Page 19 - Albina_1952_02
P. 19
A L B I N A 5
Comuna Mavrodin codaşă la colectări Cooperativele trebue să lupte
pentru întărirea schimbului
Ţăranii muncitori din Mavrodin, re O mare parte din vină o poartă şi
giunea Teleorman, simt puternic aju căminul cultural, care nu a înţeles să dintre oraş şi sat
torul clasei muncitoare. Prin toate re susţină campania colectărilor.
formele, partidul şi guvernul au ajutat Prin conferinţe la şezători, prin Ilotărîrea partidului şi guvernului cu Sub îndrumarea organizaţiilor de
şi ajută la ridicarea buneistări a ţă articole la gazeta de perete, căminul privire la reforma bănească şi reduce partid, aproape în toate cooperativele
ranilor muncitori. Cu prilejul reformei cultural ar fi putut arăta că predarea rile de preţuri a fost primită cu bucu din regiunea Teleorman s’au ţinut a-
agrare din 1945, 225 de ţărani săraci cotelor către stat este o datorie patrio rie de ţărănimea muncitoare. Ţăranii dunări obşteşti în cadrul căminelor
din Mavrodin au fost împroprietăriţi tică, că o parte din produsele agricole muncitori şi-au dat seama că această culturale. Aci s’a arătat ţăranilor
cu 800 hectare din moşia exploatato pe care ţăranii muncitori le dau la co reformă bănească vine în ajutorul lor muncitori că vânzându-şi produsele a-
rului Angliei Capră. Prin cooperativă lectare merg pentru fiii lor din şcoli, şi loveşte în speculanţi şi în chiaburi. gricole la speculanţi, ei păgubesc nu
se aduc mereu mărfuri industriale, ne din armată, pentru hrana muncitorilor, Pentru sprijinirea reformei băneşti numai clasa muncitoare, ci lovesc în
cesare bunului lor trai. iar altă parte ajută la asigurarea indus şi pentru întărirea noului leu, coopera propriile lor interese, — căci dacă
Recolta din anul acesta a FosT maî triei cu materii prime vegetale, care se tivele achiziţionează tot mai multe pro mărfurile ar ajunge la muncitori cu
bună ca în alţi ani, căci pământul a întorc în sat, sub formă de mărfuri in duse agricole şi în acelaş timp aduc tot preţuri ridicate, iar materiile prime
fost muncit cu tractoarele şi maşinile dustriale. mai multe mărfuri industriale pentru pentru industrie s’ar scumpi, statul nu
S.M.T. Nanov. Faţă de ajutoarele pe Căminul cultural trebuia să demaşte ţăranii muncitori. In comuna Căză- ar putea trimite mărfuri ieftine la
care le primesc zi de zi dela clasa mun la timp duşmanul de clasă, să arate neşti, raionul Turnu-Severin, numai în cooperative.
citoare, dela stat, ţăranii muncitori din cum chiaburi ca Ion Stoenescu, Mihai primele două săptămâni după reforma Pentru întărirea leului mu, multe
Mavrodin au datoria să răspundă cu Barbu, Chipulescu Ioana, Litu S. Ilie bănească, ţăranii muncitori au valorifi cooperative au trecut la înfiinţarea de
aceeaş dragoste, ajutând la aprovizio nu au vrut să predea la timp cotele cat prin cooperativă 2.246 ouă, 895 kg. noi gospodării anexe şi secţii pentru
narea oraşelor cu produse agricole. către stat. Deasemeni, trebuia folosită porumb, 450 kg. untură, însemnate can producţia unor bunuri de larg consum.
Acest lucru îl ştiu destul de bine tova gazeta de perete, unde prin articole tităţi de grâu, unt, fasole şi alte pro Astfel, vor fi înfiinţate pe lângă coo
răşii din comitetul executiv al sfatului scrise de ţăranii muncitori şi prin ca duse agrişele. Conducerea cooperativei perative crescătorii de porci, crescă
popular şi conducerea căminului cul ricaturi, să se arate cum chiaburii de din Căzăneşti depune o activitate deo torii de păsări, stupine, cuptoare de
turali din Mavrodin. Când însă este teapa lui Mihai Barbu doseau însem sebită. Ţăranii muncitori găsesc la coo ars cărămidă, etc.
vorba de a pune în practică această nate cantităţi de produse agricole. perativa lor tot ceeace au nevoe. Buna Sunt însă şi cooperative care au
învăţătură, nici sfatul popular, nici că Secţia cultură şi artă dela raionul aprovizionare a cooperativei a făcut ca rămas în urmă în privinţa valorificări
minul cultural nu au dat atenţia cuve Alexandria îşi are partea ei de vină. ţăranii muncitori V. Jianu, C. Roman lor de produse agricole. Printre co
nită. Situaţia colectărilor în comuna Mavro C. Verdeş, D. Creţescu, la o seară cul daşe se numără cooperativele din co
din era cunoscută. Şeful secţiei, Neagu turală care a avut loc la căminul cultu
In toate satele regiunii Teleorman, munele Plopşor, Bărbăteşti şi Săuleşti,
ţăranii muncitori au predat de mult Florian, trebuia să se deplaseze în ral, să-şi ia angajamentul că vor vinde regiunea Gorj, Amaru, Rădeni, Călu-
mărfurile lor numai la cooperativă şi la
cotele către stat ţa produsele agricole. această comună, să fi dat îndrumări găreni şi Cireşanu din regiunea Bu
Irr comuna Mavrodin însă, au rămas de felul cum trebue să fie organizată piaţă, direct consumatorilor.
nepredate numeroase cantităţi de grâu, munca pentru sprijinirea colectărilor. In fruntea celor care îşi valorifică zău. La cooperativa din satul Oprişor-
ovăz, porumb, floarea soarelui, fasole, Căminul cultural trebue să folosea produsele agricole prin cooperativă Dolj este gestionar fostul perceptor C.
mazăre, ceapă, lapte de vacă, lapte de scă toate mijloacele de agitaţie şi să sunt membrii gospodăriilor agricole co Băbăţ. El dă marfă mai cu seamă ru
oi şi lână. Aceasta deoarece comite lective. Colectiviştii din comuna Ti- delor. Multe mărfuri le ţine în depozit
tul executiv al sfatului popular nu a sprijine din toate puterile colectările ream, regiunea Baia Mare, au fost cei şi vinde numai atunci când crede el de
dus o muncă temeinică. înşişi depu de produse agricole, pentru ca şi co dintâi care au vândut cooperativei pe
taţii Dulceanu Radu, Neagu Iacob n’au muna Mavrodin să-şi îndeplinească bani noi, produsele lor. cuviinţă, iar gazul îl vinde jumătate
predat cotele nici până astăzi, deşi planul. Printre coperativele bune se numără amestecat cu apă. Aceste lipsuri dela
ei sunt aceia care trebue să vegheze şi cele din Filiaşi-Dolj, din Măldăeni unele cooperative trebue curmate din
ia respectarea legilor ţării. Aure! Munteanu şi Bragadiru, regiunea Teleorman. Co rădăcină.
muniştii sunt primii care îşi valorifică Urmând îndeaproape îndrumările or
produsele lor prin cooperative. Astfel, ganizaţiilor de partid, conducerile coo
Pentru viitorul farisit Agitatoarea din Uimeai la Măldăeni-Teleorman, tovarăşul Ion perativelor au datoria de a înlătura e-
ai copiilor noştri Nu-i om din satul Ulmeni, raionul Biţă, secretarul organizaţiei de bază, lementele necinstite din rândurile lor.
Buzău, care să nu-ţi vorbească cu căl a vândut la cooperativă 30 duble de întărind achiziţionarea de produse a-
Când se lasă amurgul, oamenii se’n- dură de ţăranca muncitoare Pautina grâu, Toma Coman, membru în consi gricole, punând în valoare cât mai mul
dreaptă pâtcuri-pâtcuri spre căminul Stănescu. La căminul cultural, la sfatul liul de onducere al cooperativei, 18 te resurse locale, cooperativele din sa
cultural. E frământare mare in Isvo- popular, la cooperativă, ea e neîncetat
relu, din raionul Tur nu Severin. Oa în mijlocul oamenilor, vorbind şi în duble de grâu, Angliei Gâtlan 4 kg. tele noastre vor contribui în şi mai
menii au auzit, unii din ei au vilriit demnând pe fiecare să răspundă cu untură şi 150 kg. grâu. Exemplul lor mare măsură la îmbunătăţirea .aprovi
chiar, cum au ieşit la socoteală cei din cinste îndatoririlor către stat. Cuvântul a fost urmat de ţăranii muncitori din zionării oamenilor muncii dela oraşe
gospodăriile colective apropiate şi se ei dă puteri oamenilor. Acum, de pildă, comună. Drept rezultat, cooperativa cu produse agricole şi a ţăranilor mun
tot frământă să-şi înfiripeze şi ei o nu pregetă o clipă de a lămuri pe din Măldăeni-Teleorman a achiziţionat citori cu mărfuri industriale, vor con
viaţă nouă. cât mai mulţi ţărani muncitori în ve în luna Februarie 23.000 kg. grâu, tribui şi mai mult la întărirea puterii
Ana Istrate e mereu în mijlocul lor. derea alcătuirii unei întovărăşiri agri
Alungă îndoiala din inimile celor cole trainice, ce e pe cale a se închega 112 kg. untură şi altele. de cumpărare a noului leu.
şovăelnici; svărle cu tărie în scorne la Ulmeni. -s»---------------------------
lile chiabureşli. Ana Istrate, deputata Când s’a aflat în sat de reforma bă
satului, stă de vorbă mai ales cu fe nească şi reducerile de preţuri, depu V a lo rifică ri de produse p ria cooperative
meile, cărora te arată reviste, ziare, în tata Pautina Stănescu a arătat ţărani
care e înfăţişată viaţa fericită a colhoz lor muncitori din Ulmeni că pentru ei, Ţăranii muncitori din comuna Un sprijin preţios în munca de
nicelor sovietice. pentru binele celor ce muncesc, a fost Lăpuşnicel, regiunea Severin, va valorificare l-a primit cooperati-
lorifică tot mai mari cantităţi de liva din partea sfatului popular
Şi nu odată cuvântul Anei Istrate luată această nouă măsură. produse agricole prin cooperativă. comunal, care a iniţiat o serie de
a fost sprijin temeinic în munca oame — Va trebui să dăm tot mai multe Astfel, numai în câteva zile, s’au adunări obşteşti, în cadrul cărora
nilor. Isvorelenii se mândresc că sunt produse agricole la cooperativă şi pe
piaţă şi să plătim ceeace datorăm sta valorificat prin cooperativă 2.500 deputaţii au vorbit ţăranilor munci
gata cu pregătirile de însămânţări. tului, cât mai devreme, căci numai aşa kg. porumb, 1.200 kg. grâu şi 3.000 tori despre importanţa valorifică
Aceasta i se datoreşte în bună parte şi întărim această nouă înfăptuire a par ouă. In fruntea acestei acţiuni se rii produselor prin cooperativă.
inimoasei Ana Isimte.
tidului nostru, — spune ea mereu. află ţăranul muncitor Muntescu Leon Bohatir
— Copiii mei, ai noştri, vor creşte Agitatoarea Pautina Stănescu dă Nicolae. corespondent
luminaţi şi fără frica zilei de mâine.
viaţă muncii ei, mai ales prin pildă per
Azi, partidul îi are în grija lui. îmi sonală. La muncile de folos obştesc, la
creşte inima când ştie că ei nu vor mai predarea cotelor de cereale şi de carne
îndura chinul exploatării, când ştiu ce cuvenite statului, la valorificări, a fost
viaţă frumoasă îi aşteaptă, — spune
mereu în frunte. Munca ei se împlete
bucuroasă această mamă, care face şte cu a atâtor alte ţărănci muncitoare
cinste satului Isvorelu. din patria noastră.
Mi-am îndeplinit datoria fa(ă de patrie,
predând cotele la colectare
In urma prelucrării Ilotărîrii guver primii la predarea cotelor de carne. Prin
nului cu privire la colectarea cărnii, aceasta, eu mi-am îndeplinit datoria
ţăranii muncitori îşi predau cu drag faţă de ţară. Am dat întreaga canti
cotele lor de carne. Printre corespon tate de carne de viţel drept cotă pe
denţele primite, am găsit şi scrisoarea anul 1952. Voi preda deasemeni cu un
ţăranului mijlocaş Covaci Ion din co trimestru înainte de termen şi cota de
muna Vortimloc, regiunea Sibiu : carne de porc. Astfel înţeleg eu să mă
„Eu sunt ţăran mijlocaş şi am în achit de o datorie ce o am fc)jă dp
ţeles că a-mi preda către stat cotele patrie, faţă de muncitorii care ne ajută
de carne. înseamnă să-i ajut pe mun pe noi ţăranii muncitori să ne făurim o
citorii dela oraşe să fabrice cât mai viaţă mai bună".
multe tractoare, n\aşini şi unelte agri Covaci Ion La cooperativa din comuna Afumaţi, regiunea Bucureşti, ţăranii
cole, care ne sunt nouă de trebuinţă. ţăran mijlocaş muncitori cumpără mărfurile de care au nevoie
De aceea, m'am hotărît să fiu printre din comuna Vorumloc-Sibiu
