Page 12 - Albina_1952_02
P. 12

4                                                                                                                       A L B I N A
                                           tara

                                 Cum  a  luat  fiinţă                                           Bani  noi, bani                    buni

                  gospodăria  colectivă  din  Orodelu                                  Alexandru  Chiosea  ieşi  din  ogradă,  sei  muncitoare.  Cu  toate  că  am  primit
                                                                                     purtând  subţioară  un  săcuşor  cu  o  atâta  ajutor,  noi  nu  am  răspuns  în  a-
                   Mănoase  sunt  ogoarele  Doljului,  culesul  le-au  făcut  cu  maşinile  dublă  de  grâu.  Trecu  pe  lângă  căminul  ceiaşi  măsură,   lată  un  exemplu.  La
                 dar  de  rodul  bogat  al  pământului  S.M.T.-Plopşor.  Marin  F.  Bica,  cultural,  unde,  ca  deobicei,  erau  adu­ cooperativă,  în  cursul  anului  1961,  s’au
                 se  bucurau  moşieri  ca  Aurel  Ge-  Constantin  Boabă  şi  alţi  întovără­ naţi  oameni  mulţi.  Nu-I  lăsă  inima  să  adus  mărfuri  industriale  în  valoare  de
                 blescu  sau  Popescu  Constantin,  şiţi  care  înainte  vreme  munceau  la  nu  se oprească  puţin.  Foştii  robi  de  pe  27 milioane lei,  dar s’au  valorficat pro­
                 care,  din  2.743  hectare  ale  comu­ chiaburi  pentru  o  sită  de  mălai,  au  moşia  lui  Aurel  Pană  vorbeau  aprins  duse  ţărăneşti  numai  în  valoare  de  un
                 nei  Orodelu,  stăpâneau  jumătate.  obţinut  muncind  în  întovărăşire,  despre  reforma  bănească  şi  despre  re­  milion  lei.
                 O mare  parte  din cealaltă jumătate  câte  2.000—3.000  kg.  cereale.  ducerile  de  preţuri.           —  Mă  uit  la  banii  ăştia  noi,  bani
                 era  proprietatea  chiaburilor.  Pe  ce   Interesul  pentru  munca  în  colec­  Nicolae  Puiu,  preşedintele  comitetu­ buni,  —  glăsui  şi  colectivistul  Petcu
                 rămânea,  petece de teren învârstate   tiv  a  crescut.  Ţăranii  muncitori  se   lui  executiv  al  sfatului  popular,  tocmai  Fundeanu.  Trebue  să-i  păzim,  să  lup­
                 de  haturi,  trudeau  ţăranii  săraci  şi  interesau  de  viaţa  gospodăriilor   povestea  despre  câte  s’au  înfăptuit  la  tăm  pentru  întărirea  lor.   Produsele
                 mijlocaşi,  fără  măcar  să  poată  colective vecine. Au  alcătuit  o dele­  ei,  în  comuna  Dragalina  din  raionul  noastre  să  le  ducem  la  cooperativă,  la
                 scoate  hrana  trebuitoare copiilor.  gaţie  care  a  vizitat  gospodăria  co­  Călăraşi,  de   regimul  de  democraţie  piaţă,  la  târg  şi  să  le  vindem  muncito­
                   S’au  ridicat  ţăranii  din  Orodelu,   lectivă  „Steagul  Roşu”  din  Salcia,   populară.  Prin  reforma  agrară  au  fost  rilor  ieftin.
                 în  1907  pentru  dreptate  şi  pământ.   tocmai  în  vremea  când  se  împăr-   împroprietărite  cu  câte  6  pogoane,  500   —  Fu  îmi  iau  angajamentul,  a  spus
                 Au primit gloanţe şi asupriri crunte.   ţeau  veniturile.  La  întoarcerea  în   familii  de  ţărani  muncitori.  Şi,  ca  pă­ Nicolae  Dobre,  să  duc  la  piaţă  o  parte
                 Dreptate  pentru  munca  lor,  pentru   comună,  Lucian  Găină  şi  ceilalţi   mântul  dat  să  fie  folosit  din  plin,  sta­ din  produse,  pe  care  le  voi  vinde  la
                 Petre  Badea.  Costache  Zdrancotă,   din  delegaţie  au  demascat  unelti­  tul  a  venit  în  ajutor în  1946,  cu  împru­ preţuri  ieftine.  O  altă  parte din  produse
                 Marin Pirea, Costache Sarlă şi pen­  rile  ticăloase  ale  chiaburilor  Ion   muturi  în  valoare  de  20  milioane  lei.   o  voi  valorifica  prin  cooperativă.  îmi
                 tru  alţii  ucişi  atunci,  s’a  făcut  dea-   Voinescu,  Iorgu  Mustăţea  şi  Stă-   Din  banii  aceştia  oamenii  şi-au  cumpă­  iau  deasemenea  angajamentul  să  pre­
                 bia  în  August  1944,  de către  Parti­  nică  Constantin.         rat  unelte  şi  animale  de  muncă.  Păuna   dau  la  timp  cotele  la  colectare.
                 dul  Comunist  al  muncitorilor  şi  ţă­  Lenuţa  Năvârlie,  care  a  făcut                             Asemenea  angajamente  şi-au  luat  şi
                 ranilor  din  ţara  noastră  şi  de  vi­ parte  dintr’o  delegaţie  de  ţărani   T.  Coman  a  cumpărat  doi  cai  şi-o  că­  Maria  Florea,  Alexandru  Mirilă  şi  Ion
                                                                                     ruţă.  In  Dragalina  se  găsesc  astăzi
                 tezele  oşti  ale  lui  Stalin.   muncitori  români  ce  au  vizitat   casă  de  naştere,  dispensar  medical,  că­  Tulpan.
                                                   Uniunea  Sovietică, a povestit, la în­
                   Ţăranii  muncitori simţeau că tră-                                min  cultural,  cinematograf.  Lumina  e-   Ţăranii   muncitori   din  Dragalina
                 esc  într'altfel,  însă  de  sărăcie  tot   toarcere,  în  adunările  obşteşti  dela   lectrică  se  aprinde  pe  toate   uliţele.   sprijină  prin  muncă  sârguincioasă  re­
                 nu  puteau  scăpa.  Munca  după  obi­  căminul  cultural,  despre  traiul  mi­  Zece copii  de  ţărani  muncitor:  urmează   forma  bănească.  Pregătirile  pentru
                 ceiul  vechi,  pe crâmpeie de pământ,   nunat  al  colhoznicilor.  Ea  a  arătat   ia  oraş  în  şcoli  medii  şi  tehnice,  doi   campania  însămânţărilor  de  primăvară
                 făcută  cu  mijloace  şi  metode  îna­  de  pildă,  cum  colhoznicul  Salahov   sunt  studenţi,  trei  ofiţeri,  zece  sunt   sunt  pe  sfârşite.  Au  fost  reparate  plu­
                 poiate,  e sgârcită în  roade. Şi-apoi   Medjid  din  colhozul  „Ordjonichid-   tractorişti  şi  o  sută  au  ajuns  muncitori   gurile,  grapele,  secerătorile  şi  s’au  că­
                 cum să te mulţumeşti cu atât de pu­  ze”  (R.S.S.  Azerbaidjană)  a  primit   calificaţi  în  fabrici.  Se  cultivă  în  co­  rat  pe  câmp  45.000  kg.  bălegar.
                 ţin, când  afli că sunt  în  lume ţărani   într’un  an  de  muncă  10.562  ruble,   mună  420  hectare  bumbac.  In  co­  Din  primele  zile  după  reforma  bă­
                 care  muncesc  în  altfel  şi  trăesc   3.950 kg.  grâu,  8.740 kg.  mere,  762   mună  există  S.M.T.  şi  gospodărie  de  nească,  ţăranii  colectivişti  şi  ţăranii
                 mult mai  bine ?  De asta,  dela o vre­  kg.  fructe  uscate,  122  kg.  unt  şi   stat.  La  4  Iunie  1950  a  luat  fiinţă  gos­ muncitori  şi-au  valorificat  produsele
                 me.  comuniştii  Marin  Tosun,  Cojo-   brânză,  1.300  kg.  legume  şi  altele.  podăria  agricolă  colectivă  „9  Mai”.  lor prin cooperativă, pe bani noi. Numai
                 caru  Marin, Jan  Sarlă,  Marin  Bică,   Dorinţa  ţăranilor  muncitori  de  a                          în  câteva  zile  au  fost  valorificate  sute
                 Costică  Boabă,  Lenuţa Năvârlie, lu­  forma o gospodărie colectivă a cres­  Nici  nu apucă  bine  să  termine  vorba   de  kilograme  de  produse  agricole.  Ţă­
                 minaţi  de  Partid,  au  prins  să  vor­  cut  întâi  şi-au  făcut  un  comitet  de  preşedintele sfatului  şi  luă  cuvântul  to­  ranii  colectivişti  Nicolae  Dobre  şi  Mi-
                 bească  oamenilor  despre  traiul  fe­  iniţiativă,  în  vederea  alcătuirii  gos­ varăşul  Ovidiu  Petrescu :  hăilescu  Tase  sunt  fruntaşi  la  valori­
                 ricit  al  colhoznicilor  sovietici.  Tot   podăriei  colective.  In  acelaş  timp   —  Iată  acum  o  nouă  înfăptuire  în   ficări.
                 ei  popularizau  în  adunările  dela   organizaţia  de  partid  şi-a  sporit   interesul  nostru,  al  ţăranilor  munci­  ★
                 căminul  cultural  şi  în  alte  ocazii,   munca  de  lămurire,  folosind  toate   tori:  reforma   bănească  şi  reducerile   Se  terminase  sfatul  dela  căminul
                 succesele  primelor  noastre  gospo­  formele  de  activitate  ale  căminului
                 dării  colective.                 cultural.                         de  preţuri.  Această  înfăptuire  loveşte  cultural.  Oamenii  plecaseră  la  casele
                                                     Munca  temeinică  dusă  de  orga­ în  chiaburi  ca  Ştefan  Mihai,  Vasile   lor.  Alexandru  Chiosea  luă  săcuşorul
                   In  scurtă  vreme,  mulţi  ţărani                                                                    din  colţul  unde-l  pusese  şi  ccntinuă
                 muncitori  şi-au  făcut  cereri  pentru   nizaţia  de  partid,  sprijinul  dat  de   Constantinescu,   Vasile  Gh.  Stan  şi   drumul la  cooperativă. Aici  vându grâul
                                                   căminul  cultural,  au  învins  şi  în­
                 gospodăria   colectivă.   Chiaburii   doiala  unor  ţărani  muncitori  şi   alţii  de  aici  din  sat,  care  au  strâns   iar  cu  banii  noi  primiţi  îşi  cumpără
                 din  comună  priveau  cu  duşmă­  uneltirile   chiaburilor   din   sat.  bani  cu  nemiluita  din  afaceri  şi  şarla­ cele  de  trebuinţă,  mărfuri  trimise  de
                 nie  cum  încep  să  crească  mlă-   La  27  Ianuarie  1952,  în  comuna  tanii.  Noi  trebue să  răspundem  aşa cum  muncitori.
                 diţele  unui  trai  mai  bun  pen­  Orodelu  din  regiunea  Dolj,  a  luat
                 tru  ţăranii  săraci  şi  mijlocaşi.  Cei   fiinţă  gospodăria  colectivă  „16  Fe­  se  cuvine  sforţărilor  partidului  şi  cîa-  A.  Munteanu
                 mai  înverşunaţi,  ca  Sima  Constan­  bruarie  1933”,  numită  astfel  în
                 tin,  Ion  Voinescu  şi  alţi  bogătani,   amintirea  luptei  eroice  a  ceferişti­
                 au  început  să-şi  întindă  nadele,   lor care şi-au vărsat sângele pentru                                  In  raionul  Băileşti
                 urzind  tot  felul  de  minciuni  veni­  libertate  şi  o  viaţă  mai  bună.
                 noase.  Duşmanii  au  reuşit  să  facă   La inaugurare a  luat parte şi moş   Tot mai mulţi ţărani muncitori se  unesc să-şi  muncească
                 pe  ţăranii  muncitori  Savu  Treap,   Marin  Cruceru,  unul  din  cei  care     pământul  în  întovărăşiri  agricole
                 Maria  Corâci,  Veta  Bâncă,  Ştefan   s’au  răsculat  la  1907  împotriva
                 Buturoagă  şi  Costică  Magdalena,   clicilor  burghezo-moşiereşti.  Cu   Datorită  îndrumărilor  muncitorilor  unul  „mai  slab  de  înger”,  încerca  să-l
                 să-şi  retragă  cererile  .       glas  domol,  el  a  spus  în  adunarea  dela  S.M.T.  Băileşti  şi  activităţii  că­ prindă  în  undiţă  cu  fel  de  fel  de  min­
                   Munca  de  lămurire şi convingere  sărbătorească :                minelor  culturale,  tot  mai  mulţi  ţărani  ciuni.
                 dusă  de  comunişti  printre  ţăranii   —  Noroc  şi  belşug,  dragii  mei.  muncitori  din  raionul  Băileşti  se  unesc   După  ce  chiaburul  Stănescu  Manea
                 muncitori  a  sporit.  Pentru  a  dove­ Să  vă  bucuraţi  de traiul  nou  al  co­ să-şi  muncească  pământul  în  întovără­ a  fost  demascat  şi  dat  afară  din  comi­
                 di  ce  înseamnă  a  lucra  pământul  piilor  şi  nepoţilor  voştri,  aşa  cum  şiri  agricole  întocmite  temeinic.  Trac­ tetul  de  iniţiativă,  ţăranii  muncitori
                 cu  maşini  şi  tractoare  pe  tarlale  mă bucur eu azi de viaţa  asta  nouă.  toristul  Atanasie  Dincă  a  mers  de  mai  s’au  înscris  cu  drag  în  întovărăşire.
                 întinse,  ei  au  înjghebat  o  întovără­          Aurel  Frigioiu   multe  ori  în  comuna  Ciocoiaşi.  Acolo,  Până  acum s’au  înscris 85 ţărani săraci
                 şire  agricolă.  Aratul,  semănatul,               corespondent     cu  ajutorul  organizaţiei  de  partid,  al  şi  mijlocaşi.  Acum ei sunt  pe cale  să-şi
                                                                                     sfatului  popular  şi  al  căminului  cul­ aleagă  comitetul  de  conducere,  după
                                                                                     tural,  a  sprijinit  alcătuirea  unui  comi­ care  vor  semna  contractul  cu  S.M.T.
                                                                                     tet  de  iniţiativă  în  vederea  unei  înto­  Cu  ajutorul  comuniştilor,  al  sfaturi­
                                                                                     vărăşiri  permanente.  Apoi  a  început  lor  populare  şi  al  activiştilor  cămine­
                                                                                     munca  de  atragere  a  ţăranilor  munci­  lor  culturale,  muncitorii  dela  S.M.T,
                                                                                     tori  în  întovărăşire.  La  căminul  cultu­  Băileşti  au  reuşit  să  pornească  la  alcă­
                                                                                     ral  a  fost  prelucrată  Hotărîrea  din  18  tuirea  multor  întovărăşiri  agricole.
                                                                                     Septembrie  1951,  cu  privire  la  gospo­  Spre  deosebire  de  realizările  dm
                                                                                     dăriile  colective  şi  întovărăşiri. S’a  tre­  multe  comune  din  raionul  Băileşti,  in
                                                                                     cut  după  aceea  la  munca  de  lămurire  comuna  Negoi,  activitatea  pentru  alcă­
                                                                                     dela  om  la  om,  arătându-se  fiecărui  tuirea  unei  întovărăşiri  a  fost  ţinută  in
                                                                                     ţăran  sărac  şi  mijlocaş  foloasele  pe  loc  de  către  preşedintele  comitetului
                                                                                     care  le  are  prin  lucrarea  pământului  executiv  al  sfatului  popular  şi  de cămi­
                                                                                     pe  tarlale  întinse,  cu  maşinile  statului.  nul  cultural.  Tractoristul  trimis  aici
                                                                                     Mulţi  ţărani’ muncitori  s’au  hotărît  să  n’a  primit  nici  un  fel  de  sprijin  din
                                                                                     se  înscrie  în  întovărăşire.  Nu  trecu   partea  căminului  cultural, care nici mă­
                                                                                     mult timp  şi  unii  se răsgândiră  ca  prin   car  n’a  prelucrat  Hotărîrea  din  18  Sep­
                                                                                     minune.  „Care  să  fie  pricina?”  se  în­
                                                                                     trebau  tovarăşii  din  organizaţia  de   tembrie.  Tovarăşul  Stănică  Purcărea,
                                                                                     bază  şi  comitetul  de  iniţiativă.  Lucru­ preşedintele  comitetului  executiv  al
                                                                                     rile  s’au  lămurit  într’o  zi  la  o  adunare  sfatului  popular  comuna!  pretinde  că
                                                                                     la  căminul  cultural,  când  ţăranii  mun­ el  „n’are  timp  şi  pentru  întovărăşiri”.
                                                                                     citori  au  dat  pe  faţă  uneltirile  chiabu­ Dar  lipsurile  căminului  cultural  şi  ale
                                                                                     rului  Stănescu  Manea.  Duşmanul  de  tovarăşului  Purcărea  nu  pot  opri  în
                        Tractoriştii  şi  mecanicii  dela  S.M.T.  Sighişoara,  regiunea  Sibiu,   bogătan  se  strecurase  în  comitetul  de  loc  avântul  ţăranilor  muncitori,  care,
                    pregătesc  maşinile  şi  uneltele  pentru  buna  desfăşurare  a  campaniei   iniţiativă  al  întovărăşirii,  ajungând  mobilizaţi  de  organizaţia  de  partid,
                    agricole  de  primăvară.                                         chiar  vicepreşedinte  al  acestui  comitet.  vor  face  curând  o  întovărăşire  şi  ia
                        lată  în fotografia  de  mai  sus  pe  tractoriştii fruntaşi  Boitos  llie  şi   In  vorbe  şi  de  ochii  lumii,  chiaburul  ei  în  comună.  Trăgând  brazde  adânci
                    Fleischer  Ion,  evidenţiaţi  în  campania  agricolă  de  toamnă,  revizuind
                    motorul  unui  tractor  K.  D.  35.                              „lupta  din  răsputeri”  pentru  întovără­ peste  haturile  păgubitoare,  ei  vor  avea
                                                                                     şire,  dar  când  se  afla  singur  cu  câte  mai  mult  belşug  în  casele  lor.
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17