Page 1 - Albina_1952_02
P. 1
i • y j ■■ ■? l . a b • A l b i n a
•< .. • V i i bl io to c ti C ent Biblioteca Cor.irală /
’ f
a -.J.u ror.iono.lM Re.jionaiă
/
<V Hunpdn.ru-Deva
Anul 55, Serîafl-a Nr. 215 Joî 14 Februarie 1S5?
8 pagini —
Comitetul REDACŢIA Bucureşti
■itr. Dobrogeana Gherea 2
de conducere Tel 5 89 48
ADMINISTRAŢIA
Mihai! Sadoveanu EdltUra'rte Stal — Imprimate
şl publicaţii — Sectorul
Gala Gaiactlon
Publicat»
Al. Cazaban Bucureşti Str Brezolanti 27
Ion Călugăru Tel 4 66 76
Dumitru Mihalache U tei/isfa suptâm âtm fă A B O N A M E N T E :
7.50 le’ anual
Dumitru Corbea aaşezatninmm* tUiăutwfe Un exemplar
Şerban Nedelcu 15 Bani
Taxa poştala plătită In numerar cont. aprobării Dlr. Generale P .l.l. Nr. 17.003/942
r/JW£«E»
Să luptăm
pentru întărirea noului ban
Călăuziţi de învăţătura partidului, turale trebue să ducă o deosebită
muncitorii din mine, din fabrici şi muncă tle luminare a celor ce muncesc
uzine muncesc cu un deosebit avânt, pe ogoare, asupra însemnătăţii luptei
pentru a da ţării mărfuri cât mai multe pentru o bogată recoltă în 1952.
şi mai ieftine, pentru a face ca banul In cercurile de lectură, la serile cul
regimului nostru de democraţie popu turale, în adunările căminului, să se
lară să se întărească tot mai mult. arate ţăranilor muncitori că ducând gu
Bunăoară, muncitorul Constantin Ni- noiul pe ogoare, pregătindu-şi uneltele
culescu, dela uzinele „Vasile Roaită“ din vreme, alegând şi tratând bine se
unde se fabrică batoze, combine şi alte minţele şi aplicând metodele agroteh
maşini, până la reforma bănească nice sovietice, vor dobândi mari spo
întrecea norma zilnică cu 170—180 la ruri de recolte, care vor ajuta Ia mări
sută. In ziua schimbului de onoare în rea belşugului în familiile lor şi în
cinstea reformei băneşti, el a isbutit întreaga ţară. Odată cu pregătirile în
să depăşească norma cu 260 la sută. vederea campaniei agricole de primă
Noi depăşiri de normă au mai obţinut vară, trebue să ne îngrijim îndeaproape
şi strungarul Ion Dumitrache dela de desvoltarea creşterii vitelor şi pă
aceeaş fabrică şi atâţia alţi muncitori sărilor, pentru a putea aproviziona
din fabricile şi uzinele noastre. Ei ştiu oraşele cu hrană. llolărîrea guvernului şi partidului cu privire la reforma bănească
că îndeplinind şi depăşind planul, luptă Ţăranului muncitor îi pare bine când şi reducerile de preţuri a fost primită cu mult entuziasm de ţăranii
pentru propria lor fericire, pentru feri la cooperativă găseşte tot ce-i trebue. muncitori din ţara noastră. Ei vin pe pieţele oraşelor unde îşi vând pro
cirea întregului popor muncitor. Trimi Purtând dragoste şi grijă fraţilor lor dusele cu preţuri libere, contribuind astfel la întărirea schimbului dintre
ţând la sate mai multe batoze, trac depe ogoare, zi de zi, muncitorii trimit oraş şi sat, la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea mun
toare, unelte agricole şi mărfuri de tot la sate tot mai multe maşini şi unelte, citoare.
felul, muncitorii ajută ţărănimea mun mărfuri tot mai bune, tot mai multe, Ţăranul muncitor Damian Nicolae din comuna Roşiori, regiunea Ia
citoare să dobândească recolte mai îm tot mai ieftine, prin cooperative. lomiţa, vinde din prisosul său de porumb muncitorului,Fifian Marin dela
belşugate ,să poată avea un trai mai La rândul lui, ţăranul muncitor tre uzinele .,Vasile Roaită" din Bucureşti.
îndestulat, mai fericit. bue să asigure muncitorului hrana tre
Şi ţăranii muncitori, la rândul lor, buitoare. Ţăranul muncitor trebue să-şi Ţăranii vând la piaţă, cu preţ
urmând exemplul muncitorilor din facă datoria patriotică, predându-şi la
fabrici, au înţeles să sprijine măsura colectare cotele de carne, de lapte, de de liberă în voia ă
luată de guvern şi partid, trimiţând cereale, etc. Să-şi plătească dările către
la oraşe cât mai multe produse agri stat, căci dacă statul se întăreşte, se De cu zori, în piaţa Obor, din Bu viştii din Livedea... dăm mai ieftirr*
cole. cureşti, ca în toate pieţele mari din Ca 2 lei ciiilu de mălai... Acolo se găsesc
îmbunătăţeşte şi viaţa fiecărui ţăran pitală, au început să vină zeci şi zeci vreo 20 de ţărani, membri ai gospodă
Pildă grăitoare în această privinţă muncitor.
sunt colectiviştii din raionul Galaţi, de căruţe. Veneau ţărani din satele riei colective „Drumul Iui Lenin” dini
care au adus în ziua de 3 Februarie, Ţăranul muncitor trebue să fie con mai apropiate, din regiunea Bucureşti, Livedea, regiunea Bucureşti. Ei au so
pe piaţa oraşului, însemnate cantităţi vins că asigurând hrana muncitorului, ori mai departe din regiunile Ialomiţa sit printre primii pe piaţă, cu un şir
de produse agricole. Astfel, 8 gospo dând fabricilor materiile prime trebui ori Teleorman, să-şi vândă bucatele lung de căruţe, aducând mai multe mii
dării colective din acest raion, au adus toare, toate acestea se întorc la sate deadreptu! consumatorilor, la preţ de de kilograme de porumb, făină de
pe pieţele oraşului Galaţi, 10.750 kg. sub fonnă de îmbrăcăminte, maşini şi liberă învoială. grâu, mălai, orz şi altele.
Unii ţărani muncitori, ca de pildă
făină de grâu, 7650 kg. mălai, 518 ouă tractoare, etc. ' Mircea Sârbu, Râciu Nicolae şi alţii Ei vin pentru a doua oară la piaţă,
şi 80 kg. brânză. Pentru întărirea banului nostru nou, din Rădoeşti, regiunea Teleorman, au după reforma bănească. Muncind îa
gospodăria colectivă au primit roade
Deasemeni este demn de urmat ţăranii muncitori trebue să-şi vândă venit cu trenul, aducând mai mulţi saci deosebit de bogate şi acum vând priso
exemplul ţăranilor muncitori din Gări- de făină. Ei au primit în piaţă cântar
prisosul de produse agricole pe piaţa sul pe piaţă. Colectiviştii sunt bucuroşi
ciu- Zimnicea şi Roşiori-lalomiţa, care şi au început să discute, şă se tocmea că au ascultat îndemnul activiştilor de
liberă la preţuri cinstite, de liberă în
în primele zile după reforma bănească voială, ori prin cooperative. In niciun scă cu cumpărătorii. partid dela comitetul raional. Pe pro
au venit şi au vândut în pieţele oraşe caz, ţăranul muncitor să nu dea pro — Uite, spuse apoi Sârbu lui Râciu, dusele lor primesc bani noi, puternici^
lor, la preţ de liberă învoială, mari can e totul aşa cum a vorbit învăţătorul cu care pot cumpăra multe mărfuri
dusele sale pe mâna speculanţilor, căci Duminică seara la cămin şi cum ne-au
tităţi de produse agricole. aceşti duşmani ai poporului caută să spus tovarăşii dela sfatul popular : la din magazinele oraşului. Anton Popa,
Cooperativa din comuna Drăgăneşti, fruntaş în muncă, spune cumpărători
lovească în puterea poporului, să slă piaţă nu-i nicio piedică pentru cei care
raionul Alexandria, a valorificat nu bească puterea de cumpărare a banu vor să-şi vândă cinstit produsele agri lor, cântărindu-le marfa :
mai în 3 zile, 6000 kg. grâu. lui, să se îmbogăţească din munca oa cole. Preţul la liberă învoială. Păcat — Vindem ieftin, gospodinelor, să se
Mergând pe acest drum, ţărănimea menilor cinstiţi şi muncitori. că n’am adus şi ceva păsări, ouă, unt. întărească leul. Vindem aşa, căci şi
muncitoare trebtie să facă sforţări pen Avem un ban nou, trainic, cu o mare Apoi Mircea Sârbu mai arată celor muncitorii ne sprijină pe noi ca fraţii...
tru a contribui la înflorirea patriei putere de cumpărare. E banul statului din jur că el anul acesta a ieşit bini Mai sunt însă sfaturi populare şi
şor cu recolta, că acum vinde bucuros, cămine culturale care nu îndeamnă pe
noastre dragi, la întărirea banului, la de democraţie populară, ban a cărui ca să poată cumpăra mărfuri industri toţi cei care au prisos de produse a-
făurirea propriei ei fericiri. tărie se bazează nu numai pe rezerva ale ieftine. gricole să vină să le vândă pe piaţa
Aşa cum arată Hotărirea guvernului de aur, dar şi pe cantităţile de produse — Apoi, continuă el, trebue să ţinem oraşelor, deadreptul consumatorilor,
şi a partidului privitoare la reforma aflate în mâinile statului. Trebue ştiut seama că banul nostru trebue întărit, nu speculanţilor care vor să strângă
bănească, ţărănimea muncitoare trebue că cu cât vom avea mai multe cantităţi ca partidul şi guvernul să poată face mari cantităţi de produse şi să Ie
cât mai curând o nouă reducere a pre speculeze. Deputaţii, activiştii cămine
să lupte din toate puterile, pentru a de,produse, cu atât valoarea banului va
ţurilor şi să desfiinţeze cartelele. N’am lor culturale trebue să organizeze
face ca pământul să dea roade cât mai deveni mai mare. citit noi asta în „Scânteia” ?... Numai imediat adunări, să meargă din casă
bogate. Ţărani, muncitorii Luptaţi din toate aşa vom avea şi mai mult de câştigat, în casă, să arate ţăranilor muncitori că
Gospodăriile agricole de stat, gospo puterile, pentru a smulge pământului noi săracii şi mijlocaşii... sunt liberi să vină Ia târg, să com
dăriile agricole colective cât şi gospo roade cât mai bogate! Valorificaţi pri Alături de cei din Rădoeşti sunt vreo bată svonurile chiaburilor care urmă-'
12 ţărani din Moviliţa-Ialomiţa, veniţi resc să-i îndepărteze pe ţărani de
dăriile agricole individuale, trebue să sosul de produse prin cooperative, ori
cu un şir lung de căruţe. Ei vând făină oamenii muncii dela oraşe.
ia toate măsurile pentru a îndeplini în la piaţă ,fără mijlocirea speculanţilor.
de grâu, făină de porumb, fasole, zar Numai astfel vom putea spune că
condiţiunile cele mai bune, campania Aceasta pentru fericirea propriilor voa
zavat şi altele. luptăm pentru întărirea leului, pentru
agricolă de primăvară. Sub îndrumarea stre familii, pentru fericirea întregului Dintr’un capăt al pieţii se aude : îmbunătăţirea traiului în patria noastră
organizaţiilor de partid, căminele cul popor, pentru pace. — Cumpăraţi dela noi, dela colecti dragă.
