Page 16 - Albina_1952_02
P. 16
8 A L B I N A
Ţăranii din India se hrănesc
p ili* '&■M m lăm ăn â
cu frunze şi rădăcini
Marea prietenie sovieto-chineză, forţă uriaşă In această (ară cu nenumărate bo seori, prin sate, pe marginea drumuri
găţii, ţărănimea moare de foame. De lor întâlneşti trupuri prăbuşite, băr
în întărirea păcii în lume seori în ziare se pot citi ştiri care des- baţi, femei şi copii murind de foame.
văluesc crunta mizerie ce o îndură ţă Pentru o lingură de orez, mâncarea de
! La 14 Februarie 1952, s'au împlinit şugată a anului 1950. Ţăranul chinez rănimea indiană. In ziarele din 2 Fe o zi a ţăranului indian, mii şi milioane
doi ani dela semnarea tratatului de nu mai aşteaptă cu înfrigurare ziua de bruarie 1952, se putea citi că in statul de ţărani colindă oraşe şi sate.
prietenie, alianţă şi asistentă mutuală mâine. Nu se mai teme de grozăvia Madras din India bântue foametea. Lo Guvernul reaefionar condus de Pan
dintre Uniunea Sovietică şi Republica foamei ca odinioară. cuitorii regiunii Bhadrachalam se hră dit Nehru nu se îngrijeşte câtuşi de
Populară Chineză. lată dar că poporul chinez n’a putut nesc cu frunze şi rădăcini. Situa(ie puţin spre a îmbunătăţi viaţa zecilor
Popoarele întregii lumi au sărbătorit fi înfometat, aşa cum trăgea nădejde asemănătoare au şi ţăranii din regiu de milioane de ţărani indieni. Ba, dim
cu deosebită bucurie acest fapt de haita bancherilor americani. China nile Andhra şi Tamilnad.
mare însemnătate istorică în viata ome nouă a devenit mai puternică decât Lipsit de pământ, ţăranul indian este potrivă, în loc de pâine pentru înfome
nirii. Ele îşi dau bine seama că priete oricând. nevoit să lucreze cu ziua la moşier sau taţi, trimite gloanţe. Numai in timpul
nia de nesdruncinat dintre popoarele întâmplările din ultima vreme au să ia pământ in arendă. Plata arenzii alegerilor generale ce au avut loc de
Uniunii Sovietice şi popoarele Chinei dat în vileag şi mai mult ura turbată pământului este atât de ridicată, încât curând în India, mii de ţărani au fost
Populare, care alcătuesc laolaltă a treia pe care imperialiştii o poartă poporu după un an de muncă, bietul (ăran nu împuşcaţi, deoarece s’au ridicat la luptă
parte a omenirii, întăreşte nespus de lui chinez. Războiul din Coreea l-au se alege decât cu trudă zadarnică. De pentru pământ şi libertate.
mult cauza păcii. Partizanii păcii de început cu gândul că ocupând această
pe întregul cuprins al globului pă ţară, îşi vor face o punte puternică
mântesc văd în legăturile de prietenie împotriva Chinei şi a Uniunii Sovieti
dintre Uniunea Sovietică şi R.P. Chi ce. După ce au făcut o pace separată Viaţa neînchipuit de grea
neză tăria de neînvins a forţelor păcii
asupra forţelor întunecate ale războiu cu Japonia, imperialiştii pun în mare a fermierilor americani
lui. grabă pe picior de război armata
In Statele Unite ale Americii Sud, numărul „dijmaşilor” se ri
Imperialiştii americani duşmănesc de imperialismului japonez. Deasemeni, ei cursa nebunească a înarmărilor dică la 30 la sută.
moarte China Populară. Corbii sân instruesc şi întreţin trupele fugare ale aduce mari necazuri şi pagube oa Agricultura americană duce lipsă
geroşi ai omenirii nu pot să se împace trădătorului Ciang Kai Şek aflate în menilor muncii. Asemeni muncitori şi de maşini agricole. Cifrele re
cu gândul că o ţară întinsă, având Taiwan, Taillanda şi Birmania. lor din fabrici, fermierii americani censământului din 1950 oglindesc
mari bogăţii şi o populaţie de aproape Dar aşa cum în Coreea imperialiştii şi muncitorii agricoli duc o viaţă această stare de lucruri. Peste 50
plină de suferinţe. In fiecare an să
500 milioane locuitori, le-a scăpat din americani au suferit o grea înfrângere, răcesc, striviţi de povara impozi la sută din fermierii americani nu
mână. Deaceea, neîncetat ei au căutat vor primi lovituri nimicitoare în toate telor ce cresc neîncetat şi a tuturor au mijloace tehnice, iar o bună
parte din ei nu dispun nici măcar
şi caută pe orice cale să înlăture pu acţiunile lor hrăpăreţe, îndreptate îm greutăţilor cărora nu mai e chip să de mijloace de tracţiune. „Majori
terea nouă populară şi să aducă la potriva Chinei şi a celorlalte popoare le facă faţă, mii de fermieri. Pen tatea fermierilor americani -— scrie
conducere clica de trădători şi asupri din Asia. Popoarele Uniunii Sovietice, tru a fi în stare să-şi întreţină fa ziarul Christian Science Monitor —
miliile, fermierii sunt obligaţi să-şi
tori a lui Ciang Kai Sek, slugă plecată Chinei, şi împreună cu ele popoarele vândă pământul. In schimb marii nu au putinţa să-şi procure maşi
nile agricole de care au nevoe”.
lor. încercările imperialiştilor n’au pu întregii Asii, trezite la o viată liberă proprietari de pământ îşi măresc Fermierii din partea de Miază-Zi
tut stăvili însă drumul victorios al po de victoria revoluţiei chineze, nu vor mereu moşiile. Astăzi ei stăpânesc a ţării nu au decât un număr foarte
porului chinez. Cu sprijinul Uniunii îngădui imperialiştilor americani să-şi peste 48 la sută din ferme. redus de vite de muncă. Astfel, în
Majoritatea micilor proprietari statul Missisippi, 37 la sută din fer
Sovietice, marele popor chinez a învins ducă la îndeplinire planurile lor tâlhă
de pământ sunt nevoiţi să ia în a- mieri nu au nici un cal şi nici
toate greutăţile ivite de pe urma blo reşti. Marea alianţă dintre popoarele
rendă, în condiţii înrobitoare, pă vreun alt mijloc de tracţiune. Ace
cadei economice a statelor capitaliste şi Chinei şi popoarele Uniunii Sovietice, mânt dela marii moşieri. Potrivit eaşi situaţie se întâlneşte şi în sta
într’un timp scurt, a dobândit victorii unite pe veci prin tratatul de prietenie, datelor cuprinse în ultimul recensă tele Virginia, Kentucky, Alabama
mânt care a avut loc în 1950, din şi în numeroase alte state federale
însemnate în refacerea şi desvoltarea alianţă şi asistenţă mutuală încheiat
patru fermieri americani, cel puţin din partea de Miază-Zi a Statelor
industriei şi agriculturii, în domeniul acum doi ani, este o forţă uriaşă în
unul este arendaş. In afară de ro Unite.
învăţământului şi al culturii. Recolta apărarea păcii în întreaga lume, forţă bia arendei, în Statele Unite con Datorită lipsei de mijloace teh
de cereale culeasă anul trecut a depă necunoscută până acum în trecutul o- tinuă să se plătească aşa zisa nice şi a vitelor de muncă, fermierii
şit cu 17—45 la sută. recolta îmbel menirii. „dijmă”, care este o formă nemi scot recolte foarte slabe. Trei pă
loasă de jefuire. „Dijmaşii” aren trimi din fermierii americani nu
Să fie oprită mâna călăilor dează pământ şi maşini agricole reuşesc să aibe veniturile necesare
dela proprietari, dându-le în schimb întreţinerii gospodăriei lor.
De prin închisorile Greciei şi Spa guvernanţii trădători pe banca acu. cea mai mare parte din recolta ob Viaţă şi mai îngrozitoare duc
niei răsbate din nou strigăt de aju zării. In ciuda teroarei sălbatice des- ţinută. Potrivit recensământului, 14 milioanele şi milioanele de munci
la sută din fermierii din statele de tori agricoli. Ei dorm pe câmp sau
tor. Guvernul monarho-fascist grec, în lănţuită de guvern, în întreaga Grecie
Miazâ-Zi sunt dijmaşi, iar în unele în corturi şi mănâncă hrană stri
frunte cu Plastiras, şi călăul Franco s’au alcătuit comitete de salvare a pa
state ca Missisippi, Carolina de cată.
vor sângele unor patrioţi înflăcăraţi, trioţilor. Pe tot cuprinsul Greciei, stră
luptători neînfricaţi pentru libertatea bat lozincile : „Să salvăm pe Nikos
popoarelor lor. Beloiannis şi pe tovarăşii săi”, „Lup Împotriva politicii războinice a lui Âdenauer
Cu câteva luni în urmă, călăii dela tând pentru salvarea lor, noi luptăm
Atena îndeplinind porunca imperialiş pentru pâinea copiilor noştri, pentru
tilor americani, au condamnat la democraţie, pentru pace”.
moarte pe Nikos Beloiannis şi alţi pa O crimă tot atât de crudă vrea să
trioţi, luptători pentru independenţa înfăptuiască şi călăul Franco. Făcând
poporului grec. Intru apărarea lor s'au pe placul noilor săi stăpâni, imperia
ridicat atunci oamenii cinstiţi din în liştii americani, Franco a întemniţat
treaga lume, silind pe călăi să nu-şi pe fruntaşii grevei dela Barcelona, care
poată înfăptui crima. In setea lor săl în Martie anul trecut au făcut să se
batică de sânge, trădătorii dela Atena sdruncine din temelii regimul terorist
au pornit, acum din nou proces lui dela Madrid. Judecaţi, o parte din
Nikos Beloiannis şi altor 25 patrioţi luptători, în frunte cu Gregorio Rai-
greci, cu gând să-i ucidă Şi de astă- mtindo Lopez, au fost condamnaţi Ia
dată, ordinul a venit din partea impe moarte de tribunalul franchist. Socoate
rialiştilor americani, prin omul lor călăul că, în felul acesta, va putea în
dela Atena. frânge lupta poporului spaniol Crime
Această nouă crimă pe care vor s’o le nelegiuite ale călăului nu fac de
înfăptuiască guvernanţii monarho-fas- cât să ridice şi mai puternic ura po Oamenii muncii din Germania guvernului ce are în trunte pe ade-
cişti, dovedeşte că banda lui Plastiras porului spaniol împotriva celor care Apuseană se împotrivesc cu tot mai nauer, sluga imperialiştilor ameri
şi ocupanţii americani caută prin mă de 14 ani săvârşesc cele mai îngrozi mare dârzenie politicii guvernanţi cani.
lor vânduţi imperialiştilor ameri
Fotografia înfăţişează o parte din
suri teroriste să slăbească lupta pen toare fărădelegi. Niciodată nu va pu cani care urmăresc reînvierea fas demonstraţia de protest a invalizi
tru pâine şi pace dusă de oamenii tea fi oprită lupta pentru libertate a cismului liitierist, transformarea lor din oraşul Miinchen, victime ale
muncii din Grecia, strânşi în jurul Par poporului spaniol. Având în frunte pe Germaniei Apusene în bază de ultimului război fascist de jaf. Pe
război şi prefacerea poporului placarde sunt inscripţii ca : „Vor
tidului Comunist. Poporul grec nu se comunişti, poporul spaniol va reuşi german în carne de tun. In nume să mă lase să mor de foame”, şi
Iasă însă înspăimântat. FI si ie că acu să-şi redobândească libertatea strivind roase oraşe, au loc adunări de pro altele asemănătoare, care arată mi
zatorii sunt de fapt patrioţii aduşi de pe călăi test. populaţia cerând înlăturarea zeria maselor populare.
liourui Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” — Plata Scânteii-
