Page 14 - Albina_1952_02
P. 14
6 A L B I N A
Cum reuşesc Au terminat pregătirile pentru însămânţările de primăvară „Voi întâmpina 8 Martie
să ţin o bună evidenţă Ţăranii colectivişti din Brăneşti, Pe ogoarele gospodăriei colective muncind şi mai cu sârg"
regiunea Botoşani, au început, după au fost cărate 32 vagoane de băle
a muncii un plan bine chibzuit, pregătirile gar şi mari cantităţi de îngrăşă Tovarăşi,
pentru campania însămânţărilor de minte chimice. La această muncă, Cu doi ani in urmă, m avi înscris
Acum doi ani, când am început
munca de socotitor in gospodăria colec primăvară. Fiecare echipă, fiecare s’au evidenţiat: loan Soare şi lo- in gospodăria agricolă oclecCvă „Drum
tivă „1 Mai" din Ciocârlia de Jos-Con- ţăran colectivist ştia ce are de fă nescu Ştefan. nou" din satul nostru.
stanţa, nu aveam prea multe cuno cut. Roadele muncii organizate n’au Consiliul de conducere a înche Viaţa mea din trecut a fost ca a tu
ştinţe. învăţasem numai cinci clase întârziat să se arate. Pregătirile au iat contractul de muncă între turor ţărăncilor muncitoare ţinute în
primare. Sprijinit de organizaţia de fost terminate cu o săptămână îna S.M.T. şi gospodăria colectivă. întuneric şi mizerie. De câţiva ani, şi
bază şi îndrumat de tovarăşul Câteia inte de termen. Au fost reparate: S.M.T. Botoşani, prin brigada lui mai ales de când sunt colectivistă, viaţa
Gheorghe, contabilul regional dela Con plugurile, grapele, selectoarele, tri- Abadei Gheorghe, va face arăturile, mea merge pe un alt făgaş. Sc apropie
stanţa, am pornit hotărît să studiez, oarele. La atelierul de fierărie se semănatul în rânduri şi desmiriş- 8 Martie, Ziua Internaţională a Fe
ajutându-mă de experienţa socotitori lucra şi noaptea. Echipa lui loan titul. meii. Voi întâmpina această zi, stră-
lor sovietici. Astfel am studiat temei Barnea este fruntaşă la pregătiri. Ilie Vizitiu duindu-mă în muncă, pentru a contri
nic o carte despre păstrarea evidenţei bui căi mai mult la creşterea venituri
contabilităţii în colhozuri, şt mai târ lor în gospodăria noastră.
ziu „Manualul elementar de evidenţă Plătindu-şj la timp impozitele către stat, Munca mea în gospodăria colectivă
contabilă pentru gospodăriile agricole este preţuită. Eu am în. gri;ă sectorul
colective". Pentru ca în munca mea să ajută la întărirea reformei băneşti avicol (creşterea păsărilor). De curând,
nu se ivească greutăţi, ajut zi de zi pe am terminat la Suceava un curs dela
brigadieri, care ţin evidenţa zilelor- Reforma bănească şi reducerile ranca mijlocaşă Bucur Maria a care am plecat cu mui1e învăţăminte
muncă, facem împreună şedinţe de lu de preţuri înfăptuite de partid şi achitat şi ea aproape jumătate din despre creşterea păsărilor. Abia după
cru şi iau parte cu regularitate la toate guvern au lovit în speculanţi şi impozitul de 263 lei. cursuri mi-am dat seama cu câtă chib
şedinţele şi adunările care au loc în chiaburi, sporind în acelaş timp ve In comuna Moşma, în fruntea ce zuinţă trebue să îngrijesc cel-' 250 de
gospodăria colectivă. La fiecare l şi niturile celor ce muncesc. De aceea, lor ce şi-au plătit impozitele în lei păsări ale gospodăriei tsAetlivc. Nu
15 ale lunii fac verificarea şi totaliza- ţăranii muncitori din Şeica Mare, noi, au fost ţăranii mijlocaşi Ion mărul păsărilor va creşte. Gospodăria
raionul Mediaş, au pornit să spri
rea zilelor-muncă, le trec în registrul jine cu dragoste noul ban. Valori- Popa şi Povară Axente. şi-a pus în plan să cumpere încă 400 de
mare şi afişez graficul pentru a fi văzut Lămurind şi pe alţi ţărani mun găini de rasă.
de toţi colectiviştii. Deasemeni, am ficându-şi produsele prin coopera citori că achitându-şi la timp impo
grijă ca toate materialele ce intră tivă sau vânzându-le la piaţă, di zitele către stat, întăresc puterea Acum ştiu să îngrijesc oosările în
sau ies din gospodărie să fie în rect consumatorilor, ei primesc banului nou, îmbunătăţindu-şi şi mod ştiinţific. In primul rână. le dau
registrate în aceiaşi zi. O deosebită bani noi, puternici, din care îşi plă viaţa lor, comunistul Martin Mar mâncare de două ori pe z i. dimineaţa
grijă am ca nu cumva să ţie folosite tori din comuna Copşa Mică a plătit şi seara. In timpul ouat ului, hrănesc
fondurile în alte scopuri, decât ace tesc şi impozitele cuvenite statului. mai bine păsările. Le dau mai mult
lea pentru care au fost repartiza Astfel, ţăranul sărac Bârloncea 250 lei din impozitul ce-1 datorează ovăz şi iarbă tocată. Abia aştept să pun
te. Mă străduesc ca gospodăria noa Vasale a dat 20 lei din impozitul pe statului. în funcţiune cele două clocitori artifi
stră să răspundă la timp cu dato care îl are de dat către stat. Ţă- V. Răileanu şi A. Grecu ciale, eu ajutorul căro-a voi scoate
riile faţă de stat, faţă de S.M T., etc. 2.000 de pui.
Organizaţia de bază din gospodărie ------------------ - ■■ o -------------------------- Aş putea să vorbesc mult despre
îmi arată lipsurile care se ivesc pe te
ren. Cu experienţa mea şi cu ajutorul Ţăranii muncitori din comuna Topleţ au cinematograf munca mea ce mi-î atât de ti < agă, des
organizaţiei de bază caut să ajut şi pe Mare a fost bucuria ţăranilor fapte. Intr’un cadru festiv, ţăranii pre rolul mare pe care-i av-m noi, fe
alţi socotitori din alte gospodării co muncitori din comuna Topleţ când meile in construirea sccia'îsmutuî la
lective. au aflat că vor avea cinematograf. muncitori, intelectualii şi pionierii ite.
Respectând întocmai sarcinile ce-mi Astfel ei au văzut din nou că grija au sărbătorit deschiderea noii săli. Eleonora Ferecan
revin, reuşesc să ţin o bună evidenţă a partidului şi a guvernului pentru După serbare a urmat filmul
muncii in gospodăria noastră. ridicarea nivelului cultural al ţără sovietic „Misiunea secretă”. membră în gospodăria colectivă
din comuna Scheia, raionul
Tudor Muşat nimii muncitoare se dovedeşte prin Bohatir Leon Suceava
Ciocârlia de Jos din raionul Con să-mi ţin caii, să-mi repar căruţa, plu
stanţa este unul dintre satele dobro In vizită la colectivistul Ion Nichifor gul
gene. In anul 1950, primăvara, 52 fa — Eu, deşi am 6 hectare de loc —
milii de ţărani săraci şi mijlocaşi, ro s’a străduit omul, pământul lui împăr — Nu vă pot arăta chiar lot ce am, vorbeşte Obârmec Acai. am rămas de-
mâni şi ţătari, şi-au unit puterile şi pă ţit în fâşii înguste nu putea rodi ca tar — Ie spune zâmbind Nichifor. Ar tre abia -cu 330 kg. grâu în toamna asta.
mântul în gospodăria colectivă „1 Mai”. lalele gospodăriei colective lucrate cu bui să umble nevasta prin toate lăzile, Nu m’am înscris .în gospodăria colec
Au adus oamenii în gospodăria colec maşini după metodele ştiinţifice. In a- iar eu să mă urc în pod şi să cobor tivă şi rău am făcut. Astăzi .văd ,pe de
tivă 432 hectare, 34 cai, tO boi, 13 că fără de aoeasta pe mijlocaşul Ion Niehi- slănina porcului ce l-am tăiat. plin adevărul şi înţeleg că cel mai bun
ruţe şi 8 pluguri. Tractoarele S.M.T.- for îl pândeau ochii chiaburilor. Barschim Ionus priveşte în jur şi
ului au brăzdat adânc peste haturi, iar — N’am să uit niciodată — spune el ochii i se opresc apoi Ia Nichifor, parcă îi să mă scriu şi eu.
munca unită şi hotărîtă a românilor şi — câinoşenia chiaburilor. In 1941 eram întrebându-l : Cum ai făcut toate aces La fel s’au convins şi Ştefan Aposto-
tătarilor colectivişti a dat roade bogate concentrat. Acasă rămăsese nevasta eu tea, că te ştiam sărac ca şi mine ? lache şi Nicolae Lungu. Nicolae
în toamna aceia. Rezultatele obţinute doi copii mici. Pe vremea aceea aveam — Să vă spun cum le-am făcut, — Lungu are 7 hectare şi jumătate de
«ie gospodăria colectivă au făcut şi pe se a.ude glasul lui Ion Nichifor. Am as loc, aproape cât avea şi Ion Nichifor.
alţi ţărani muncitori din sat să înţe un cal care fusese rechiziţionat, apoi partidului şi am intrat Anul acesta n’a rămas cu mai mult
leagă avantagiile muncii în comun, pe respins de comisie. Când a venit ordin cultat sfatul
suprafeţe întinse. Astfel, la 1 Ianuarie ca satul nostru să mai dea iun număr dela început în gospodăria colectivă. de 300 kg. grâu, iar porumb a
1951, încă 98 ramtlii au intrat în gos de cai, chiaburul Anghel Ştefan, pe a- Din veniturile căpătate în toamna lui făcut numai ISO kg. la hectar.
podăria colectivă, aducând alte 640 tunci primar, a trimis tot calul meu, 1950, mi-arn putut cumpăra ţigla şi o Cum şi-a lucrat el pământul, de unul
hectare pământ. cu toate că el avea cinci cai, scrişi toţi parte din lemnărie pentru casă. Am singur, n’a putut ieşi mai bine. Dacă
★ pe lista de .rechiziţie. dărâmat-o pe cea veche şi am pornit s’ar fi înscris în gospodăria colectivă,
înainte de a se înscrie în gospodă Când s’a constituit gospodăria colec s’o ridic pe asta. Am ajuns Ia acoperiş, cum ar fi ieşit Nioolae Lungu cu -cei
ria colectivă, Nichifor Ion avea 8 hec tivă „1 Mai" Ion Nichifor a fost printre apoi am învelit-o cu ţiglă în aceiaşi patru oameni ibuni de muncă, din fa
tare de pământ împărţit în mai multe cei dintâi care s’au înscris. El a înţeles toamnă. Anul acesta, cu nevasta şi milia lui ? Să punem numai 170 zile-
parcele. O viaţă întreagă s*a străduit că numai pasul acesta îl va scăpa de fata, am făcut 488 zile-muncă. Numai muncă de om. Erau 680 zile-muncă
să pună capăt nevoilor, muncind dis nevoi, de exploatarea chiaburească. grâu am luat 2.332 kg., în afară de ce pe care dacă le înmulţim cu 4,700 kg.
greu pământul cu plugul tras de cai. ★ lelalte produse şi bani. Am mers mai grâu cât a fost ziua-muncă la gospodă
Casa dărăpănată, moştenită dela bă Zilele trecute, un grup de ţărani să departe cu construcţia casei. Din banii ria colectivă „1 Mai”, ar fi făcut 3.196
trâni, devenea tot mai nepotrivită pen raci şi mijlocaşi, români şi tătari din căpătaţi prin vânzarea produselor ca kg. grâu. Dela 300 kg. cu cât s’a ales
tru familia lui, care începuse a se mări. Ciocârlia de Jos, au venit să-I viziteze re-mi prisoseau, am tencuit-o pe di Nicolae Lungu, ca mijlocaş, până la
Pe măsură ce copiii se ridicau, casa îşi pe Ion Nichifor. Când au ajuns aproape năuntru şi i-am pus cercevelele şi uşile 3.196 kg. grâu dacă era colectivist, este
arăta tot mai mult dărâmăturile zidu de locuinţa lui, oamenii au văzut un ce le vedeţi. Mi-am cumpărat apoi o diferenţă de care omul îşi dă seama
rilor, spărturile acoperişului şi mizeria gard nou, iar în locul casei dărăpănate, îmbrăcăminte, mie, nevestei si fetelor. astăzi cil părere de rău.
dinăuntru. Mijlocaşul Ion Nichifor una nouă, acoperită cu ţiglă, ion Ni Am cumpărat patul acesta, că n aveam; — M’am convins şi eu de viaţa şi
lupta din greu cu lipsurile, deşi cele 8 chifor are haine noi pe dânsul, ne- am crescut porc şi păsări. Înainte munoa în gospodăria colectivă, spune
hectare de loc, plugul şi caii s’ar fi pă vastă-sa la fel. In casă oamenii privesc vreme ştiţi cât o duceam de prost. Cu el astăzi. De aceea, m’am hotărît să
rut că-i pot veni de hac să/ăc'ei. Lucru perdelele dela fereastră şi patul cum ce scoteam din munca fără spor pe intru cât mai grabnic.
rile însă nu s’au întâmplat aşa. Oricât părat în ultimul timp.. pământul meu, lucrând singpr, trebuia i George Nestor
