Page 10 - Albina_1952_02
P. 10

5                                                                                                                        A L B I N A

                                  Sarcinile  colţului  roşu                                           Ostaşii  sovietici
                                al  gospodăriei  colective
                                     în  timpul  pregătirii                                             Pe  lungi  kilometri,  ce-i  numeri  cu  mia,
                                                                                                        Fasciştii  prădalnici  când  ţări  au  cuprins,
                             însămânţări’or  de  primăvară                                              Ostaşii  lui Stalin  le-au  frânt  semeţia.
                                                                                                        In  lupte  cumplite mereu  i-au  învins
                      Alături  de  căminele  culturale,  diferitelor  seminţe,  mai cu  seamă, a
                    colturile  roşii  ale  gospodăriilor  co­ grâului  de toamnă  şi cartofilor tim­    Năprasnici  în  iureş,  cu-a  vieţii: putere,
                    lective  au  rostul  să  contribue  la  ri­ purii.  Membrii  cercului  vor  studia   Ei, hâdele svastici în ţăndări le-au spart.
                    dicarea  nivelului  cultural,  ideologic  şi  aplica  pe  teren  cultivarea  legu­  Ce  pot  bolşevicii,  adânca  lor  vrere,
                    şi  politic  a!  colectiviştilor,  pentru  melor  în  sere.                         Lui Hitler i-a spus-o „Katiuşa” pe şart.
                    continua  ridicare  a  producţiei  în   O  grijă  deosebită  trebue  să  dea
                    gospodăria  colectivă.            colţul  roşu  desvoltării  diferitelor            In  scrâşnet  de  ură  a  fost  încleştarea,
                      In  timpul  în  care  ne  găsim,  gos­  ramuri  de  producţie  în  gospodăria     Căzut-au  mulţime  sovietici  eroi.
                    podăriile  colective  se  pregătesc  de   agricolă,  ramuri  care asigură  veni­    Prin  şesuri  scăldate  de  soare,  cât  zarea,.
                    zor  pentru  însământările  de  primă­ turi  însemnate  colectiviştilor.            Prin  codri  cu  foşnetul  frunzelor  moi.
                    vară.  Acum  se  selecţionează  (ale­  Colţurile  roşiii' caută  prin  activi­
                    ge)  sămânţa  şi  se  repară  uneltele.   tatea  lor,  să  convingă  şi  pe  alţi   Dar viaţa  rodit-a  lăstari  din  ţărâna
                    Acolo  unde  încă  nu  s’a  cărat  la   ţărani  săraci  şi  mijlocaşi  să  intre
                    câmp  tot  gunoiul  de  grajd,  se con­ în  gospodăriile  agricole  colective.      Pe  unde  vârtejul  de foc  i-a  culcat.
                    tinuă  cu  această  muncă.  De  pildă  Munca  de  lămurire  dusă  printre ţă-   j-   Mai  tânărâ-i  lumea,  mai  'naltăe grăna
                    în  gospodăria   agricolă  colectivă   rănii  muncitori  a  făcut  ca  în  luna   i   Ce-şi  tremură  spicul  în  lan  fără  hat.
                    „Drapelul   Roşu”   din   comuna  Ianuarie,  500  de  ţărani  muncitori
                    Arcuş,  raionul  Sf.  Gheorghe,  dato­ din comuna  însurăţei,  raionul  Ciul-   !   Pe  „Fuhrer"...  „Gauleiteri",  azi  cine-i  mai  ştie ?
                    rită  mobilizării  la  muncă  făcută  şi   niţa  şi  alţi  200  din  comuna  Râm-   Vestitele  „Stuhas"  căzut-au  în  bot.
                    cu ajutorul coltului  roşu, reparaţiile  nicele-Brăila  să  intre  în  gospodă­     Din  tancuri  rugina  a■ ros  ca o-.râie,
                    maşinilor  şi  uneltelor  agricole  s’au  riile  agricole  colective  existente.    Blindajul „Krupp-Essen” la fier vechi stă mort.
                    terminat  încă  dela  1  Februarie   In  multe  colţuri  roşii  s’a  vorbit
                    1952.                             colectiviştilor  despre  reforma  bă­            Acum  când  alţi  hitler i  răcnesc  „Vrem  războit"
                      Pentru  mobilizarea  colectivişti­ nească  făcută  de  partid  şi  guvern        Şi’n  New-York,  bogaţii strâng  arme de  zor.
                    lor  la  lucru,  coltul  roşu  se foloseşte  în  folosul  celor  ce  muncesc.  Dato­  Să  ia seama  bine  lu ce spunem  noi:
                    de toate mijloacele de agitaţie vizu­ rită  lămuririlor  date  de  organiza­        Sfârşitul  lui  Hitler găsi-vor  uşor.
                    ală  (articole  la  gazeta  de  perete,   ţiile  de  partid  şi  de  activiştii  cui-   )
                    lozinci,  panouri  cu  evidenţiaţi,  gra­  turali,  tot  mai  mulţi  ţărani  colec­  De-armata- ce apără pacea şi pruncii
                    fice  de.întreceri,  fotomontaje,  foi de  tivişti  aduc  prisosul  lor  de  produse-  ■  ■  Cât lumea  e lume,  mereu s’o vorbi.
                    luptă, etc.). Deasemeni organizează  agricole  la  cooperative şi  pe pieţele   ;   Cu ea sunt în rânduri toţi oamenii muncii,
                    întâlniri  între  tehnicieni  sau  frun­ oraşelor.  Colectiviştii  din  8  gospo-   ;   Din  China  în  Franţa,  din  Oder la  Iii t
                    taşi  în  producţie  şi  colectivişti,  în­ dării  colective  din  raionul  Galaţi,
                    tâlniri  la  care  se  discută  tocmai  au  adus  la  oraş,  numai  într’o  sin-  .   La Moscova  iată,  începe parada.
                    sarcinile  care  trebue  duse  la  înde­ gură  zi,  mii  de  kilograme  de  ali­    Când  radia  transmite:...  acum  trec  soldaţi!
                    plinire  în  perioada  actuală.   mente.                                            In fabrici  la  Londra,  pe^ogoare  ’n  Canada,
                      Bibliotecarul   coltului  roşu  are   Deasemenea  în  cadrul  cercului            hal  inimi  mai  iute,  bat  inimi  de  fraţi.
                    acum  putinţa  de  a  ră-spândi  cărţile,   de  politică  curentă  al  colţului  roşu
                    broşurile,  ziarele  şi  revistele  din   trebue  să  se  studieze  diferite  arti­  Popoarele toate ştiu  cald să iubească
                    bibliotecă,  ce  conţin  sfaturi  şi  în­  cole  şi  documente  legate  de  lupta   Armata slăvită pe  ’ntregul pătnânt.
                    drumări  în  legătură  cu  însămân-   pentru  pace  a  popoarelor,  şi  de  de­     Ostaşii  cu  stea purpurie  pe  cască.
                    ţărfle.                           mascare  a  imperialiştilor  ameri­
                      l'n  această  perioadă  principalul  cani  şi  englezi,  aţâţători  la  război,   Scut,, straje a păcii  în  lume azi  sunt!
                    rol  în  activitatea  colţului  roşu  îl  împletind  strâns  agitaţia  politică
                    au  cercurile  agrotehnice!  Aci  se  în  perioada  actuală  cu  munca  de                                            I.  C.  Poiană
                    studiază  temeinic  metodele  sovie­  experimentare  şi  cercetare  a  me­
                    tice  şi  se-  fac  experienţe.  Rezulta­  todelor  agrotehnice  înaintate,  col­
                    tele  acestei  munci  vor  ajuta  gospo­ ţurile  roşii  vor  da  şi  mai  mult  aju­
                    dăria  colectivă  în  bătălia  pentru  tor în  lupta  pentru o recoltă  bogată      Ploaia  şi  zăpada
                    recolte  cât  mai  bogate.        în  al  doilea  an  al  planului  cinci­
                      La  cercul  agrotehnic  colectiviştii  nal,  în  lupta  pentru  întărirea  leului
                                                                                           Aţi  văzut,  deseori  în  dimineţile  care  gospodină  care  ştie  cum  se
                    învaţă  despre  foloasele  iarovizării  nou.                         de primăvară, sau  toamnă,  ridicân-  prelinge apa  depe capacul  rece care
                                                                                         du-se  deasupra  arăturilor  proaspe­ acoperă  oala  cu  fiertură.
                                                                                         te,  un  fel  dejum  alb.           Când  norii  în  drumul  lor  întâl­
                    Comune  codaşe  ta  pregătirea  însămânţărilor                         Aţi  văzut,  deasemeni,  în  dimine­ nesc  straturi  reci  de  aer,  picăturile
                                                                                         ţile  de  vară,  picături  de  apă  (de  de  apă  din  care  sunt  alcătuiţi,  se
                      In  toată  ţara,  ţăranii  muncitori  dau  dova  din  regiunea  Dolj.  Sfatul  popular
                                                                                         rouă)  pe frunzele şi  tulpinele plan­ adună  între  ele  şi  formează  pică­
                    bătălia  pentru  o  recoltă  bogată.  Pregă­ comunal  a  făcut un  plan  de muncă pen­  telor.  Toamna, ori  primăvara,  când  turi  mai  mari,  mai  grele.  Noile  pi­
                    tirile  în  vederea  campaniei  însămânţă-  tru  pregătiri  şi  raportează  săptămânal
                    rilor  de  primăvară  sunt  în  toi.  Nume­ mersul  lucrărilor.  Toate-s  bune  după   vremea  este  mai  răcoroasă,  în  loc  cături  nu  mai  pot  pluti,  ci  cad  la
                                                                                                                           pământ  sub  formă  de  ploaie.
                    roase comune ca  Furceni-Tecuci, Teasc-  rapoarte.  Adevărul  este  altul  însă.  In   de  rouă,  vedem  dimineaţa  brumă.  Când  temperatura  este  sub  zero
                                                                                           Pe  cer,  atât  vara,  cât  mai  ales
                    Dolj  sau  Radu  Negru-Călăraşi,  sunt  comuna  Sadova  pregătirile  pentru  în-   iarna,  plutesc' deseori  nori  groşi,  grade  picăturile  de  apă  înghiaţă
                    fruntaşe  la  pregătirile  pentru  însă-  sămânţări  se  fac  la  întâmplare.  De                      şi  iau  diferite  forme  ajungând  la
                    mânţările  de  primăvară.         aceea  s’au  reparat  doar  20  la  sută  din   din  care  cad  ploile  şi  zăpezile.  pământ  sub  formă  de zăpadă.
                      Ducând  bătălia  pentru  pâinea  po­ totalul  uneltelor.  Deasemenea,  din   De  unde  vin  oare toate  acestea ? ’
                    porului,  ţăranii  muncitori  veghează  ca  1.475, de  planuri  de  cultură  câte  tre­ Cum  ne  putem  explica  toate  aceste   Fiecare  ţăran  muncitor  cunoaşte
                    duşmanul  de  clasă,  chiaburii,  să  nu-şi  buiau  împărţite  până  acum,  au  fost  fenomene  naturale  ce  se  petrec  în  însemnătatea  apei, pentru  creşterea
                    poată  îndeplini  uneltirile  de  a  sabota  date  ţăranilor  muncitori  numai  950.  jurul  nostru ?  plantelor.  De  aceia,  se  fac o  seamă
                    campania  însămânţărilor.         Cu  o  totală  lipsă  de  interes,  sfatul   înainte  vreme  oamenii  erau  stă­  de  lucrări  agrotehnice  care  să  pă­
                      In  timp  ce ţăranii  muncitori  din  co­ popular  nu  a  împărţit  nici  până  acum  pâniţi  de  felurite  credinţe  deşarte.   streze  cât  mai  mult  apa  în  pământ
                    muna  Buda  zoresc  cu  terminarea  pre­ cultivatorilor  cantitatea  de  750  kg.  în­ Şi  cum  de  se’ntâmpla  să  nu  plouă   Aşa  sunt  gardurile  de  oprire  a  ză­
                    gătirilor,  chiaburul  Constantin  I.  Par-  grăşăminte,  repartizată  de staţiunea  de  un timp, credeau că moroii au mân­  pezii  pe  ogoare,  care  trebue  făcute
                    fenie  până  la  10  Februarie  nu  începuse  egrenat  bumbac.       cat  ploaia.                      pentru  a  asigura  umezeală  primă­
                    reparatul  uneltelor  şi  nici  nu-şi  procu­  Comunele- care  au  rămas  în  urmă  cu   Adevărul  însă  nu-i  greu  de  do­  vara.
                    rase seminţele. Dar chiaburul' a  fost de­ pregătirile  în  vederea  însămânţărilor,   vedit.  Toate  gospodinele  noastre   Ih  Uniunea  Sovietică  se  fac  i’u-
                    mascat  la  timp  şi  obligat  să  facă  lu­ trebue  să  iasă  din  acest  impas.  Tre-  ştiu  că  atunci  când  lasă în  puterea   crări uriaşe care asigură  apa  pe te­
                    crările  de  pregătire.           buesc  mobilizate  toate  forţele  pentruca  verii  un  vas  cu  apă  afară,  apa   renurile  cultivabile,  chiar  pe  timp,
                      Pot fi  date  multe exemple de comune   pregătirile  să  se  facă  în  condiţii  bune   scade.  Ce  se  întâmplă ?  Căldura   secetos.  Plantaţiile  de  perdele  de
                    care  înţeleg  să  răspundă  cu  cinste   şi  la  vreme.  Numai  aşa  se  vor  putea   soarelui  preschimbă  o parte de  apă   păduri  măresc umezeala  atmosferei
                    Hotărîrii  partidului  şi  guvernului  cu  porni  însămânţările  la  timpul  potrivit,   în  aburi  (vapori  de  apă)  care  se   prin  vaporii  ce  ies  din  frunzele  co­
                    privire  la  însămânţările  de  primăvară.  pentru  a  asigura  o  recoltă  bogată.  ridică  în  aer.  întocmai  cum  scade   pacilor.  Bazinele de  reţinere  a  ape­
                                                                                                                           lor,  care se  fac  od'ată  cu  marile  hi­
                      Dar  sunt  şi  comune  în  care  pregă­  Căminele  culturale  trebue  să  folo­ apa  în  oala  depe  foc.  drocentrale şi canale, reprezintă re­
                    tirile  merg  slab.  Iată  de  pildă  în  co­  sească  toate  mijloacele  care  le  stau  la   Tot  aşa-i  şi  în  natură.  Puterea   zervoare  uriaşe  din  care  apa  este
                    muna  Ţepu,  raionul  Tecuci,  sfatul   îndemână   (conferinţe,  şezători,  seri   căldurii  soarelui  preface  în  vapori   îndrumată  după  nevoi,  pe  terenu­
                    popular  nu  sprijină  deloc  pregătirile   culturale,  cercuri  de  studii,  biblioteci,  o parte din apa oceanelor, lacurilor,   rile  irigate.
                    pentru  însămânţări.  Aici  toată  munca   gazete  de  perete,  manifestări  artistice)  râurilor şi o  amestecă cu aerul, îm-   Urmând  pilda  Uniunii  Sovietice
                                                                                         prăştiind-o  în  văzduh.
                    a  fost  lăsată  pe  seama  agentului  agri­ pentru  a  sprijini  buna  desfăşurare  a   Vaporii, de  apă  se  ridică  tot  mai   se  înfăptuesc  şi  la  noi  în  ţară  lu­
                    coli  De  aceia,  planurile  individuale  de  pregătirilor  de  însămânţări.  sus. Acolo dau  de pături  de aer din   crări  care  în  viitor  vor  birui  lipsa
                    cultură  nu  au  fost  înmânate  nici  până   Recolta  bogată  obţinută  în  urma   ce în  ce mai  reci.  Atunci  vaporii  se   apei  îh  asigurarea  unei'  producţii
                                                                                                                           de  apă  în  anii  sau  anotimpurile se­
                    Ia  18  Februarie,  iar  reparaţiile  erau   muncilor  bine  şi  la  timp  făcute,  va  fi  o  condensează,  adică  se  prefac  la  loc   cetoase.  Cunoscând  însemnătatea
                    făcute  Ia  această  dată  deabea  la  jumă­ răsplată  meritată  pentru- ţăranii  mun­ în  părticele  de  apă,  atât  de  mici  şi   apei  în  asigurarea  unei  producţii
                    tate  din  numărul  uneltelor,  atelajelor,  citori,  va  asigura  hrana  poporului  nos­  de  uşoare,  încât,  plutesc  prin  văz­  agricole  rodnice,  ţăranii  muncitori
                                                                                         duh. Milioane şi milioane de aseme­
                    maşinilor.                         tru  muncitor, va  întări  puterea  de cum­                         trebuie  să  ia  toate  măsurile  care
                                                                                         nea  picături,  plutind  la  un  loc,  at-
                      Lipsuri  mari în  pregătirea campaniei  părare  a  leului  nou,  ne  va-  întări  în   cătuesc  norii.  Despre  condensarea   duc  la  oprirea  apei  în  pământ".
                    însămânţărilor  sunt  şi  în  comuna  Sa-  lupta  noastră pentru  pace  şi  socialismi vaporilor  de  apă  îşi  dă  seama  fie­  Profesor  G.  Georgescu
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15