Page 9 - Albina_1952_01
P. 9
Oibliotccc ConUsM
Miercuri 9 Ianuarie « 2
~ 8 pagini —
REDACŢIA: Bucureşti
str. Dobrogeana Gherea 2
Tel 5 89 48
ADMINISTRAŢIA
Editura de Stat—Imprimate
şi publicaţii — Sectorul
Mihail Sadoveanu Publicaţii
Gala Galaction Bucureşti Str. Brezolanu 27
1 Tel. 4 66.70
\ Al. Cazaban A B O N A M E N T ! !
150 lei anual
Ion Călugării R evista supta mânată, Abonamentele se pot plăti
Dumitru Milialache prin cont CEC nr. 1220
aaşeZăminmm’ CuMutwte
sau 26.548.
Dumitru Corbea Prin cont bancă
Şerban Nedelcu nr. 038 007.
3 Iei
Taxa poştală plătită In numerar conf. aprobării Dir. Generale P.T.T. Nr. 17.933/942
■ H B H H i H n M H M M M M H H a n a D a H M n a s H n B a
Să luptăm pentru buna aprovizionare
a oamenilor muncii cu carne şi grăsimi
In zilele noastre, când industria so de porc hotărîtă nu poate fi înlocuită
cialistă a patriei creşte cu o iuţeală prin altfel de carne. Hotărîrea mai sta
foarte mare, este nevoe să ne îngrijim bileşte ca până la 20 Ianuarie, să se
cu toţii ca numărul sporit de oameni ai înmâneze tuturor gospodăriilor ţără
muncii deia oraşe să aibă şi sporul cu neşti obligaţiile cu privire la vânzarea
venit de produse alimentare, mai ales de came către stat.
de carne şi grăsimi. Activiştii culturali, căminele cultu
Pentru aceasta, dela începutul anu rale, au un deosebit rol in buna reuşită
lui au intrat în vigoare un decret şi o a aplicării îlotărîfii cu privire la co
Hotărîre a guvernului, pentru colecta lectarea de carne şi la desvoltarea
rea de carne. Prin aceste măsuri, se şeptelului în ţara noastră.
Th ajuta la îmbunătăţirea aprovizionă Prin conferinţe, prin seri culturale
rii clasei muncitoare cu carne şi gră şi mai ales prin discuţii din casă în
simi. Tot odată, ele sunt un îndemn că casă, trebue să se arate că aplicarea
tre ţărănimea muncitoare de a desvoi- Colectivistul Hnappe Andrei, membru in gospodăria colectivă
ta creşterea păsărilor şi animalelor. acestei Hotărîri vine nu numai în folo „Viaţă Nouă", din comuna Sâniana, regiunea Arad, duce astăzi o
sul oamenilor muncii dela oraş, ci şi
Gospodăriile agricole individuale, viaţă fericită. Produsele pe care el le-a primit la împărţirea venituri
gospodăriile colective, precum şi cres în folosul ţărănimii muncitoare. lor, pentru zilele-muncă făcute de el şi familia sa, i-au îndestulat casa<
cătoriile particulare de animale şi pă Să se arate cu date precise, luate din Ială-l, in fotografia de mai sus, împreună cu familia sa, la masă.
sări vor vinde statului o anumită can ziare şi aplicate ia satul respectiv, cum
titate de carne (socotită la greutate statul nostru şi clasa muncitoare au
vie), Ia preţuri stabilite de stat. dat şi dau neîncetat ţărănimii munci Căminul cultural din Conteşti
toare un sprijin foarte preţios. Dato
Fiecare gospodărie are stabilită o popularizează succesele gospodăriei colective
cotă, după putinţă. Astfel, o gospodă rită acestui sprijin, viaţa ţăranilor să
rie agricolă mică, cu un hectar de pă raci şi mijlocaşi se îmbunătăţeşte, ei Conducerea căminului cultural rea bumbacului, ei au primit dela
mânt, trebue să dea o cotă de 15—20 pot dobândi recolte sporite, îşi uşu din comuna Conteşti, regiunea Te stat, 3.204 346 lei, 23.000 kg. po
rează munca, se smulg de sub jugul
kilograme carne în greutate vie pe un leorman, şi-a trecut în planul de rumb, 640 kg. bumbac fire, 480 kg.
an; o gospodărie mijlocie cu 4 hectare exploatării chiabureşti. Din fabrici au muncă popularizarea prin toate zahăr, 480 kg. sodă caustică şi pes
sosit şi sosesc la sate mii şi mii de
de pământ trebue să vândă, tot într'un mijloacele a succeselor gospodăriei te 5.000 metri pânză. In alte arti
an, dela 40 până la 60 kg. După cum tractoare, cultivatoare, secerători, zeci agricole colective „30 Decembrie*1 cole, an fost popularizaţi fruntaşii
se vede, chiar gospodăriile cu aceeaşi de mii de felurite unelte agricole. Prin din Conteşti. In acest scop, au fost în muncă. Unii dintre ei, ca Ştefan
suprafaţă nu au aceeaşi cotă. Aceasta creditele mari şi pe termen lung, pri organizate conferinţe şi seri cultu Cojocarii şi Milialache Aldea şi-au
mite dela stat, ţăranii muncitori au pu rale; s’au scris articole la gazeta ridicat case noi din veniturile pri
fiindcă legile ţin seama de cum e
tut să-şi cumpere vite bune, In locul de perete. mite pentru zilele-muncă făcute în
r -starea în fiecare ţinut, în fiecare re- celor pierdute din cauza războiului şi In conferinţa întitulată „Lucra gospodăria colectivă. Totodată, ac
giune ori raion. a secetei. In numeroasele grajduri co- rea pământului cu maşini-unelte şi tiviştii culturali au demascat unel
Pentru chiaburi, cotele simt stabilite munaie înfiinţate de stat, se găsesc aplicarea metodelor agrotehnice tirile chiaburilor care caută pe toa
atât după pământ, cât şi după cele- vite de prăsilă, de rasă bună. Neîncetat sovietice**, tovarăşul Mitru Ion, di te căile să lovească în gospodăria’
lalte venituri dobândite prin exploa- cresc cantităţile de mărfuri industriale rectorul căminului cultural a ară colectivă şi în ţăranii muncitori din
tat ţăranilor muncitori că pământul afara ei.
tare; pentru gospodăriile chiabureşti se vândute prin cooperativele săteşti.
lucrat în tarlale mari cu tractoare Din articolele publicate la gaze
va mări cota de carne cu 30 la sută Activiştii culturali trebue să arate le şi cu alte maşini agricole a dat ta de perete,.din conferinţele ca
peste ceeace prevede categoria de im cu pilde că ţăranii muncitori trebue să o recoltă mult mai mare decât a- s’ar ţinut în cadrul căminului cul
punere. răspundă tot frăţeşte la grija pe care tunci când era lucrat pe fâşii în tural, ca şi dela serile culturale or
ffotărîrea guvernului ţine seama de clasa muncitoare o are faţă de oamenii guste, cu plugul tras de vite. Tar ganizate de trei ori pe săptămână,
laua de 83 hectare a gospodăriei ţăranii muncitori aflau de fiecare
faptul că gospodăriile colective, odată muncii deia sate. Să se arate că alian
colective, unde arăturile pentru în- dată o nouă izbândă a colectivişti
înfiinţate, trebue să se întărească, să ţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea
sămânţatul grâului au fost făcute lor. Mulţi dintre ţăranii săraci şi
desvolte fermele de creştere a anima muncitoare are la temelie această in- cu tractorul, a fost dată ca pildă. mijlocaşi care la început priveau
lelor şi păsărilor şi de aceea, In primii tr’ajutorare frăţească, schimbul de pro S’a arătat cum membrii gospodă cu neîncredere gospodăria colecti
2 ani agricoli de funcţionare, ele sunt duse între oraş şi sat şi cu cât este riei colective au ales sămânţă din vă, sunt acum hotărîţi să păşească
soiul cel mai bun şi numai după şi ei pe drumul cel nou şi au făcut
scutite de vinderea cotelor de carne mai puternică această alianţă, cu atât
asta au trecut la însămânţat. Se cereri de înscriere.
către stat. Gospodăriile personale ale patria noastră e mal tare şi pacea mai
mănatul grâului s’a făcut cu semă- O muncă neobosită pentru popu
colectiviştilor au cotă mică, potrivită bine- apărată.
nătorile, în rânduri încrucişate, du larizarea succeselor din gospodăria'
gospodăriilor individuale de până la Căminele culturale trebue să facă pă metoda sovietică. Datorită mun colectivă a dus şi colectivul biblio
1 hectar. Din această cotă, colectiviştii o neîncetată propagandă pentru des cii după învăţăturile ştiinţei, gos tecii. Tovarăşii Timiş Pavel, Tudotf
se bucură de o reducere de 20 la sută. voltarea creşterii vitelor şi a păsărilor. podăria colectivă a obţinut câte Dobrescu, Nicu Urucu şi Florică
2.200 kg. grâu la hectar, în timp ce Fifiită au difuzat numeroase cărţi
Hotărîrea guvernului este şi un în La cercurile agrotehnice, la şezători, în
ţăranii muncitori au cules numai şi broşuri pe care ţăranii muncitori
demn, un sprijin pentru desvoltarea festivalurile artistice să se arate, de 1.500 kg. grâu la hectar. le-au citit cu multă bucurie.
creşterii animalelor. Cota e hotărîtă nu pildă, că creşterea porcilor este un
Unele conferinţe s’au ocupat de In lunile de iarnă, căminul cultu
după numărul vitelor şi păsărilor din izvor de bogăţie. Ele trebuie să ajute cultura bumbacului. Căminul cul ral din Conţeşti are putinţa de &
curtea fiecăruia, ci după bunăstarea la mobilizarea ţărănimii muncitoare, tural a popularizat metodele agro sprijini din plin îmbogăţirea cunoş
gospodăriei. Ţăranul poale să sporea pentru a sdrobl orice încercare de sa tehnice pe care le folosesc colecti tinţelor culturale şi politice ale ţă
scă numărul vitelor şi păsărilor sale; botare a chiaburilor. Chiaburii trebue viştii, ca — de pildă — ciupitul şi ranilor muncitori. Sporindu-şi ac
cârnitul bumbacului.
tivitatea, căminul va putea popu
după ce-şi predă cota, ei poale vinde să fie obligaţi a respecta legile ţării, La gazeta de perete au fost pu lariza şi mai mult frumoasele în
predându-şl cotele de carne cuvenite
cantitatea de carne ce-i prisoseşte prin blicate mai multe articole privind făptuiri ale gospodăriei agricola
statului.
cooperativă, ori la piaţă, în mod liber. creşterea necontenită a belşugului colective, va putea îndemna cât
Luptând pentru îndeplinirea pianului
Fiecare gospodărie are dreptul, la din gospodăria colectivă şi viaţa mai mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi
de aprovizionare cu carne şi grăsimi, a minunată ce şi-o făuresc colectiviş să păşească cu încredere pe drumul
vânzarea cotelor de carne, să înlocu
oraşelor, ajutăm la înflorirea ţării noa tii. într’un articol publicat luna arătat de partid, pe drumul vieţii
iască un fel de animale cu altui. Acea
stre, ne îndeplinim o datorie patrioti trecută, a fost arătat venitul gospo celei noi.
sta în ceeace priveşte cornutele mari, că. Să luptăm cu hotărîre pentru apli- dăriei de pe urma culturii de bum
oile, iepurii de casă şi păsările, Carnea, coru latocmal a întăririi suisratflyţ, bac, § ’a arătat cum după yânza- Gh. Ghidibaca
*
