-i zice plugului: alfabetizare, care trebue să înceapă — Tovarăşe preşedinte! înce­
Ce ml-l duce’n zare vântul. săptămâna viitoare. Că-i drept, zise pură sătenii. Parcă era vorba să în­
Tu n’al mare viitori — Din măruntele ogoare preşedintele, din păcate avem şi noi cepem cursul de buchiseală !
Ce’ntre haturi s'au închis, câţiva neştiutori de carte. Vreo 44 — Aoleu, aveţi dreptate! zise el
Facem azi ogorul mare la număr. Este ? cam încurcat. Da’ vedeţi... cum sl
Plugul supărat răspunde: Cu belşug şi bunăstare, — Din păcate, aşa e !
— Val, cât de obraznic eşti t Muncii tuturor deschis t vă spun... mai aveţi şi voi răbdare...
Cucuie să-mi spui de unde — Ei bine, n’o să mai fie! Până’n că nu ştiu cum să incep !
Vrajba asta te pătrunde far toţi cel care ca racul săptămâna viitoare mă voi îngriji — Păi începeţi cum vreţi, numai
Şi’mpotriva mea vorbeşti! ? Trag întruna înapoi să aveţi manualele şi rechizitele aduceţi-ne cărţile de şcoală ! ziseră
N’o să-şi umple cât e veacul şcolare — adicătelea cărţi, creioane sătenii. Că altfel,... şi zâmbiră pe
Cucul tot cânta ’nainte De porumb sau de grâu sacul şi caiete — şi vă veţi lua adio dela sub mustaţă uitându-se la motăne-
C’un plug vechi târât de boi.
neştiinţa de carte !
Din pomul cel înflorit: — Păi să ne luăm, tovarăşe pre­ lul care se uita nedumerit la filele
— Ţara a întinerit I Constantin Petrilă calendarului,... altfel rămânem şl
Plugule învaţă minte, corespondent şedinte ! răspunseră sătenii înflă­ noi să ne uităm... ca pisica’n calen­
Cade ce s’a învechit l com. Săbăoani, raionul Roman căraţi. Să ne luăm pentru totdeauna dar !
adio dela urîcioasa neştiinţă, zi­ De atunci au trecut două luni şl
când: s’a dus, să nu mai vorbim de mai bine şi cursurile de alfabetizare
ea ! tot n’au început. Pentrucă n’au fost
Sătenii mai vorbiră de una şi de
UNDE CREŞTE BRÂNZA? alta, apoi se duseră bucuroşi pela aduse cărţile şcolare. Şi pentrucă
vetrele lor. preşedintele Comitetului Executiv
Tânărul învăţător este foarte iubit de din comună El se ridică în picioare şi In ziua socotită pentru începerea al comunei se vaită că... nu ştie
copiii din comună De când a venit el răspunde: cum să înceapă.
In fruntea şcolii — şi sunt câţiva ani — Eu ştiu că brânza creşte... cursurilor de alfabetizare, neştiuto­ Ce-ar fi să „înceapă” prin a de­
de atunci — elevii nu mai lipsesc dela rii de carte din Ciuşlea se duseră ia lega.pe cineva să facă un drumuleţ
cursuri, cum făceau pe vremea învăţă­ — Ce face ? îl întrerupse profesorul şcoala elementară din comună. II pân’ la Focşani, să aducă cărţile
torului poreclit Găinaru Găinaru ăsta râzând. găsiră pe directorul şcolii, care le trebuincioase ? Ar fi un început fru­
spuse:
avea „felul lui special” de a preda lec­ — Da I repetă elevul convins. Brân­ — Tovarăşi, cursurile nu pot în­ mos şi cei 44 de neştiutori de carte
ţiile. El spunea elevilor: za creşte în pământ 1 cepe, deoarece comitetul executiv nu n’ar mai spune — cum bine spuse­
ră — că se uită ca pisica’n calen­
— Mă copii, mă 1 Mâine avem ora — De unde ştii ? ne-a trimis încă rechizitele şcolare I dar !
de ştiinţe naturale Precum ştiţi, găina — Dela tata I Că l-am văzut când a — Măi să fie ! ziseră sătenii în­
este un animal domestic, fiindcă trăeşte îngropat în grădină cinci putini cu gânduraţi. Când ni-i şi nouă mai Virgil Florescu
pe lângă casa omului, aşa că face parte brânză ca să crească pentru vară 1
din „ştiinţele naturale” I Mâine am să Când auzi chiaburul ce ispravă îi fă­ „Vitejie*' americana
vă explic cum devine asta, aşa -că Fie­ cuse băiatul, mai să-l stâlcească în bă­
care din voi e obligat să aducă câte o taie Dar era prea târziu, căci şeful mi­ In Coreea, de câteva zile se dă­ goană la comandament şl anunţă
găină 1 liţiei din comună venise la faţa locului deau lupte grele. Comandamentul generalului.
— Şi cine n’are găină ? întrebau şi găsise putinele cu brânză îngropate în american, în ciuda pierderilor sufe­ — Domnule general, vă raportez
sfioşi unii elevi pământ. Şi pe lângă brânză, mai găsise rite, ţinea să cucerească un oraş şi că o sută de soldaţi din regimentul t
— Cine n'arp găină, poate să aducă şi vreo 2.000 kilograme de grâu sus­ se interesa mereu de mersul opera­ 10 infanterie au intrat acum o oră
şl raţă 1 zicea învăţătorul Că tot ani­ tras dela colectare. Ii făcu chiaburului ţiunilor. Ba, anunţase chiar soldaţi­ în oraş....
— Bravo, îl întrerupse generalul,
lor că cei cari vor intra primii în
mal domestic este I acte de dare în judecată pentru sabo­ oraş vor fi decoraţi şi vor primi un să fie propuşi pentru decorare...
Cine aducea pasărea, trecea clasa • taj, iar grâul şi brânza fură confis­ concediu de o lună. După trei zile — Imposibil! Soldaţii au intrat în
cine nu, rămânea repetent pe motiv de cate. de lupte, un ofiţer american veni în oraş ca... prizonieri!
v,neştiinţă naturală". După plecarea miliţianului, chiaburul
Acum, lucrurile s’au schimbat Şi furios puse mâna pe o jordie şi înfipse
noul profesor predă ştiinţele naturii, mâna în părul copilului : „Pomul de iarnă“ în Statele Unite
însă el nu le confundă cu niciun fel de — Vino’coa, să-ţi arăt eu „ştiinţă
pricopseală de orătănii. naturală” I zise el începând să-i care pe
— Copiii le spune el Azi voi face spinare.
CU voi o lecţie de cunoştinţe generale — Da’ ce faci, bre ? întrebă unul din X
Popescu Tofan, câte săptămâni are a- vecinii strânşi la poartă
anul ? — Ce să facă, zise un alt vecin Face
— 52, tovarăşe profesor 1 ştiinţă naturală .. cu feciorul său Că
— Foarte bine 1 Bolovan Marin, ce din cauza neştiinţei, copilul a luat nota
ştii tu despre brânză ? 4 şi taică-său o să ia... cel puţin 4 ani
Elevul Bolovan este fiul chiaburului de puşcărie.

Două feluri de sţţărzi

Revista americană „March of de când această familie nu şi-a
Labour“ a comunicat că soţia unuia putut cumpăra nimic de îmbrăcă­
din marii afacerişti din Wall Street minte.
a comandat pentru căţelul ei o sgar- Aflând despre povestea cu sgar-
dă împodobită cu briliante, în va­ da, Brown a spus unui vecin :
loare de 10.000 dolari, in acelaş — N’am nimic împotriva sgărzi- Zadarnic trâmbiţează imperialiştii „modul de viaţă american” şt
aşa zisa lor „dragoste de pace”. Ei grăbesc şi mai mult cursa înarmă­
timp însă. familia lui Brown din lor. Şi eu aş cumpăra o sgardă, în rilor, fac şi mai aprige pregătiri de război.
Trenton (Statul New-Jersey) nu-şi care să văd atârnând pe cei care ne Pentru anul viitor guvernanţii americani, unelte ale miliardarilor
poate cumpăra nici carne, nici pâi­ jefuesc şi ne trimit să murim în ce-şi sporesc averile de pe urma înarmărilor, pregătesc noi măsuri
pentru a cotropi cu armele popoarele libere. Dar forţa frontului păcii
ne şi nici legume. A trecut un an Coreea. va face să se prăbuşească toate planurile ucigaşe ale imperialiştilor.

Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” — Piaţa Scânteii'