Page 11 - Albina_1952_02

A L B I N A 3

De ce a rămas în urmă comuna Bratovoeşti Fruntaşi la colectări
Roşea Mie din Şelimbăr, raionul predau şi cota de carne pentru ca
cu îndeplinirea planului de colectări Sibiu, este unul din sutele de mii să ajut pe fraţii noştri muncitori
de ţărani muncitori împroprietăriţi care au luptat pentru ca noi': să
de cereale pe 1951 prin reforma agrară din 1945. avem un trai şi mai bun.
El ştie că fără ajutorul clasei Tot în comuna Şelimbăr, ţăranul
Raionul Craiova are 38 comune. pulpana lui Buturugea, nu şi-a achitat
Dintre acestea, 36 şi-au îndeplinit pla­ cotele la colectare. muncitoare niciodată nu ar fi avut muncitor Moisă Gheorghe şi-a pre­
nul de colectare la cereale, iar comu­ Nu şi-a predat cotele nici o parte pământ. Pentru aceasta şi pentr.u- dat întreaga cotă de carne cu care
că de alte multe ori a fost ajutat fusese programat. In plus el a pre­
na Teasc e pe cale să şi-d îndepli­ din salariaţii sfatului popular ca Va- de clasa muncitoare, ţăranul mun­ dat alte 6 kg. carne, plătită la pre­
nească. Numai una singură şi anume sile Stănăşel, Vlad Ştefan, Sandu R. citor Roşea Ilie a fost primul la ţul oficial. Prin aceasta Roşea Ilie,
comuna Bratovoeşti, a rămas ,în urmă, Traian, Fiţa Constantin, Popescu Se- predarea cotelor către stat, obţi­ Moisă Gheorghe şi alţii ca ei dove­
realizând până în prezent abia 55 la bastian. nând chitanţa Nr. 1 pe raion.
sută din plan. desc că au înţeles pe deplin să răs­
De asemenea lipsuri a dat dovadă şi — Am dat cu drag la colectare—
In faţa acestei situaţii, îţi pui pe căminul cultural. Colectivul de condu­ spune Roşea Ilie — pentru că ştiu pundă aşa cum se cuvine eforturi­
bună dreptate întrebarea : care să fie cere al căminului cultural, în frunte că prin aceasta contribui Ia întă­ lor ce le depun muncitorii pentru
explicaţia ? Ce-a făcut în comună sfa­ cu directorul Măndăcan Roman, nici rirea statului nostru de democraţie îndeplinirea planului nostru cinci­
tul popular pentru a duce planul la măcar nu s’a gândit că are datoria să populară. Acum mă pregătesc să nal, pentru pace şî socialism.
îndeplinire ? se preocupe de problema colectărilor.
La asemenea întrebări, Mihai Gale- Ţăranii muncitori din comună n’au
şeanu, preşedintele comitetului execu­ avut prilejul să asculte la căminul
tiv al sfatului popular, îţi răspunde: cultura1! măcar o singură conferinţă
— Colectările ? Păi merg, tovarăşe. despre îndatorirea patriotică de a pre­
Facem şi noi ce putem. da cotele la colectare. Nu li s’a arătat
Iar Păun Ilie, secretarul comitetului că produsele industriale cu care este
executiv al sfatului popular se ascunde plină cooperativa, sunt făcute de mun­
în dosul „greşelilor omeneşti”. citori în fabrici şi uzine şi că sforţă­
— Numai cine nu munceşte, nu .gre­ rile muncitorilor trebuesc la rândul
şeşte, spune el. Şi-apoi, vezi dumneata, lor sprijinite de ţăranii muncitori. In
sunt atâtea probleme care nu pot fi gazeta de perete nu s’a scris niciun
cuprinse de puterile unui simplu secre­ articol despre colectări. Comuniştii Ma­
tar de sfat popular. rin Pârvu, Gheorghiţâ Badea, Ilie Păun
Să vedem acum câtă „dreptate” au şi alţi ţărani muncitori ca Dumitru
aceşti .tovarăşi, care după felul cum Florieel şi -F.lena Vlad, au fost prin­
gândesc şi cum lucrează, nu se deose­ tre primii care şi-au predat cotele,
besc cu mult de vechii funcţionari ai dar nu au fost popularizaţi în nici o
aparatului de stat burghezo-moşieresc. şezătoare, după cum n’au fost criticaţi
nici cei care se lăsau pe tânjală. Că­
.„Greşelile” comitetului executiv al minul cultural ri’a demascat uneltirile-
sfatului popular comunal, sunt birocra­ chiabureşti, n’a dat pe faţă pe chia­
tismul, lipsa de vigilenţă şi adormirea burii care au sabotat colectările. Care
luptei de clasă, cârdăşia cu chiahurii. este activitatea celor 15 învăţători din
Că doar n’o fi „greşeală omenească”, comună, pe tărâm cultural ? Prin ce Ţărani muncitori din comuna Nocrich, regiunea Sibiu, predând La baza
de recepţie din comună cotele de cereale cuvenite Statului
faptul că chiaburii au fost lăsaţi să au răspuns ei grijii care le-o arată -
speculeze produsele sub nasul autori­ partidul şi guvernul ? ---------------------------£5»---------------------------
tăţilor locale, ca apoi să fie căinaţi că Deşi colectările de cereale în raio-
nul Craiova s’au desfăşurat în bune, Predândusşi cotele de carne
„săracii de ei“ n’au de unde da. Asta
condiţiuni, sfatul popular raional poar­
se cheamă la tovarăşul preşedinte a
tă partea sa de vină pentru lipsurile’ aprovizionează pe muncitori
face „tot ce se poate”. Iată-I de pildă, din comuna Bratovoeşti. Sfatul popu­
pe bogătanul Nicolae Dumitrescu, pro­ lar al raionului trebuia să nu lase Iu-: şi primesc bani noi, puternici
prietar a 42,53 hectare pământ ara­ crurile să ajungă aici. Secţia de cultură ;
bil. Din 10.220 kg. grâu el a dat numai şi artă a sfatului popular raional nu Imediat după primirea obligaţii­ citori au predat peste 15.000 kg.
4.853 kg. Iată-1 şi pe Gheorghe Dincă, s’a sesizat de amorţeala în care căzuse lor privitoare la cotele de carne cu­ carne. In raionul Curtea de Argeş,
venite statului, ţăranii muncitori în cursul săptămânii trecute, ţăranii
cd cu 45,90 hectare de pământ, care căminul cultural. din regiunea Argeş au început să se din satele din jur au pornit icătre
Trebue să se ia măsuri imediate'
a dat la colectare numai 892 kg. grâu pregătească pentru predarea cote- baza de recepţie cu steaguri, ma-
din 9.482 kg. penlruca planul de colectări să fie în­ ilor. In raioanele Costeşti şi Curtea nifestându-şi în faţa sediului comi­
Se poate oare îndeplini planul de deplinit fără întârziere şi în comuna de Argeş, organizaţiile de partid si tetului raional de partid, dragostea
colectări dacă chiaburii sunt lăsaţi de Bratovoeşti. Trebuesc pedepsiţi fără organele de stat au organizat .nu­ faţă de regim, liotărîrea de a lupta
cruţare toţi cei ce cu bună ştiinţă sau meroase adunări la căminele cultu­ pentru întărirea noului ban, împo­
capifl lor ? Şi asta, cu atât mai mult, rale, unde au arătat ţăranilor mun­ triva chiaburilor care ar încerca să
cu cât cei doi chiaburi nu sunt flori din neglijenţă au sabotat îndeplinirea citori importanţa predării la timp facă speculă sau să nu-şi predea co­
rare în comuna Bratovoeşti. Ca ei mai planului de colectări. Căminul cultural a cotelor. Deasemeni, în raionul tele.
trebue trezit la viaţă cu ajutorul, în
sunt şi Ion Măcărău, Dumitru Coto- •Costeşti agitatorii au mers din casă Căminele-culturale trebue să con­
primul rând, al învăţătorilor care au ţ
ran, Gheorghe N. Gheorghe şi alţii. în casă şi apoi tot ei au fost primii tinue acţiunea de lămurire a ţărani­
Mai poate vorbi ţăranilor muncitori datoria să sprijine prin activitatea lor : care au pornit cu cotele către baza lor muncitori, îndemnându-i .mai
culturală, toate măsurile regimului
despre colectări Buturugea Tudor, vice­ de predare. Fruntaşe în raionul ales să se strângă câte 3—4 gos­
nostru.
preşedintele comitetului executiv al Costeşti în predarea cotelor de car­ podării pentru a preda la bază şi
sfatului popular ? Desigur că nu, pen- In felul acesta, .fiecare ţăran mun­ ne sunt comunele Deagurile, Recea, vite mai mari, nu numai vite tinere.
citor din comună va fi pe deplin lă­
trucă el este printre cei care nu-şi pre­
murit de înalta datorie patriotică de : Isvoru Intr’o singură zi, la baza de M. Chiriac
daseră până în ultimul timp cotele în irecepţie din Costeşti, ţăranii mun­
întregime. Ba ceva mai 'mult. Şi-a a-şi preda cotele la colectare. Va creş- ' corespondent
făcut planuri de -cultură separate te în conştiinţa tuturor ţăranilor mun-t
pentru el şi fiul său, deşi locu­ citori din Bratovoeşti înţelegerea că Prin vânzarea produselor agricole la cooperative,
iesc sub acelaş acoperiş, muncesc îndeplinirea datoriilor faţă de stat ne
împreună şi mănâncă la aceiaşi masă. întăreşte în lupta noastră pentru pace, se întăreşte leul nou
Cât priveşte purtarea faţă de chiaburi, întăreşte puterea banului nou, ne des-' In comuna Furculeşti, -raionul Cooperativa din comuna Drăgă-
el duce bună casă cu ei. Deseori se chide căi noi de belşug şi fericire . Alexandria, după apariţia Hotărîrii neşti, raionul Alexandria, a cumpă­
duoe şi bea la chiaburul Gheorghe N. A. Radu cu privire la efectuarea reformei bă­ rat în trei zile, cu bani noi 6.000 kg.
neşti şi la reducerile de preţuri, grâu. Printre ţăranii muncitori care
Gheorghe, iar acesta, fiind acoperit sub A. Băbeanu
primii care şi-au valorificat produ­ şi-au vândut grâul Ia cooperativă
sele prin cooperativă au fost colec­ se numără şi Gheorghe Cristian,
tiviştii. Colectivistul Petre Ghebu a Marin Badea, Alexandru Drăgan,
Valorificări de produse agricole vândut cooperativei, a doua zi după Marin Tudorache şi Stancu Mitrea.
prin cooperativă reforma bănească, 250 kg. grâu.
Exemplul lui a fost urmat şi de alţi Numai ei au valorificat 3.254 kg.
Ţăranii colectivişti din comuna rumb. Pilda ţăranilor colectivişti a ţărani muncitori din comună, care grâu.
Pănelţ, regiunea Mureş, contribue la fost urmată şi de ţăranii muncitori au venit în mare număr la coope­ Şi la cooperativa orăşenească din
întărirea puterii de cumpărare a din comună, care în câteva zile au rativă să-şi vândă produsele agri­ Alexandria au venit ţăranii munci­
leului nou. Ei valorifică surplusul valorificat prin cooperativă 4.000 cole. Astfel, Marin David a vândut tori să-şi valorifice cerealele. De
lor de produse prin cooperativă. kg. grâu şi .porumb, 300 ouă şi câ­
Astfel, ţăranul colectivist Ion Ignat teva zeci de kilograme de untură. 1G50 kg. porumb, iar Petre Mihă- exemplu, Vasile Lungu a valorificat
a valorificat prin cooperativă 200 ilă 196 kg. porumb. In câteva zile, 750 kg. grâu, Stan Ion 533 kg. grâu
kg. grâu. Ştefan Barâboş 170 kg. Prin valorificarea produselor ei ca­ cooperativa din Furculeşti a cum­ şi Gh. Dumitru 321 leg. porumb.
grâu, Şandor Torok 300 kg. grâu. pătă bani buni cu-care îşi cumpără părat produse agricole în valoare Gh. Lupu
Alţi colectivişti au valorificat po­ mărfuri necesare traiului lor. de-6.000 lei. corespondent