Page 2 - Albina_1952_02
P. 2

2                                                                                                                        A L B I N A


                                                                                           Căminul  cultural  din  Ciumaţi

                                                                                             luptă  pentru  buna  pregătire

               „Dansurile  popoarelor  Uniunii  Sovietice"                            a  campaniei  agricole  de  primăvară

                                                                                      Seara  culturală  se  terminase  de  tiv  din  broşuri  agricole,  din  ziare  şi
                                 Editura  „Cartea  Rusă“
                                                                                    mult.  La  cămin  mai  rămăseseră  tova­  reviste.  La  cele  7  grupe  de  citit  şi  în
                 Faima  despre  frumuseţea  dansu­ renumite  dansuri  ale  ansamblului  răşii  Nicolae  Vătafu  secretarul  organi­  grupe  speciale  se  vor  citi  broşuri  ca :
               rilor  popoarelor  din  Uniunea  So­ condus  de  Moiseev  (Cadrilul  din  zaţiei  de  bază  şi  deputatul  Popa  Sta-  „Pregătirea  seminţelor  pentru   însă-
               vietică  a  trecut  de  mult  peste  gra­ Baina  în  patru  figuri  şi  dansurile  văr,  membru  în  comitetul  executiv  al  mânţare",  „Cum  trebue  să  lucrăm  pă­
               niţele  ţării  socialismului  victorios.  bieloruse  Leavoniha  şi  Iurocica).  sfatului  popular.     mântul  primăvara”,  „Muncile  agricole
               Renumite  ansambluri  sovietici  de   In  „Cadrilul  din  Baina”  este  viu   Discutasem  o  seamă  de  probleme  de  primăvară  în  U.R.S.S.”,  „3.200  kg.
               dans  s’au  deplasat  în  ţările  de  de­ exprimată  frumuseţea   dansului  legate  de  bunul  mers  al  activităţii  cul­  grâu  de  primăvară  la  hectar”  şi  altele.
               mocraţie  populară  şi  în  alte  ţări,  străvechi  rusesc.  Dansurile  bielo­ turale  în  sat,  când  tovarăşul  secretar  Pentru  a  vedea  felul  cum  ţăranii  mun­
               contribuind  la  cunoaşterea  popoa­ ruse caracterizate prin  prospeţimea  de  partid  îmi  spuse:     citori şi-au  însuşit sfaturile din  broşuri,
               relor,  la  înfrăţirea  lor.  Frumuseţea  şi  vioiciunea  lor,  sunt  atrăgătoare   —  Toate  bune,  tovarăşe  director.  vom  organiza  consfătuiri  cu  cititorii
               dansului  rusesc  a  atras   dela  şi  nu  au  o  tehnică  complicată  în  Căminul  munceşte temeinic, după  plan.  şi  vizite la  membrii  cercului  agrotehnic
               început  pe  mulţi  conducători  de  ceeace  priveşte  execuţia.     Aş  vrea  însă  să  ştiu  în  ce măsură  v’aţi  care  au  aplicat  cele  învăţate.  Popu­
               echipe  de  joc  din  ţara  noastră.  A-   Caetul  II  „Dansurile  popoarelor  pregătit  să  sprijiniţi  campania  de  pre­  larizarea  cărţilor  legate  de  muncile  de
               ceştia  au  căutat să  înveţe dansurile  Uniunii  Sovietice”   arată  practic  gătire  şi  înfăptuire  a  însămânţărilor  primăvară  o  facem  prin  expoziţia  de
               popoarelor  din  marea  ţară  vecină  cum  trebue  executate  aceste  dan­ de  primăvară.  Căminul  cultural  poate  cărţi  cu  tema :  „Campania  însămânţă­
               şi  prietenă,  ca  apoi  să  le execute  la  suri.  Explicaţiile  sunt  însoţite  de  fi  de  mult  ajutor  în  această  campanie.  rilor  de  primăvară”.
               manifestările artistice ale căminelor  80  de  fotografii  şi  de  numeroase   întrebarea  tovarăşului  Vătafu  a  ve­  Ne-am  îngrijit  ca  agitaţia  vizuală
               culturale  sau  cluburilor  muncito­ scheme ale mişcărilor, care uşurea­ nit  la  timpul  potrivit.  Este adevărat  că  să  fie  cât  mai  vie.  Am  afişat  şi  vom
               reşti.  Pentru  a  le  pune  la  înde­ ză  munca  conducătorilor  de  echipe  in  sat  luaseră  fiinţă  trei  centre  de  re­  mai  afişa pe măsura ce înaintarea cam­
               mână  experienţa  sovietică.  Editura  de joc.                       paraţie  şi  că  în  21  de  gospodării  se  şi  paniei  o  va  cere,  mai  multe  lozinici:
               „Cartea  Rusă"  din  Bucureşti  a    Studiind   caetul,   conducătorii  făcuse  proba  încolţirii  seminţelor ;  dar  „Reparaţi  la  timp  uneltele 1”,  „însă­
               tipărit  de curând  caetul  II  intitulat  echipelor  de  joc  îşi  vor  îmbogăţi  la  plan  de  activitate  pentru  căminul  mânţând  orice  palmă  de  pământ,  întă­
               „Dansurile  popoarelor  Uniunii  So­ cunoştinţele şi  astfel  experienţa  so­ cultural  încă  nu  ne  gândisem.  rim  frontul  păcii”,  „Trioraţi  şi  trataţi
               vietice”  scris  de  Igor  Moiseev.  vietică  va  ajuta  mult  ia  ridicarea   In  urma  discutării  de  către  comite­  sămânţa I”,  „Prin  munca  noastră  să
                 Caetul  acesta  cuprinde  felul  cum  nivelului  artistic  al  echipelor  noa­ tul  de  conducere  a  sarcinilor  ce  revin  întărim  banul  nou 1”.
               trebue  executate  trei  din  cele  mai  stre  de  jocuri.           căminului  cultural  în  campania  munci­  Evidenţierea  fruntaşilor  în  muncă  se
                                                                                    lor  de  primăvară,  ne-am  alcătuit  un   face  la  „tabla  de  onoare”,  pe  care  a
                                                                                    plan  amănunţit.  Printre  altele,  am  pre­ şi  apărut  numele  tovarăşului  St.  Un-
                       Cine  poate  deveni membru                                   văzut  ca  la  şezătorile  săptămânale,  în  gureanu,  deputat  în  sfatul  popular  co­
                                                                                    afara  analizei  felului  cum  decurg  munal ;  el  a  terminat  primul  repararea
                         al  întovărăşirii  agricole                                muncile  în  satul  nostru,  să  ţinem  ur­  uneltelor.
                                                                                    mătoarele  conferinţe:  „încercarea  pu­
                                                                                                                         Săptămânal  vom  seri  articole  la  ga­
               şi  ce  aduce  cu  el  în  întovărăşire                              terii  de  încolţire  a  seminţelor”,  „Să   zeta  de  perete,  iar  Ia  vitrina  cu  cari­
                                                                                    muncim  cu  dragoste  pentru  îndeplini­
                                                                                    rea  sarcinilor  Hotărîrii  cu  privire  la   caturi  vom  demasca  uneltirile  chiabu-
                                                                                                                       reşti  împotriva  muncii  noastre  şi  faţa
                        Numeroşi  ţărani  muncitori,  dornici  să  alcătuiască  întovărăşiri   însămânţări”,  „Folosirea   metodelor   hidoasă  a  imperialiştilor  americani  şi
                   agricole,  ne cer o  seamă de  lămuriri  in  legătură  cu  această  formă  de   agrotehnice  sovietice  asigură  recolte   englezi,  duşmanii  neîmpăcaţi  ai  muncii
                   lucru  în  comun,  pe  tarlale  întinse.                         îmbelşugate”,  „Importanţa  îngrăşă­  noastre  paşnice.
                       Răspundem acum la  întrebarea: „Cine  poate  deveni  membru  al  în­  mintelor  în  sporirea  producţiei”.  Iată  o  parte  din  angajamentele  că­
                   tovărăşirii  agricole  şi  ce  aduce  cu  el  în  întovărăşire ?“  Cu  deosebire ne-am  îndreptat  atenţia   minului  cultural,  trecute  în  planul  de
                                                                                    înspre  activitatea  cercului  agrotehnic,   muncă,  pentru  mobilizarea  ţăranilor
                  întovărăşirea  agricolă  este  o   Articolul  5  din  Statut  prevede   condus  de  tovarăşul  Popa  Stavăr.  La   muncitori  la  înfăptuirea  la  timp  şi  în
               formă  inferioară  de  cooperaţie  a-  comasarea  parcelelor  de  pământ   cercul  agrotehnic  se  vor  ţine  lecţiile:   bune  condiţiuni  a  campaniei  însămân­
               gricolă  prin  care  statul  de  demo­ ale membrilor întovărăşiţi într’unul   „Despre  seminţe”,  „Iarovizarea  semin­  ţărilor  de  primăvară.  Ne  vom  strădui
               craţie  populară  vine  în  ajutorul  ţă­ sau  mai  multe  trupuri.  Terenul   ţelor”,  „Cultura  cerealelor”,  „Cultura   să îndeplinim şi  să depăşim acest  plan,
               ranilor  muncitori,  cu  tractoare  şi  trebue  să  se  întindă  pe  cel  puţin   leguminoaselor  şi  a  plantelor  indus­
               maşini  agricole,  cu  îndrumare  a-  10  hectare  şi  se  comasează  în  par­  triale”.  In  legătură  cu  tratarea  semin­  pentru  a  fi  siguri  că  astfel  contribuim
               grotehnică, etc.  Ea poate fi formată  tea  de  hotar,  unde  membrii  întovă­  ţelor  şi  încercarea  puterii  lor  de  încot-   la  întărirea  şi  înflorirea  patriei  noas­
               numai  din  ţărani  săraci  şi  mijlo­ răşirii  au  cele  mai  mari  suprafeţe.  ţire  se  fac  lecţii  practice.  tre,  la  lupta  împotriva   duşmanilor
               caşi. „Nu pot fi membri ai  întovără­  Dece  este  necesară  comasarea   Membrii cercului agrotehnic vor mer­  dinlăuntrul  şi  din  afara  ţării,  la  succe­
               şirii, chiaburii  şi  speculanţii,  oame­  parcelelor  întovărăşiţilor?  Ţăranii   ge  la  gospodăria  colectivă  dela  Hota­  sele  reformei  băneşti.
               nii  care  trăiesc  din  exploatarea   muncitori  ştiu  din  propria  lor  ex­  rele, unde vor învăţa cum se aplică me­  Gleb Statnic
               muncii  altora’’.  (Art.  12  din  Statu­  perienţă  că  pentru  a  lucra  pămân­  todele  agrotehnice  sovietice  pe  tarlale   directorul  căminului cultural
               tul  Model  ai  întovărăşirilor  agri­  tul  împărţit  în  mai  multe  parcele   întinse.                       din  satul  Ciumaţi,  comuna
               cole).                                                                                                            Mironeşti,  raionul  Vidra
                                                  este  nevoe  de  mai  multă  muncă,   Biblioteca  va organiza citiri în colec-
                 Chiaburii  sunt  duşmani  ai  ţără­  de  mai  multă  cheltuială.  Mulţi  ţă­
               nimii  muncitoare,  ai  întregului  po­  rani  muncitori  trebue  să  adune  re­
               por.  Ei  uneltesc  în  ascuns  şi  în­  colte  de  pe  2—3  parcele,  pentru  a
               cearcă  deseori  să  se  strecoare  înă­  încărca  odată  carul  bine.  Această   Eclipsa  de  soare  din  25  Februarie  1952
               untrul  întovărăşirilor,  pentru  a   alergătură  înseamnă  multă  pier­
               săpa  la  rădăcina  lor,  a  le  desbina  dere  de  timp  şi  osteneală  pentru   Anul  acesta,  calendarul  astrono­ mai  greu  din  cauza  luminii  orbi­
               şi  a  sili  pe  ţăranii  muncitori  să  se   oameni  şi  pentru  vitele  de  muncă.  mic  prevede  patru  eclipse,  dintre  toare.  De  aceea  se  întrebuinţează
               reîntoarcă  la  mijloacele  înapoiate   Ori,  întovărăşirea  îşi  pune  ca   care două de lună  şi două  de soare.  sticle  colorate sau  afumate, cum  şi
               de  muncă.  Deaceea,  ţăranii  mun­  scop  să  sporească  producţia  şi   In  noaptea  de  10  spre  11  Febru­ ochelari  de  soare.
               citori trebue să deschidă  bine ochii,   productivitatea  pământului,  să  îm­  arie a  fost eclipsă  parţială  de  lună.   Astăzi,  ştiinţa calculează  eclipse­
               să  descopere  vicleşugurile  chiabu-   bunătăţească  traiul  membrilor  săi.   Această  eclipsă  a  început  la  ora  12  le cu  mult  înainte,  iar  precizia  cal­
               reşti,  să  le  dea  pe  faţă  şi  să  facă                          şi  6  minute  şi  s’a  terminat  la  ora  cului  merge  până  la  secundă.  Ele
               cu  neputinţă  pătrunderea  chiaburi­  Aceasta se poate obţine făcând mă­ 5  şi  12  minute.            nu sunt semne ale cerului, cum cre­
               lor  în  întovărăşiri.             car  o  parte  din  lucrările  pământu­  In  dimineaţa  zilei  de  25  Febru­  deau  oamenii  mai  înainte,   când
                                                  lui  cu  tractoarele  şi  maşinile                                   frica  de  necunoscut  şi  mai  ales
                 Articolul 4 din Statutul  întovără­  S.M.T.,  aplicând  metode  agroteh­  arie,  se  va  produce o eclipsă  totală
               şirilor spune că  „La  intrarea  în  în­  nice  înaintate.           de  soare.  Din  Europa,  deci  şi  din  lipsa  de  cultură  iscau  în  popor  o
               tovărăşirea  agricolă,  fiecare  mem­                                ţara  noastră, va  fi  văzută numai în   seamă  de  superstiţii  în  legătură  cu
               bru  va  aduce  suprafaţa  de  pământ   Este  lucru  ştiut  că  tractorul  şi  parte. Această eclipsă începe la ora  eclipsele.  Acestea  nu  prevestesc
               cu  care  se  înscrie  în  întovărăşire”.  maşina  agricolă  nu  pot  lucra  cu  10 şi 39 minute, se întăreşte cel mai   nici  o  nenorocire,  iar  „vârcolacii”,
                                                  spor  şi  cu  folos  pe  parcele  mici  de  mult  la  ora  11  şi  44  minute  şi  se   acei  şerpi  uriaşi  care  se  reped  să
                  Pământul  cu  care  se  înscrie  ţă­                                                                 mănânce  soarele  şi  în  care  copiii
               ranul  muncitor  în  întovărăşi  e  nu   pământ.  Deobicei,  pe  o  parcelă  a  va  sfârşi  la  ora  12 şi 46 minute.  aruncau cu  pietre şi săgeţi,  nu sunt
                                                  unui  ţăran  individual,  tractorul  se
               se  colectivizează,  ci  rămâne  în   întoarce  doar  de  2—3  ori  şi  gata   Se  pune  întrebarea  acum :  dece   altceva  decât umbra  lunii, care tre­
               proprietate  personală.  La  fel  ră­  treaba;  combustibil  şi  timp  pier­  se  produce  această  eclipsă,  când   ce  în  câteva  minute  prin  dreptul
               mân  în  proprietatea  întovărăşiţilor   dut  ca  să  fie  mutat  apoi  pe  altă   aproape jumătate  din  discul  lumi­
               vitele  de  muncă,  precum  şi  tot  in­  parcelă.  Deasemenea,  un  cuplaj  de   nos  al  soarelui  va  fi  umbrit ?  Iată  soarelui.  In  fiecare  an,  sunt  cel
               ventarul  agricol  ce  le  aparţine.   3 semănători de 8 metri  fiecare, tre­  care  este  explicaţia.  In  acest  timp,  puţin  două  eclipse  şi  cel   mult
               Pentru  ajutorul  cu  braţele  sau  cu   bue  să  aibă  un  teren  de  cel  puţin   luna  care se mişcă în jurul  pămân­ şapte.  Dacă  ar  fi  să  ne  luăm  după
               vitele  şi  inventarul  dat  de  unii  în­  24 metri  lăţime.  Şi  noi  ştim că cele   tului,  trece  exact  printre  soare  şi   superstiţii,  lumea  s’ar  fi  prăpădit
               tovărăşiţi  altora  cu  posibilităţi   mai  multe  delniţe  ţărăneşti  nu  au   pământ,  acoperind  în  mod  trecător   de  multă  vreme.  Dar  toate  supers­
               mai  mici,  cei  dintâi  primesc  plată,   această  lăţime.          o  parte  din  soare.              tiţiile  sunt  credinţe  deşarte,  care
               după  un  tarif fixat de adunarea  ge­  Este  în  interesul  fiecărui  ţăran   Eclipsele  de  soare  nu  au  loc  de­  trebuesc  combătute.  Oamenii  tre-
               nerală  a  întovărăşirii.          muncitor  să  se  înscrie  în  întovără­  cât  atunci  când  e  „lună  nouă",
                 In  cazul  când  un  membru  se  re­ şire  agricolă.  In  felul  acesta  va  însă  ele  nu  se  produc  ori  de  câte   buesc lămuriţi care este adevărul  şi
               trage  din  întovărăşire,  el  primeşte   culege  roade  mai  bogate  pentru  el  ori  e  lună  nouă,  ci  numai  atunci   aceasta  este  o  datorie  a  cămi­
                                                                                                                       nelor  culturale şi  a  tuturor  activiş­
               înapoi  suprafaţa  de  pământ  cu  ca­  şi familia  lui, îşi va croi făgaş pen­  când  cele  trei  astre:  luna,  soarele
                                                  tru  a  putea  trece  la  o  muncă  supe­                            tilor  culturali  dela  sate.
               re s’a  înscris.  Retragerea  din  înto­                             şi pământul se găsesc exact pe ace­
                                                  rioară  în  gospodăria  colectivă,  a-
               vărăşire  nu  se  poate  face  însă  de­ colo  unde  va  scăpa  pentru  totdea­  ia?  linie  dreaptă.                       N.  Topor
               cât după terminarea anului agricol.  una  de  sărăcie.                 Eclipsele  de  soare  se  urmăresc                   meteorolog
   1   2   3   4   5   6   7